Familia Florescu
Florescu este numele unei familii boierești din Țara Românească și din Moldova. Cele mai vechi consemnări ale ei datează din secolul al XV-lea. La începutul secolului al XIX-lea, mulți Florești au urmat universitățile pariziene Sorbona și Collège de France. La 1848, ei s-au implicat în Revoluția franceză, apoi în cea română. În București, revoluția a fost planificată de Florești la reședința lor, Mahalaua Scorțarului.[1]
Membri
[modificare | modificare sursă]- Vintilă Florescu (sec. XV), membru al Divanul lui Vlad Țepeș și înalt demintar sub Radu cel Frumos[1]
- Radu Florescu, poate frate vitreg al lui Mihai Viteazul, emisar al acestuia la Constantinopol[1]
- Ioan Emanoil Florescu (1819–1893),[2] general și om politic (ministru, prim-ministru și președinte al Senatului). A reformat Armata Română sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.[1]
- Alexandru Emanoil Florescu (1822-1907), om politic din Țara Românească și România. Fratele mai mic al generalului Ioan Emanoil Florescu.[3]
- Dimitrie (Dumitru) G. Florescu (1827–1875), compozitor de muzică ușoară[1]
- Alexandra (Luxița) Florescu, iubita istoricului Nicolae Bălcescu.[4] Sora lui Dimitrie.[1]
- Bonifaciu Florescu (1848–1899), critic literar[1] și scriitor.[2] Fiul nelegitim al Alexandrei Florescu și al lui Nicolae Bălcescu, a păstrat numele mamei.[4]
- Alexandru D. Florescu (1863–1936), inginer și om politic, secretar general al Ligii Culturale.[2] Fiul lui Dimitrie.[1]
- George (Gheorghe) D. Florescu (1893–1976), istoric, genealogist și arheolog.[1]
- Dumitru Florescu (12 ianuarie 1902 - ), membru de frunte al P.N.L., persecutat politic
- Alexandru G. Florescu (1867-1925), diplomat, gazetar și autor dramatic
- Radu R. Florescu (1925-2014), istoric și profesor universitar stabilit în Statele Unite ale Americii. Nepotul lui Alexandru D.[1]
- Alexander Julius Florescu (1931-1999), bancher și antreprenor.
- Nicholas A. Florescu (1951 -), fiul lui Radu R. Florescu (1925-2014) care în prezent este stabilit în Statele Unite ale Americii [5]
- John M. Florescu (1954-), antreprenor, jurnalist, producator și regizor de film, fiul lui Radu R. Florescu (1925-2014) [6]
- Radu F. Florescu (1961 -), antreprenor stabilit în Statele Unite ale Americii, fiul lui Radu R. Florescu (1925-2014) [7][8]
- Alexandra V Lobkowicz (1963 -), căsătorită cu Prințul William Lobkowicz, stabiliți în Praga, Cehia [9][10]
- Joël Florescu and Michaël Florescu (1985-), regizori si scenariști. Nepoți ai lui Radu R. Florescu.[11]
- Ion Alexander Florescu (1966 -), antreprenor, și autor al unei serii de articole dedicate istoriei familiei Florescu publicate in Historia. Fiul lui Alexander Julius Florescu
- Ileana Florescu - Franchetti (1960 -), artista și fondatoare al Centrului de Studii Roccantica Il Diospero (Roma, Italia). Fiica lui Alexander Julius Florescu
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e f g h i j Pandea
- ^ a b c Popa, pag. 336
- ^ Octav George Lecca, Familiile boerești române, București: Editura Minerva, 1899, pp. 233-234.
- ^ a b Mateescu
- ^ Florescu, Radu (). Dracula's Bloodline. Lanham: Hamilton Books. pp. 282–283. ISBN 978-0-7648-6157-7.
- ^ Florescu, Radu (). Dracula's Bloodline. Lanham: Hamilton Books. pp. 282–283. ISBN 978-0-7648-6157-7.
- ^ Florescu, Radu (). Dracula's Bloodline. Lanham: Hamilton Books. pp. 282–283. ISBN 978-0-7648-6157-7.
- ^ Andreescu, Stefan (). Observatii asupra pomelnicului manastirii Argesului. Bucuresti: Nemira. pp. 49–50.
- ^ Florescu, Radu (). Dracula's Bloodline. Lanham: Hamilton Books. pp. 282–283. ISBN 978-0-7648-6157-7.
- ^ „Americans in Prague”. smithsonianmag.com. Accesat în 1 august 2007.
- ^ Florescu, Radu (). Dracula's Bloodline. Lanham: Hamilton Books. pp. 282–283. ISBN 978-0-7648-6157-7.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Mateescu, Mirela Sorina. „Iubirea «dulce-amară» a lui Nicolae Bălcescu Arhivat în , la Wayback Machine.”, articol publicat în săptămânalul Informația de Hunedoara (anul II, nr. 40, 26 iun. – 2 iul. 2009)
- Pandea, Adrian. „Radu R. Florescu: Despre legendă și adevăr Arhivat în , la Wayback Machine.”, articol publicat în revista Lumea militară (nr. 1/2004)
- Popa, Marcel D. (coordonator). Dicționar enciclopedic, vol. II (D–G), Editura Enciclopedică, București, 1996. ISBN 973-45-0143-7, ISBN 973-45-0144-5 (vol. II)
- LECCA, OCTAV-GEORGE / Familiile boierești române / București, / Fundația culturală Libra / Editura Muzeul Literaturii Române, / ISBN 973-999 14-4-0 / paginile 290-207
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
| ||||||||