Ernest I, Duce de Saxa-Gotha

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ernest I
Duce de Saxa-Gotha și Altenburg
Ernest I, duke of Saxe-Gotha-Altenburg.jpg
Ernst I de Saxa-Gotha (mai târziu Altenburg), "Piosul".
Date personale
Născut 25 decembrie 1601(1601-12-25)
Altenburg, Saxa-Weimar
Decedat (73 de ani)
Schloss Friedenstein, Saxa-Gotha
Înmormântat Q1416390[*] Modificați la Wikidata
Părinți Johann al II-lea
Dorothea Maria de Anhalt Modificați la Wikidata
Frați și surori John Frederick, Duke of Saxe-Weimar[*]
John Ernest I, Duke of Saxe-Weimar[*]
Albert IV, Duke of Saxe-Eisenach[*]
Duke Frederick of Saxe-Weimar[*]
Bernard of Saxe-Weimar[*]
William, Duke of Saxe-Weimar[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Elisabeta Sofia de Saxa-Altenburg
Copii Prințul Johann Ernst
Elisabeta Dorothea de Hesse-Darmstadt
Prințul Johann Ernst
Prințul Christian
Prințesa Sofia
Prințesa Johanna
Frederic I, Duce de Saxa-Gotha-Altenburg
Albrecht, Duce de Saxa-Coburg
Bernhard I, Duce de Saxa-Meiningen
Heinrich, Duce de Saxa-Römhild
Christian, Duce de Saxa-Eisenberg
Prințesa Dorothea Maria
Ernest al III-lea, Duce de Saxa-Hildburghausen
Prințul Johann Philip
Johann Ernst, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld
Prințesa Johanna Elisabeta
Prințul Johann Philip
Prințesa Sofia Elisabeta
Cetățenie Flag of Germany.svg Germania Modificați la Wikidata
Religie luteranism Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară Casa de Wettin
Duce de Saxa-Gotha și Altenburg
Domnie 1672–1675
Predecesor Uniune personală a Gotha și Altenburg
Succesor Frederic în Saxa-Gotha-Altenburg
Albrecht în Saxa-Coburg
Bernhard în Saxa-Meiningen
Heinrich în Saxa-Römhild
Christian în Saxa-Eisenberg
Ernst în Saxa-Hildburghausen
Johann Ernst în Saxa-Saalfeld

Ernst I, Duce de Saxa-Gotha și Altenburg, poreclit "Piosul" (25 decembrie 160126 martie 1675), a fost Duce de Saxa-Gotha și, prin căsătorie, a devenit și Duce de Saxa-Altenburg. Ducatele s-au unit mai târziu în Saxa-Gotha-Altenburg.

A fost al nouălea fiu însă al șaselea fiu supraviețuitor al lui Johann al II-lea, Duce de Saxa-Weimar și al soției acestuia, Dorothea Maria de Anhalt. Mama lui a fost nepoata lui Christoph, Duce de Württemberg, și strănepoata lui Ulrich, Duce de Württemberg.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ernest I, Duce de Saxa-Gotha

Rămas orfan de timpuriu (tatăl său a murit în 1605, iar mama sa, în 1617), a fost crescut într-o manieră strictă; a fost un copil înzestrat și precoce, dar nu puternic din punct de vedere fizic. A arătat din timp trăsături ale evlaviei. Ca domnitor, prin caracterul său și capacitatea guvernamentale, precum și a atenției personale în materie de stat, el a introdus o epocă de aur pentru supușii săi, după ravagiile Războiului de Treizeci de Ani. Econom înțelept, care nu a exclus generozitatea la ocazii potrivite, el și-a eliberat țara de datorii, și a lăsat la moartea sa o sumă considerabilă în trezorerie, și un sistem de impozitare redus.

Securitatea publică și o justiție eficientă și incoruptibilă au primit o mare atenție din partea sa; reglementările sale în aceste domenii au servit ca modele pentru alte state. A restricționat tortura și în secolul proceselor de vrăjitorie el a cedat iluziei comune deși nu a avut înclinații spre superstiții și a fost un dușman al alchimiei. A interzis dueluri și a impus pedeapsa cu moartea pentru un rezultat mortal.

În 1640, în conformitate cu tratatul de împărțire cu frații săi, Ernst a primit Gotha.

Legile sale nu au fost concepute în spiritul ideilor moderne despre libertate individuală. Reglementările sale au promovat agricultura, comerțul, învățământul și arta. Palatul său din Gotha a fost reconstruit iar colecțiile palatului își datorează originea lui Ernest; biblioteca a devenit una dintre cele mai mari din Germania. S-au construit biserici iar prin Schulmethodus introdus în 1642 Ernest a devenit părintele actualei gramatici școlare. Era o vorbă populară care spunea că țăranii lui erau mai bine instruiți decât orășenii și nobilii din alte părți iar la moartea sa, s-a spus, nimeni din țara sa nu era în imposibilitatea de a citi și a scrie.

A făcut din gimnaziul din Gotha o școală model care a atras nu numai elevii din toate landurile germane, dar și din Suedia, Rusia, Polonia și Ungaria. În mod asemănător a stimulat Universitatea din Jena, a crescut fondurile sale și a reglementat studiile cu accent prea mult pe latura religioasă. Biblia a fost cartea sa de zi cu zi și s-a străduit neîncetat pentru a-i face pe supușii săi mai religioși, după un model strict luteran.

Familie și copii[modificare | modificare sursă]

La Altenburg la 24 octombrie 1636, Ernst s-a căsătorit cu verișoara lui, Elisabeta Sofia de Saxa-Altenburg. Ca rezultat al acestui mariaj, Saxa-Gotha și Saxa-Altenburg s-au unit când ultimul duce al liniei (vărul Elisabetei) a murit fără copii. Ernst și Elisabeta Sofia au avut 18 copii:

  1. Johann Ernst (n. Weimar, 18 septembrie 1638 – d. Weimar, 27 noiembrie 1638).
  2. Elisabeta Dorothea (n. Coburg, 8 ianuarie 1640 – d. Butzbach, 24 august 1709), căsătorită la 5 decembrie 1666 cu Ludovic al VI-lea, Landgraf de Hesse-Darmstadt.
  3. Johann Ernst (n. Gotha, 16 mai 1641 – d. Gotha, 31 decembrie 1657); a murit de variolă.
  4. Christian (n./d. Gotha, 23 februarie 1642).
  5. Sophie (n. Gotha, 21 februarie 1643 – d. Gotha, 14 decembrie 1657); a murit de variolă.
  6. Johanna (n. Gotha, 14 februarie 1645 – d. Gotha, 7 decembrie 1657); a murit de variolă [?].
  7. Frederic I, Duce de Saxa-Gotha-Altenburg (n. Gotha, 15 iulie 1646 – d. Friedrichswerth, 2 august 1691).
  8. Albrecht, Duce de Saxa-Coburg (n. Gotha, 24 mai 1648 – d. Coburg, 6 august 1699).
  9. Bernhard I, Duce de Saxa-Meiningen (n. Gotha, 10 septembrie 1649 – d. Meiningen, 27 aprilie 1706).
  10. Heinrich, Duce de Saxa-Römhild (n. Gotha, 19 noiembrie 1650 – d. Römhild, 13 mai 1710).
  11. Christian, Duce de Saxa-Eisenberg (n. Gotha, 6 ianuarie 1653 – d. Eisenberg, 28 aprilie 1707).
  12. Dorothea Maria (n. Gotha, 12 februarie 1654 – d. Gotha, 17 iunie 1682).
  13. Ernest III, Duce de Saxa-Hildburghausen (n. Gotha, 12 iunie 1655 – d. Hildburghausen, 17 octombrie 1715).
  14. Johann Philip (n. Gotha, 1 martie 1657 – d. Gotha, 19 mai 1657).
  15. Johann Ernst, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld (n. Gotha, 22 august 1658 – d. Saalfeld, 17 februarie 1729).
  16. Johanna Elisabeth (n. Gotha, 2 septembrie 1660 – d. Gotha, 18 decembrie 1660).
  17. Johann Philip (n. Gotha, 16 noiembrie 1661 – d. Gotha, 13 martie 1662).
  18. Sophie Elisabeth (n. Gotha, 19 mai 1663 – d. Gotha, 23 mai 1663).

Când Ducele Ernst I a murit în 1675, numeroșii săi fii au împărțit terenurile ernestine în șapte părți: Gotha-Altenburg, Coburg, Meiningen, Römhild, Eisenberg, Hildburghausen și Saalfeld. Dintre ele, Coburg, Römhild și Eisenberg nu au supraviețuit mai mult de o generație și au fost împărțite între celelalte patru linii care au rămas.

Fiul lor cel mare Frederic a fost primul care a moștenit titlul. Nepoata lor de la acest fiu, Anna Sophie de Saxa-Gotha-Altenburg, a fost strămoașa pe linie maternă a țarului Nicolae al II-lea al Rusiei iar nepotul lor Frederic al II-lea a fost strămoșul regelui George al III-lea al Marii Britanii
Fiul cel mic Johann Ernest a fost tatăl lui Franz Josias, Duce de Saxa-Coburg-Saalfeld.