Evaluarea Națională a elevilor de clasa a VIII-a

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Evaluarea Națională a elevilor de clasa a VIII-a
AcronimEN VIII
EN
TipEvaluare externă sumativă
Dezvoltator/ administratorMinisterul Educației Naționale
Cunoștințe/ abilități examinate
  • Limba și literatura română
  • Limba și literatura maternă
  • Matematică
Început în2010
Durată120 de minute
Punctaj și scara pe care este acordatde la 1 la 10, cu 2 zecimale
Valabilitatea examenuluinelimitat
Sesiuniuna singură, la sfârșitul anului școlar, în iunie
Țări/regiuniîn fiecare școală din România cu peste 10 copii în clasă[1]
Limbi
  • română pentru Limba și literatura română;
  • germană, italiană, maghiară, rromă, sârbă, slovacă, ucraineană pentru Limba și literatura maternă;
  • toate cele de mai sus pentru Matematică
Număr anual de participanți 155.020 elevi înscriși în 2019
Cerințe precedente/ cerințe de eligibilitateabsolvirea claselor V–VIII
Taxăgratuit
Diplomă folosită deadmiterea în învățământul liceal
Note peste 5 73,12% în 2019
Pagină webevaluare.edu.ro

Evaluarea Națională a elevilor de clasa a VIII-a, cunoscută simplu și ca Evaluarea Națională, reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul durează 120 de minute[1] și se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, în general în luna iunie, după încheierea cursurilor[2][3]. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul sa susțină examenul fără taxă.[4]

Desfășurarea Evaluării Naționale este organizată și supravegheată de către Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale, alcătuită dintr-un președinte (secretar de stat din Minsterul Educației Naționale), trei vicepreședinți (directorul general al Direcției Generale Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții, directorul general al Direcției Generale Învățământ în Limbile Minorităților, Relația cu Parlamentul și Partenerii Sociali și directorul Centrului Național de Evaluare și Examinare), un secretar (un consilier din cadrul Centrului Național de Evaluare și Examinare) și între patru și șase membri (directori, șefi de serviciu, inspectori generali din MEN, consilieri din cadrul Centrului Național de Evaluare și Examinare)[1]

Coordonarea la nivel național a proiectării, organizării și desfășurării Evaluării Naționale, precum și valorificarea rezultatelor acesteia sunt asigurate de Ministerul Educației prin Centrul Național de Evaluare și Examinare (CNEE). Coordonarea la nivel județean sau al municipiului București a organizării Evaluării Naționale, precum și valorificarea rezultatelor acesteia sunt asigurate de către inspectoratele școlare județene.[4]

Înscriere[modificare | modificare sursă]

La Evaluarea Națională din anul curent se pot înscrie absolvenții clasei a VIII-a din seria curentă, dar și absolvenții din seriile anterioare care nu au participat la Evaluarea Națională din anul respectiv.

Discipline[modificare | modificare sursă]

Disciplinele la care se susțin probe pentru Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a sunt:

Limba și literatura română[modificare | modificare sursă]

Limba și literatura română are, în cadrul evaluării naționale de la finalul clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie.[5] Programa după care se realizează subiectele este cea din Ordinul Ministerului Educației Naționale nr. 4431/29.08.2014.

Proba de evaluare de limbă și literatură română se face după două tipuri de conținut, combinate într-o singură foaie de examen, după cum urmează:

  • Unitățile de conținut care privesc domeniul limba română au în vedere abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea lor corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție), de subliniere a valorilor stilistice și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare.
  • Unitățile de conținut ale domeniului lectură prezintă sarcini de lucru care implică cerințe care privesc înțelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale și particulare ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat sau la prima vedere, motivarea apartenenței la un gen literar sau la o specie literară), reflexive și imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidențierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere, scurte narațiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).[6]

Competențe de evaluat și conținuturi[modificare | modificare sursă]

La examenul de Evaluare Națională la Limba și literatura română se evaluează majoritatea materiei parcurse de către elev în clasele gimnaziale V-VIII, dar și elemente de cultură generală, după cum urmează:

  • Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse:
    • Dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date;
    • Sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și punctuației;
    • Identificarea valorilor etice și culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor și preferințelor;
  • Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse:
    • Redactarea diverselor texte, cu scopuri și destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă;
    • Utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație;

Limba și literatura maternă[modificare | modificare sursă]

Matematică[modificare | modificare sursă]

În cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, matematica are statut de disciplină obligatorie.[5] Programa după care se realizează subiectele este cea din Ordinul Ministerului Educației Naționale nr. 4431/29.08.2014.

Competențele generale evaluate de către evaluarea la matematică sunt:

  • Identificarea unor date și relații matematice și corelarea lor în funcție de contextul în care au fost definite;
  • Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice;
  • Utilizarea algoritmilor și a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situații concrete;
  • Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situații concrete și a algoritmilor de prelucrare a acestora;
  • Analizarea și interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situații-problemă;
  • Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoștințelor din diferite domenii.[7]

Elevilor aparținând minorităților naționale care au urmat în limba maternă cursurile disciplinelor la care se susțin probe li se asigură subiectele de matematică atât în limba în care au studiat cât și în limba română.[1]

Competențe de evaluat și conținuturi[modificare | modificare sursă]

La examenul de Evaluare Națională la Matematică se evaluează majoritatea materiei parcurse de către elev în clasele gimnaziale V-VIII, după cum urmează:

Subiecte[modificare | modificare sursă]

Subiectele pentru Evaluarea Națională se elaborează în cadrul Centrului Național de Evaluare și Examinare. Acestea trebuie să fie formulate clar, precis și în strictă concordanță cu programele pentru Evaluarea Națională, să aibă un nivel mediu de dificultate și să permită rezolvarea în 120 de minute.[1]

Subiectele pentru Evaluarea Națională se clasifică în categoria documentelor secret de serviciu, din momentul ce începe elaborarea acestora și până în momentul în care acestea devin publice. Toate persoanele care au acces la subiectele pentru Evaluarea Națională înainte ca acestea să fie făcute publice dau o declarație în acest sens.[1]

Bareme[modificare | modificare sursă]

Baremul de evaluare și de notare pentru fiecare subiect se elaborează în cadrul Centrului Național de Evaluare și Examinare și se postează pe site-ul Ministerului Educației Naționale, după desfășurarea probei.

Participare[modificare | modificare sursă]

Numărul de elevi înscriși și prezenți la Evaluarea Națională
An Candidați înscriși Candidați prezenți Note peste 5
2010 85,97%
2011 81,79%
2012 66,12%
2013 75,89%
2014 166.617 159.953 71,12%
2015 163.407 158.568 79,36%
2016 153.673 148.647 75%
2017 144.929 140.712[8] 77%
2018 150.603 142.847[9] 73,50%
2019 155.020[10] 146.105 73,12%[11]
2020 172.482[12] 160.468 76.10%

Admitere în învățământul liceal[modificare | modificare sursă]

Media notelor obținute la Evaluarea Națională constituie, începând cu anul școlar 2013-2014, 75% din media de admitere în învățământul liceal. Restul de 25% îl constituie media generală a notelor obținute în cadrul ciclului gimnazial.

Înainte de 2013, media notelor de la Evaluarea Națională constituia 50% din media de admitere.[13]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g Ministerul Educației, Culturii, Tineretului și Sportului. „Metodologia de organizare și desfășurare a Evaluării Naționale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul școlar 2010-2011” (PDF). Accesat în . 
  2. ^ Ministerul Educației Naționale. „Calendarul de desfășurare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2018-2019” (PDF). Accesat în . 
  3. ^ Ministerul Educației Naționale (). „Ordin privind organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2018-2019” (PDF). Accesat în . 
  4. ^ a b Ministerul Educației Naționale. „Evaluarea Națională a elevilor de clasa a VIII-a (EN VIII)”. Accesat în . 
  5. ^ a b Ministerul Educației Naționale; Centrul Național de Evaluare și Examinare. „Ordin nr. 4431/29.08.2014 privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2014-2015”. Accesat în . 
  6. ^ Centrul Național de Evaluare și Examinare. „Programa pentru disciplina Limba și literatura română” (PDF). Ministerul Educației Naționale. Accesat în . 
  7. ^ a b Centrul Național de Evaluare și Examinare. „Programa pentru disciplina matematică. Evaluarea Națională 2015” (PDF). Ministerul Educației Naționale. Accesat în . 
  8. ^ Edupedu. „Evaluarea Națională 2019, cei mai mulți elevi înscriși din ultimii 4 ani. Examenele încep marți, iar rezultatele se afișează pe 25 iunie”. Accesat în . 
  9. ^ Ministerul Educației Naționale. „Rezultatele înregistrate de absolvenții clasei a VIII-a care au susținut Evaluarea Națională 2018 (rezultate înainte de contestații)”. Accesat în . 
  10. ^ Ministerul Educației Naționale. „Rezultatele înregistrate de absolvenții clasei a VIII-a care au susținut Evaluarea Națională 2019 (rezultate înainte de contestații)”. Accesat în . 
  11. ^ Edupedu. „Ministerul Educației: 73,12% dintre absolvenții de clasa a VIII-a prezenți la Evaluarea Națională 2019 au luat note peste 5. Cel mai mic procent din ultimii 5 ani”. Accesat în . 
  12. ^ Digi24. „Evaluarea Națională 2020. Pe ce dată se afișează rezultatele”. Accesat în . 
  13. ^ Pantazi, Raluca (). „Modificare importanta in noul an scolar: Evaluarea Nationala va avea o pondere crescuta, de 75%, in media de admitere la liceu”. Hotnews. Accesat în .