Gheorghe Miculaș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gheorghe Miculaș
Date personale
Născut25 martie 1874
Ciumești județul Sălaj
Decedatsecolul al XX-lea
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot

Gheorghe Miculaș (n. 25 martie 1874, Ciumești județul Sălaj – d. secolul XX) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Gheorghe Miculaș a urmat clasele primare în Ciumești și în Carei, iar liceul și Bacalaureatul le-a absolvit la Oradea. A absolvit Facultatea de Teologie la Universitatea din Budapesta în 1898, unde a luat și doctoratul în Științele teologice, la 30 iunie 1903. În anul 1901, a fost numit actuar secund la oficiul diecezan, iar în 1903 a fost numit vicecontabil la Oficiul administrativ al fundațiilor diecezane. În 1904 a fost investit ca prefect de studii la Seminarul diecezan și ca profesor în Științe pedagogice la Școala normală diecezană. În 1905 a devenit vicerector al aceluiași seminar, membru al Tribunalului matrimonial diecezan și al Comisiei mixte pentru pensionarea învătătorilor din județul Bihor. La 26 iunie 1915, a fost numit director al Școlii normale diecezane, iar în septembrie 1915 a fost numit canonic al Capitlului Catedral și rector al Seminarului diecezan.[3]:p.4.

Recunoașteri[modificare | modificare sursă]

În 1923 a fost distins cu demnitatea de prelat papal, iar în 1924 a ajuns vicar general episcopesc. În 1933, a fost investit cu funcția de Protonotar Apostolic ad instar participantium, de către Papa Pius al XI-lea.[3]:p.1, p.4

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

Credențional

A fost ales delegat al Institutului teologic greco-catolic român din Oradea-Mare, pentru Comitatul Bihor la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia, unde a votat unirea Ardealului cu România, la 1 decembrie 1918.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
  2. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
  3. ^ a b Vestitorul, organ al Eparhiei Române Unite de Oradea și Revistă de Cultură Religioasă, Tipografia Română Oradea, 1933, Anul IX, nr. 13-14

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
  • Vestitorul, organ al Eparhiei Române Unite de Oradea și Revistă de Cultură Religioasă, Tipografia Română Oradea, 1933, Anul IX, nr. 13-14

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]