Discuție Utilizator:Waelsch/Vechiu2005

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Celea vechi 2005[modificare sursă]

Se aflä aici, mais jos.

- mă bucură foarte mult şi este foarte interesantă de citit. Aş avea însă o mică rugăminte - dacă se poate - încearcă să şi categorizezi articolele şi acolo unde este cazul să adaugi formatul {{ciot}}. Mulţumesc şi succes în continuare! - Mihai 28 Apr 2005 13:19 (UTC)

Limbile creole[modificare sursă]

- Vezi: en.wikipedia.org/wiki/Creole_language. Ciao!

Războiul vacii[modificare sursă]

În primul rând, scuză-mă dacă te-am insultat cu ceva, că nu am avut intenţia. N-am spus că nu scrii cu semne diacritice - apreciez că le foloseşti şi dacă trebuie să le insertezi manual, îţi mulţumesc şi mai tare. Eu am pus formatul de curăţenie pe articol din cauza structurii sale şi pentru că trebuie legături interne. L-am pus pe multe alte articole astăzi, şi să nu îl înţelegi ca un apropos pentru tine să îl corectezi - l-am pus acolo pentru ca, când am eu timp, să ştiu să îl îmbunătăţesc. Dacă te uiţi, este şi pe pagina mea de utilizator trecut. Nu ţi-am scris mesaj pentru că nu asta este politica wiki - eu efectiv cred că este nepoliticos să îţi spun "articolul trebuie îmbunătăţit, îmbunătăţeşte-l te rog". Tocmai, am pus formatul pentru mine să îl îmbunătăţesc, care o voi face acum. Salutări, Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 13 May 2005 08:28 (UTC)

Cu pozele care le-ai trimis, ce licenţă au? Sunt GFDL sau domeniu public, sau Creative Commons? Dacă da, ar trebui puse la Wikimedia Commons ca să poate fi folosite de toate proiectele Wikimedia. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 13 May 2005 09:36 (UTC)
OK. O să le pun acolo şi o să le şterg de aici (asta este politica). Acolo la Commons vin automat şi la ro.wiki dacă au acelaşi nume, deci nu vor fi nici o problemă. În plus, le poţi folosi la orice alt proiect fără să le mai trimiţi încăodată, doar trebuie să baţi acelaşi nume. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 13 May 2005 09:45 (UTC)
Încă o chestie - sub ce licenţă vrei să le trimit? GFDL, domeniu public, Creative Commons? Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 13 May 2005 09:50 (UTC)

Ţările de Jos[modificare sursă]

Mai vreau să te mai întreb ceva, considerând Ţările de Jos. Ai fi de acord să mutăm articolul Olanda la Ţările de Jos? Cred că Ţările de Jos este numele corect scurt în limba română, deşi Olanda este mai mult folosit. Am avut acelaşi argument la Marea Britanie-Regatul Unit, Regatul Unit fiind terminologia corectă şi Marea Britanie fiind cea comună. La fel cu Calcutta-Kolkata, în orice caz, ar trebui articolele să fie la numele corect, nu la cel mai comun. Deci, eu suport numele Ţările de Jos. Vrei să o mutăm? Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 13 May 2005 09:43 (UTC)

Da, o să scriu şi eu un comentariu acolo. Altfel - eu acum fac upload la Commons - ce licenţa vrei să faci pozele, şi dacă ai putea, te rog să pui capţiuni la pozele care nu au (fiind că la Commons sunt obligatorii capţiunile). Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 13 May 2005 09:54 (UTC)
Eu le pun, dar ca să le pun îmi trebuie două chestii: licenţa şi capţiunile. Capţiunile le poţi adăuga la imagini pe ro.wiki. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 13 May 2005 09:59 (UTC)
Acum este OK, că deja le-am trimis, şi sunt şterse aproape toate de pe ro.wiki. În curând îţi dau legătura unde le-am pus pe Commons, acolo poţi să mai adaugi info. Eu le-am pus temporar În public domain, dacă vrei altă licenţă, poţi să o schimbi. Mulţumesc pentru poze, Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 13 May 2005 10:16 (UTC)
OK. Sunt toate pe commons. Dacă le vrei sub licenţa GFDL, trebuie să pui {{GFDL}} dar nu pe ro.wiki ci pe Commons. Pozele tale sunt la adresa http://commons.wikimedia.org/wiki/Image:numelepozei.jpg. Acolo le găseşti pe toate. Sunt puse şi în commons:Category:Belgium, commons:Category:Amsterdam şi commons:Category:Brussels. O să fac o categorie pentru oraşul Cenaciu. Dacă vrei, o să adaug eu tag-ul GFDL la commons. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 13 May 2005 10:19 (UTC)
Ca să ajungi la ele mai uşor pe Commons, poţi să mergi la poze de la articolele româneşti care le-ai făcut astăzi, faci clic pe poze şi după aia va apare: Acest fişier se află la Wikimedia Commons. Consultă pagina de descriere acolo. Fă clic pe link-ul "pagina de descriere" şi eşti acolo. 13 May 2005 10:24 (UTC)

Gata sunt toate pozele trimise, cu licenţa GFDL, la Commons. Uite aici le poţi vedea:

Au capţiuni bilingve, în ro şi en. Şi eu agreez cu numirea în văleană decât cea franceză, şi cred că romanizarea este o chestie faină, mai ales că văleana are cognat direct în română!

Dacă mai ai imagini în viitor, este uşor să le trimiţi direct pe Commons. Este exact ca la ro.wiki - mergi la commons.wikimedia.org, faci un cont de utilizator, faci clic pe Upload file şi le trimiţi. Doar că la commons trebuie toate imaginile să aibă o licenţă, o capţiune şi preferabil o categorie (adică, Categorie:Belgia sau chiar Categorie:Cenaciu [numele în văleană de fapt] ) Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 13 May 2005 10:31 (UTC)

Da, voi pune în curând. Succes la examen! Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 13 May 2005 10:47 (UTC)

Barabant, Bărăbanţ[modificare sursă]

Salut Waelsch!

Mulţumesc pentru articolul pe care l-ai pus pe Discuţie:Bărăbanţ, Alba. Acum despre punctele pe care le-ai ridicat:

  1. Sunt de părere că titlul paginii Bărăbanţ, Alba trebuie să rămână Bărăbanţ, fiindcă ăsta e numele oficial şi cel mai folosit. Însă voi adăuga şi ortografia Barabant;
  2. Pentru Barabanturile din Belgia şi Ţările de Jos propun să păstrăm forma Barabant/Brabant (vezi şi următorul punct) şi să adăugăm menţiuni în articol cu privire la înrudirea cu "Bărăbanţ"-ul transilvănean;
  3. (important): Barabant sau Brabant ?
Chiar dacă "Barabant" a fost forma originală, pe care am primit-o de la valoni, la ora actuală "Brabant" este în mod clar mai utilizat în limba română (testul Google: > 500 rezultate pentru Brabant, doar 127 pentru Barabant). Cele două forme mi se par suficient de apropiate ca să cred că una a evoluat din cealaltă după ce a intrat în limba română. Cred că ambele forme sunt la fel de legitime, şi de aceea nu înţeleg înverşunarea ta împotriva formei "Brabant". Ar trebui oare să eliminăm Moscova şi să folosim doar Moskva, fiindcă aşa am primit numele de la ruşi? Nu cred. La fel după cum "Moskva" a evoluat în limba română în "Moscova", mi se pare la fel de valabilă posibilitatea ca "Barabant" să fi evoluat în "Brabant".

Ce părere ai? IulianU 13 May 2005 14:53 (UTC)

Salut. Agreez cu Iulianu la punctele 1 şi 2. Despre folosirea Brabant/Barabant pentru regiunile neerlandeze, eu zic că Brabant e mai bine, cu redirect de la Barabant. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 14 May 2005 05:59 (UTC)

Omofonie/Omonimie[modificare sursă]

Initial am scris cele de mai jos pt Ronline, dar mä adresez si lui Iulian.

Servus!

Am câteva nedumeriri, cât priveşte oraşele şi denumirile lor. Pe de o parte, sunt convins că acolo unde nu sunt deja numele « împămîntenite » româneşte, cea mai bună soluţiune e de a da un nume românesc. Pe de altă parte, sunt convins încă de a pune numele romanice ale unor oraşe germanice. În se sens?

Îmi amintesc cu plăcere cum pe vremuri citeam sinaxarele din mineele de la Neamţ (scoase la tipar în 1901). Acolo citeam de cutare şi cutare «episcop al Coloniei» (expresiune tare des întâlnită), de cutare şi cutare mucenic ce «la Trevia, prin sabie s’a săvîrşit». Când citeam, cred că prea puţin mă interesa localizarea geografică a cutarelor oraşe. Or mai târziu mi-am dat seama că era vorba de ceea ce nemţii numesc Köln şi Trier. Tu ce zici à propos de cele 2 nume?

Pe de altă parte, revin la omonimie. În anumite cazuri, nu mai putem vorbi de omonimie, căci e « prea târziu ». Cât că italienii vorbesc de Monaco şi de Monaco-di-Baviera, al doilea fiind München, în ziua de astăzi mi se pare că nu mai putem reveni la omonimie. Din contră, acolo unde prostia şi snobismul încă n’au pătruns prea adânc, cred că mai putem face ceva. De aceea îţi cer sfatul cu privire la încă oarecâte oraşe.

În Germania ai oraşul Aachen, pe care francofonii îl numesc Aix-la-Chapelle, pentru a-l deosebi de un alt oraş CU ACELAŞI NUME, Aix-en-Provence. Vălenii le numesc pe amîndouă Åxhe. Flamanzii le numesc pe amîndouă Aken. Oare care-i numele latinesc al oraşului? Dar cel italian?

Apoi cât despre oraşul vălean Charleroi/Tchålerwè, cum facem? Uită-te la o treabă înteresantă. Locuitorii oraşului ăstuia, ştii cum li se spune? În franceză « carolo(régien)s », pe când în văleană « tchålerwetîs ». M’am gândit la o omonimie. Ce zici de Carei? Avem în nordul Ardealului oraşul Carei (numit Carăiu-Mare de către românii din Ungaria), şi Carăiu-Mic peste graniţa cu Ungaria. Numele celor 2 în maghiară sunt: Nagykároly şi Kiskároly, pe când şvabii spun: Großkarlstadt şi Kleinkarlstadt. De ce atunci n’ar exista şi Careiu-Vălean (ori Carăiu-Vălean)? Şi pentru maghiarofoni şi germanofoni ai fi mai uşor, zicând Alkároly şi Wallenkarlstadt.

Un alt sfat: cum ar trebui chemate româneşte oraşele belgiene următoare?

  • Fr Malines, nl Mechelen, wa Malinne (ţine de Flandra);
  • Fr Louvain, nl Leuven, wa Lovin, lat Lupinus (ţine tot de Flandra);
  • Fr Louvain-la-Neuve, nl Nieuw-Neuven, wa Nou-Lovin (ţine de Valonia).

Cât priveşte primul oraş, mi se pare că în latină e ceva derivat de la numele propriu Michaël. Atunci cum ar fi în româneşte? Mihăileni? Sau poate că nu merge? Atunci ar trebui să-l luăm din franceză, punându-i coadă românească? Malina?

Cât de ultimele 2, e vorba din nou de omonimie. Pe de o parte n’ar fi greu a le numi Lupeni şi Lupenii-Noi (ori Lupean şi Lupeanu-Nou). Pe de altă parte, sunt mulţi studenţi români la cele 2 universităţi din cele 2 oraşe, iar ei le numesc Leuven şi Louvain (cel mai des pronunţate « à la bucarestoise »: Leven şi Luven). Deci aici nici nu ştiu cum ar trebui făcut...

Că veni vorba de cărţile vechi, uneori aceste nume au fost preluate de româna modernă (Valenţia, Constanţa [germ Konstanz] de pildă), dar altele nu prea (de pildă, Vieana ar fi trebuit să devină cu ortografia nouă Viana, dar a devenit Viena).

Tot revenind la omonimie, câtă vreme avem satele numite Văleni în România, cred că tot aşa ar trebui numite celelalte localităţi Wallendorf din ţările germanofone.

Cred că , în privinţa toponimiilor, trebuie să mergem pe urma paşoptiştilor, şi nu a spurcătorilor de limbă română din sec XX. Despre ce grăiesc? De pildă, paşoptiştii au avut neologisme româneşti adevărate: a distruge, a corege, etc. Spurcătorii de limbă română au introdus: a construi (în loc de «a construge»), a corecta, şemineu (în loc de «cămin»), cameră (în loc de «cămară»), viteză (în loc de «viteţe»), a extirpa (în loc de «a stîrpi»).

Încă o problemă. Un tip a făcut schemele pentru toate ţările europene. Ok, bravo lui! Dar mi se pare că s-a hărnicit prea tare punând la cuvîntul Luxemburg schema pentru Marele Ducat al Luxemburgului. Cuvîntul însuşi are mai multe însemnătăţi:

  • Oraşul Luxemburg (pe care eu, neştiind ce face, l-am pus la Luxembourg-Ville);
  • Marele Ducat al Luxemburgului;
  • Provincia Luxemburg din Valonia;
  • Oraşul Luxemburg, în statul Wisconsin din SUA.

Oare n’ar trebui la Luxemburg să fie mutat la Marele Ducat al Luxemburgului? În cazul acesta, oare n’ar trebui ca Luxembourg-Ville să fie mutat la Luxemburg Capitală sau altceva de genul ăsta? Şi atunci la articolul rămas gol, Luxemburg, să punem omonimiile pur şi simplu, în felul în care se află pe Wikipedia francofonă articolul Brabant? Te las pe tine să hotărăşti.

Că veni vorba, tot în Wisconsin există oraşul Brussels (oficial scris pe americăneşte).

Bäräbantz[modificare sursă]

Ok, e numele oficial al comunei. Mä bucur. Pärerea mea: ar trebui, datoritä omonimiei, toate readuse la Bäräbantz. Stiu cä aici intru în contrazicere cu voi, dar ästa-i filmul. Eu sunt de principiul împämântenirii (ca francofonii sau maghiarofonii). Ce-i drept, nemtii o lasä mai moale, si asta mä face sä mä c*c, când aud nemti ce vorbesc de Brasov, citindu-l Brazoff (si încä cu aceentul pe 1-a silabä), în loc de a folosi unul din cele 2 nume nemtesti (säseste Brassau, germanä Kronstadt).

LOL! Şi eu am auzit Brazoff de la nemţi. Ei sunt foarte "toleranţi" când vin la nume străini şi le folosesc cu mare entuziasm. Dar eu asta am văzut-o ca o chestie bună, dar nu când este un nume perfect normal în germană. Totuşi, la exemplu ăsta, să creezi un nume într-o limbă numai ca să fie versiune locală că nu vrei să foloseşti cea nativă sună puţin ciudat. Doar părerea mea. Admit că şi punctul tău de vedere este foarte justificabil. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 14 May 2005 12:08 (UTC)

O discuţie constructivă[modificare sursă]

Salut. Vreau doar să spun că îmi place că avem discuţia asta... mi-e mi-se pare foarte constructivă şi am de învăţat multe :) Să ştii că mai convins în nişte chestii cu românizarea. Trebuie să mă mai gândesc puţin, OK? Ar fi bine dacă şi alţi utilizatori (Gangleri, etc.) ar veni aici să îşi exprime părerea. Discuţii de stilul ăsta înseamnă că Wikipedia merge! Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 14 May 2005 12:06 (UTC)

Revoluţie![modificare sursă]

Înainte de a citi asta, te rog să citeşti ce am scris mai sus. Acum - am citit ce ai scris despre Charleroi şi Carei. Poate că punctul tău de vedere este logic justificabil. Dar cred că ce propui este puţin revoluţionar, dacă ăsta este cuvântul bun! Adică, ar creea confuzii. Să nu mă înţelegi greşit - eu sunt primul care spun că numele comun de multe ori e incorect şi trebuie să învăţăm lumea la numele corect. Dar, în ultimul timp a fost mişcare în lume la "nativizare" - folosirea numelor native. De exemplu, numele istoric pentru Basel în germania, în engleză a fost Basle. Astăzi, se foloseşte doar Basel în engleză. Sunt multe alte exemple. Este considerat aproape un semn de respect şi de toleranţă, de cunoştinţă, să foloseşti numele nativ. Bineînţeles, când este un nume bine stabilit în limba ta, n-are rost să foloseşti versiunea nativă. Dar când acel nume nu este bine stabilit, în general se foloseşte limba nativă decât să creezi un omonim în română. Eu văd logica ta foarte bine - este mai uşor să folosim nume româneşti pentru că sună mai natural, decât să ne chinuim cu nume străine. Altă problemă cu folosirea numelor străine este - ce nume să folosim? Eu am scris astăzi articolul despre Dublin, şi m-am gândit - numele nativ a oraşului este Baile Atha Cliath, dece să nu folosesc numele ăla? Dacă aş fi creeat o versiune în română, n-ar mai fi fost problema asta. Deci, repet, văd beneficiile. Dar, totuşi rămâne problema că va fi ambiguitate. Nimeni nu îl spune la Charleroi, Carei. Nu cred că noi ca enciclopedie liberă avem atâta autoritate să impunem acestă folosinţă. Adică, ai vrea un redirect de la Charleroi la Carei, Belgia. Şi o pagină de dezambiguizare la Carei? Să ştii că mai pus pe gânduri, asta fiind o chestie bună că mi-e îmi place să mă gândesc despre chestii şi să rezolv probleme. Alţii ce cred? Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 14 May 2005 12:18 (UTC)

N-ai fost prea dur... sincer îmi place că avem discuţia asta. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 14 May 2005 12:20 (UTC)
Bagi doar titlul imagini, la fel cum ar fi o imagine de pe ro.wiki. Deci, nu trebuie nimic special. Doar mergi la commons, vezi titlul imaginii şi foloseşti sintaxul standard. Vezi ca exemplu articolul meu despre Luas, care foloseşte imagini doar de commons. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 14 May 2005 12:24 (UTC)

Re: Românizare[modificare sursă]

De ce consider că acest "trend" este bun?

1) Este mai practic ca o localitate să aibă un singur nume recunoscut internaţional. (sau cel mult două, în cazul regiunilor bilingve, cum e Belgia).

Iată o situaţie din ziua de azi: citiţi un articol în engleză şi găsiţi o referinţă la Lisbon. Ştiţi din cultura voastră generală că e vorba despre oraşul pe care în româneşte îl numim Lisabona.

Acum imaginaţi-vă că în loc de Lisabona ar fi vorba, de ex., de Brâna-Alunului din Belgia. Cât de repede v-aţi "prinde" şi aţi face legătura între numele englezesc al acestei localităţi (oricare ar fi el) şi localitatea însăşi (pe care presupunem că o cunoaşteţi după numele românesc)? Dar dacă textul original ar fi în spaniolă? Sau în estonă... Pe lângă cele câteva mii de cuvinte pe care trebuie să le învăţaţi pentru a înţelege respectiva limbă, mai trebuie să învăţaţi şi alte câteva sute (mii?) de nume de localităţi, ape, regiuni,..., pe care altminteri le-aţi şti deja după numele nativ.

Ce ne-am face noi românii, astăzi, cu, de exemplu, Sfântul Francisc, California, sau Aer Bun, Argentina? Chiar unul dintre exemplele lui Waelsch dovedeşte cât de "tricky" poate fi procesul de românizare -- Gyergyoszentmiklos/"Gheorgheni".

Dacă acceptăm românizarea numelor geografice, n-ar fi deloc absurd să trecem şi la numele de persoane :-) Abia aştept să citesc în ziarele româneşti despre Max din Sadova sau despre Lars de la Trevia.

Ceea ce mă aduce la următorul punct. 2) Folosirea numelui nativ mi se pare şi o formă de respect pentru populaţia nativă a respectivei localităţi, la fel după cum scrierea/pronunţarea corectă a numelui unei persoane este o formă de a arăta respect acelei persoane.

3) Un alt considerent de ordin practic: când vreţi să trimiteţi o scrisoare în străinătate, cum puneţi adresa: "Str. Florilor nr. 1, Haga, Olanda"? Sau mai degrabă "1 Bloemenstraat, Den Haag, Nederland/Olanda"? Mă distrează la nebunie snobii autohtoni care îşi fac site-uri în engleză şi îşi pun adrese de genul "14 Victory St, Jassy, Romania", când ei de fapt locuiesc pe "str. Biruinţei nr. 14, Iaşi, România" :))

IulianU 15 May 2005 13:27 (UTC)

Scriu aici repede pentru că trebuie să rezolv problema cu Seby. Waelsch - ai scris nişte articole minunate despre Namurciu şi Etterbeek! Le-am aranjat puţin cu pozele şi legăturile interne. Cu românizarea, m-am gândit şi efectiv nu m-am putut decide sigur la ceva. Cred că trebuie să le luăm caz-cu-caz când vine cazul! Cu numele Namurciu, şă ştii că e nu am recunoscut că acesta se referă la Namur prima dată - a trebuit să citesc articolulul. Nu ştiu dacă e bine să facem chiar aşa ceva, mai ales că toate celelate Wikipedii au articolul la Namur (în afară de nl.wiki care are un nume bine împământenit). Nu vreau să fiu tăcănitor, numai îmi exprim părerea. Cred că românizarea poate crea foarte multe probleme de ambiguitate şi controverse.
Altfel, am citit în BBC că este problemă în Belgia între comunităţile vălene şi cele flamande în privinţa folosirii limbii franceze în comunităţile flamande. Este o chestie interesantă... Mulţi au zic că chiar este riscul pentru Belgia de a separa în două ţări! Salut, Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 16 May 2005 06:21 (UTC)
Despre Bruxelles, vezi opinia mea la Discuţie:Bruxelles. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 16 May 2005 07:14 (UTC)
Sunt de acord cu IulianU (tocmai am dat peste articolul despre Namurciu). De fiecare dată când îl citesc, singurul alt cuvânt românesc cu aceeaşi terminaţie care-mi vine în minte este... hapciu. Ok, lăsând gluma la o parte, nu se poate trece cu buretele peste munca ta, Waelsch, Doamne fereşte! Dar nu pot să nu mă gândesc la curentul latinist din secolul al XIX-lea (dacă nu mă înşel) care încerca din răsputeri să elimine cuvintele împrumutate din alte limbi, punând în locul lor cuvinte şi locuţiuni de origine pur latină: astfel, ei propuneau ceva de genul: "de gât legău" (pentru cravată) sau "de perete frecătoriu" ((chiar dacă îl citeşte aşa cum se scrie) sau Anvers. Brussels din câte ştiu e grafia din engleză... Dar dacă vede omul Antwerpen? Nu-s aşa sigur că ştie că e grafia în flamandă... Zic că putem face redirecţionări dar în general de la articole cu grafie mai rar întâlnită în română spre grafia francofonă care mi se pare mai încetăţenită în română, deci Antwerpen -> Anvers etc. dar să creăm grafii noi?!?...

Bruxelles/Brussel[modificare sursă]

Waelsch, termină cu schimbările. De data asta nu am dat revert la tot articolul ci l-am modificat manual (Bruxelles). Data viitoare, îi dau direct revert, fără să mă mai uit ce informaţii ai adus în plus, şi tu primeşti ban. Bruxelles este singurul nume în limba română. Chiar tu ziceai că ce supăraţi sunt olandezii când aud Holland şi nu The Netherlands, păi imaginează-ţi ce supăraţi sunt francezii când aud Bruxelles şi nu Brussel (în regiunea Bruxelles, francezii sunt majoritari). Oricum Bruxelles este numele în română şi dacă ar fi 99,9% vorbitori de olandeză în regiune. --ro.Danutz | pt.Danutz 17 May 2005 07:59 (UTC)

Faptul cä esti admin nu înseamnä cä esti cel mai bine documentat. Eu nu m'am bägat sä-ti dau lectii despre Mänästur, de pildä.

Scrii: <>

Da, unul ca tine, fiind admin, îsi poate bäga piciorul în munca cuiva. Frumos! Felicitäri, Dänutz! Ti se potriveste bine pt Wikipedia.

Închei cu o zicalä de Edouard le Berquier: «Seules les personnes cultivées aiment apprendre; les ignorants préfèrent enseigner.» - «Slechts goed opgeleiden leren graag, domoren houden meer van onderwijzen.»

wa.Waelsch

Stai liniştit Waelsch! Wikicheta spune că un administrator involvat într-un război de editare nu poate să facă ban sau protecţia la un articol în care război de editare este involvat. Deci, singurul de pe aici care ar putea să te blocheze este un administrator neutru, care nu este involvat în dispută - adică, Gangleri, de exemplu. În orice caz, eu nu cred că munca ta justifică o banificare! Bine că m-ai contactat să clarificăm asta. Aici la Wikipedia, totul trebuie făcut profesional şi cu justiţia în minte. Dacă cumva crezi că ai fost tratat necinstit de alt utlizator, incluzând un administrator, mă poţi contacta oricând că eu voi încerca să rezolv problema. Răspunsul meu despre Bruxelles şi numele său îl poţi citi pe pagina Discuţie:Bruxelles. O zi bună, Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 18 May 2005 05:52 (UTC)

Ti-am răspuns acum. Sixtus 20 May 2005 13:58 (UTC)

Despre onomastice[modificare sursă]

E faina ideea ta de a unifica numele sfinţilor, problema este: cine mai editeaza astfel de articole?? Tu ştii pe cineva? Victort 21 May 2005 23:11 (UTC)

Căpătuna[modificare sursă]

Pozele de pe Commons merg şi ai reuşit să le incluzi! Cred că despre ce te referi este faptul că nu sunt aliniate bine. Problema este că foloseşti syntaxul greşit pentru poze. Când incluzi o poză, trebuie să incluzi următoarele părţi ca să se alinieze bine:

  • thumb - dacă vrei poza să apară înconjurată de o cutie gri, cu legătură la poză mai mare
  • left, right, center - alinierea. Right este de preferat, după aia left. Center arată cam ciudat...
  • 250px, zzzpx - deci, mărimea pozei, care ar trebui să fie în jur de 200-300px, depinde de context

Deci, o linie pentru poză ar arăta cam aşa:

[[Image:Nume.jpg|thumb|right|250px|Subtitlu]]

Dar, după câte văd, totul merge bine cu pozele şi se văd frumos! Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 23 May 2005 02:32 (UTC)

PS: Imaginea Thevtogne-nive.jpg este lipsă fiind că nu apare nici la ro.wiki nici la commons. Ai trimis-o cumva sub alt nume...?

Poze şi altele[modificare sursă]

Salut. Eu zic că chestia cu Vlaams Belang ar trebui să rămână la titlul original neerlandez. Voi inserta poza cu Satu Mare la alte Wikipedii, în curând. Cu discuţia Bruxelles, vezi comentariul care l-am făcut acolo. Cu poza Thevtogne, dacă ai trimis-o la Commons cu numele acela, atunci ar trebui să meargă. Fii sigur doar că extensia este .jpg şi nu .JPG, că asta face probleme. Dacă e .JPG atunci şi legătura trebuie să fie la .JPG fiind că sintaxul nu este "case-sensitive". Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 25 May 2005 09:02 (UTC)

Am văzut că ai cont pe wa.wikipedia. Asta înseamnă că te pricepi la poloneză şi cunoşti câte ceva despre viaţa de acolo?

Victort 9 iun 2005 21:57 (UTC)

Această wikipedie este wikipedia valonă (sau văleană ;) ), şi nu wikipedia poloneză! Pe aceea o găseşti aici: http://pl.wikipedia.org/wiki/Strona_główna --Vlad 17 septembrie 2005 13:44 (UTC)
Eu, Romihaitza, acord din toată inima acest premiu Wikipedia pentru întreaga muncă depusă

.

Premiu Wikipedia[modificare sursă]

Acest premiu vine pentru întreaga activitate Wikipedia. Felicitări! şi succes pentru mai departe! - Mihai | D 11 iulie 2005 16:29 (UTC)

Româna ardeleană[modificare sursă]

Waelsch, motivul pentru care Româna ardeleană nu ar trebui să fie inclus în formatul cu graiurile este faptul că, aşa cum ai scris şi tu, Româna ardeleană este o uniune de graiuri şi nu un grai propriu-zis (mai degrabă o tranziţie între Româna maramureşeană şi cea bănăţeană, dar nu un grai). --Danutz

Din păcate în această problemă nu prea contează părerea noastra, ci cea a lingviştilor. Eu am scos lista de graiuri din România dintr-un manual de română, de clasa a XI-a, paremi-se, îţi voi recomanda editura dacă e nevoie. --ro.Danutz (em português) 16 iulie 2005 13:44 (UTC)

Măi Waelsch, da dacă nu există aşa ceva... Eu personal sunt ardelean, dar dacă nu există, chiar trebuie să inventăm noi una? Binenţeles e bun articolul pe care l-ai scris, tocmai prin faptul că spune despre româna ardeleană este o unuiune de graiuri şi nu un grai propriu-zis. Şi nu, nu cred că informaţia dintr-un manual este greşită, doar a fost aprobat de ministerul învăţământului. Asta este realitatea. De ce să nu fie Ardealul mai cu moţ, şi nu aibă un grai al lui, cum au restul regiunilor? --ro.Danutz (em português) 16 iulie 2005 14:01 (UTC)

Eu cred că româna ardeleană, sau româna transilvăneană, acesta fiind un termen mai bun, este o uniune de graiuri dar poate fi considerată şi ca un grai propriu-zic. Dacă vrem ca româna maramureşeană şi bănăţeană să fie considerată grai, atunci nu se poate să fie şi grai ardelean, fiind că Maramureş şi Banat sunt parte din marea Transilvanie. Deci, eu aş propune următoarea structură:
  • Româna standard
  • Româna bănăţeană
  • Româna crişeană
  • Româna moldovenească vestică
  • Româna moldovenească estică (adică, aşa-zisa limbă moldovenească)
  • Româna maramureşeană
  • Româna olteană (consider că este un grai separat de cea munteană)
  • Româna munteană
  • Româna timoceană
  • Româna ucraineană
  • Româna din Voivodina (nu mă pricep, dar dacă nu sunt diferenţe între Româna bănăteană şi cea din Voivodina, nu trebuie articole separate)
Dar, eu zic că articolul "Româna ardeleană" este important fiind că este prezentat ca o uniune de graiuri, cu legături la bănăţeană, crişeană, etc. Asta pentru că mulţi încă se referă la un grai unit transilvănean şi din cauza asta trebuie un articol pentru acesta, care discută diferenţele între graiurile transilvănene şi celelalte. Formatul sau tabelul cu graiuri nu ar trebui să includă acest articol, doar dacă, şi asta este o alternativă plauzibilă, ca bănăţeana, crişeana şi maramureşeana să fie puse ca subcategorie a grailui transilvănean. În care caz, va fi formatat tabelul ca şi cum limbile sunt acum puse sub Română standard (adică, folosind indent). Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 21 iulie 2005 07:52 (UTC)

--- Şi eu gândesc oleacă aşa ca tine. Părerea mea: ar trebui să considerăm drept subdialecte româna moldoveană, munteană, transilvăneană (eventual şi olteneasca). Iar din aceste subdialecte fac parte mai multe graiuri. Cuvîntul "grai" însuşi cred că se referă - şi îndeobşte etimologic - la pronunţare. Astfel ai în Ardeal multe feluri de pronunţie, despre care se pot scrie chichiţe (îndeosebi despre felul în care fiecare pronunţă grupurile "ce, ci" sau "ge, gi"), dar, cum zici tu, toate "graiurile" din Ardeal au trăsăturile gramaticale în comun. Doar în Banat mai există 1 trăsătură specifică (faţă de Ardeal): şi anume augumentul la participiul trecut. Dar pentru asta nu cred că trebuie considerat subdialect aparte.


Acuma dacă deranjează cuvîntul "subdialecte", am putea pune "graiuri", având doar cele 4 despre cari am zis mai sus, şi atunci sub fiecare din cele 4 puse "subgraiuri" aparţinătoare (probabil folosind ident, dacă ghicesc bibe ce-i acela...)

Waelsch 21 iulie 2005 08:17 (UTC)

Un subdialect este o împărţitură a unui dialect. Deci, româna munteană, transilvăneană, etc, nu sunt subdialecte ce dialecte propriu-zise. Altfel, agreez. Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 21 iulie 2005 11:35 (UTC)

Vandal la BOR[modificare sursă]

Am restaurat pagina. -Mihai | D 24 iulie 2005 17:45 (UTC)


Cap spăimos[modificare sursă]

Dragă Waelsch, n-a fost ideea mea să apară la formatul ajutor un cap de extraterestru. Doar voiam să îi îndemn pe câţi mai mulţi să îţi continue munca excelentă la acest articol. L-am nimerit pe al tău pentru că era printre cele noi, pe unde mă uit des. La multe alte articole noi am făcut la fel. Conţinutul articolului este excelent, iar pe mine mă interesează tema pentru că studiez ştiinţe politice. Dar probabil că am exagerat de data asta cu formatul ajutor ... Îmi cer scuze. --Arado 27 iulie 2005 17:10 (UTC)

Personal sunt pentru capu' spăimos, e mai percutant decât simpla curăţenie... Dar bineînţeles, ca de orice lucru bun, nu trebuie abuzat! --Vlad 27 iulie 2005 17:50 (UTC)

Servus, Waelsch! O suna Namurciu ca alte sate din Ardeal, dar din câte ştiu eu (întâmplător am fost pe acolo acu's 10 ani) Namur este un oraş aflat în Belgia, şi chiar mai mult, situat în regiunea valonă, sau Wallonie cum îi zic ei (pronunţat ualonie...) Deduc, pe de altă parte, atât din login-ul tău, cât şi din articolele scrise şi discuţiile purtate că eşti probabil în regiunea flamandă sau poate pro-flamand. Dar atâta timp cât toată lumea (mă rog, turma dacă vrei tu) spune şi scrie şi are idee ce este Namur şi se întreabă dacă Namurciu o fi tot aia, părerea mea ar fi că ar trebui să fie taman pe dos: articolul principal Namur şi apoi ce alias-uri vrei să ii pui redirectate spre el. Şi cred că asta e valabil nu numai pentru Namur ci şi pentru alte articole... În ziua în care în română se va spune Namurciu şi nu Namur sunt de acord să facem din Namurciu articolul principal şi Namur redirectare --Vlad 11 august 2005 09:29 (UTC)

Marsilia ştiu ce este, Colonia mi-e teamă că nu. Sau e Koln? Sincer, nu am auzit-o niciodată decât în sintagma apă de colonie, şi am realizat mai târziu legătura. Ceea ce vrei tu din păcate nu este foarte realizabil pentru că totuşi Occitania e parte din Franţa, iar limba oficială e franceza iar nu occitana. Românul de rând sau străinul de Franţa în general mai au habar de franceză, dar ioc de graiurile locale. Aşa că dacă Limoux se scrie şi românu il citeşte limoucs şi ştie el ca dacă se termină în x sunt mari şanse să fie în franceză, apăi bine aşa. Vrei să citească Lemon (adică lămâie în engleză) şi să fie nedumerit că oare unde vine asta?!? --Vlad 11 august 2005 09:36 (UTC)
Da, Colonia se spune Köln în germană. Deja mineiele de la Neamţ, de la mijlocul sec XIX, folosesc sintagma "episcopul Coloniei celei Mari" (Köln) şi "episcopul Coloniei Armeniei". La fel, Dr Cireşanu, la 1905, în cele 3 tomuri din "Tezaurul liturgic". Aici nu e vorba doar de "graiuri loocale". Până înainte ca regele Franţei să cucerească Occitania sub pretext de a înnăbuşi erezia albigenzilor, limba oficială era occitana. De aceea, dacă românul aude de Lemon, aude bine. Nu numai în engleză, dar şi în occitană înseamnă "lămâie". Cel puţin ştie că acolo cresc lămâi. Românul trebuie educat. Vezi, era deja un articol Marsilia, dar un "deştept" de turist român s'a apucat să scrie un alt articol, Marseille, când de fapt exista cel autentic. Chestiile de genul ăsta trebuie corectate.
Îmi cer scuze că intervin şi eu în această discuţie însă mi-a plăcut şi am considerat-o absolut interesantă prin valoarea argumentelor cât şi prin logica raţionamentelor. Din punctul meu de vedere (mai mult logic decât argumentat) este o mare greşeală să încerci să urmăreşti cu tot dinadinsul etimologia cuvintelor numai ca să îi dai pronunţia cea mai corectă din punct de vedere al originii cuvântului sau al limbii originale care l-a încetăţenit. Exemplul Namur-Namurciu este elocvent în acest sens. Indiferent de originea acestui cuvând pronunţia şi reprezentarea grafică în limba română este Namur, adică cea franceză. În situaţia lui Namur sunt zeci, sute, mii de cuvinte sau denumiri. Ce facem, schimbăm toată limba română numai pentru că mai corect din punct de vedere al argumentaţiei ştiinţifice şi lingvistice ar fi alte forme? Sincer vorbind a avea cultură presupune a cunoaşte sensul, istoricul şi conexiunile legate de cuvinte iară nu de a ne apuca să sucim cuvintele după fiecare părere care afirmă că ar fi mai corectă pronunţia în văleană, franceză, latină, mozambicană sau chineză. Sper că îţi dai seama că, poate, după tine vine alt cunoscător în domeniu şi, la fel de argumentat, spune că pronunţia corectă ar fi Namumuru, pentru că asta era denumirea dată localităţii de popoarele pre-ido-europene după care s-au utilizat restul formelor. În cazul asta ce facem? Redirect la Namumuru? Haideţi totuşi să păstrăm formele pe care limba română le-a format deja şi, în cazul unor cuvinte care apar noi în limbă, specialiştii, înainte de a da forma de dicţionar să fie mai atenţi şi la aspecte de genul celor invocate. P.S. Mă gândeam că nu sunt cu nimic mai lipsiţi de cultură oamenii de ştiinţă francezi (sau de alte naţii) decât cei români care folosesc diversele cuvinte adaptate la limba lor. --B. B. 11 august 2005 10:33 (UTC)
Marseille am rezolvat-o, am făcut redirect la Marsilia, nu aducea nimic în plus faţă de ceea ce exista. Waelsch, ai nişte idealuri extrem de nobile şi te admir pentru asta: educarea poporului român. Dar tu vrei să o porneşti de la istoria universală a unor zone şi populaţii locale, asta când bietul popor român nu-şi cunoaşte bine propria istorie (vezi alte articole wikipedia). Sau când marea majoritate a oamenilor nu e de specialitate istorie sau lingvistică (eu habar n-aveam de mineiuri şi letopiseţe etc.) De ce trebuie să ne complicăm când totul poate fi simplu, aşa cum se foloseşte în vorbirea şi scrierea curentă? De ce să creăm cuvinte şi denumiri noi când ele există de sute de ani? Vrem doar ca Wikipedia să fie o enciclopedie pentru toţi, şi pe înţelesul tuturor... Legat de nemulţumirea wallonilor despre cum se numeşte oraşul: e strict treaba lor dacă vor să-şi schimbe denumirea oraşului în care locuiesc, să-i zică Namen, sau să se alipească Flandrei dacă vor. Şi în momentul în care asta se va întâmpla, foarte bine, vom utiliza noua grafie (aşa cum de exemplu Birmania este acum Myanmar). Întrebare de final: dacă Paris-ului i s-a zis la un moment dat Lutetia, Lutèce, Luteţia în română, cum ar trebui să-i spunem: iar Luteţia? Sau Paris-Luteţia / Luteţia-Paris (după exemplul Cluj-Napoca? Totul evoluază în jurul nostru, şi noi trebuie să ne adaptăm, doară de aia scriem direct in eter (adică în Wikipedia) şi nu scribălim pe un papirus sau ciocănim în piatră etc. --Vlad 11 august 2005 10:51 (UTC)


Mulţumesc pt aprecieri, dar cred că tot nu am ţintit ce era de ţintit. Dau alte exemple. Indiferent cum oficialii schimbă numele oraşelor, poporul şi îndeosebi de cei de alte limbi trebuie să păstreze denumiri autentice, pe cât se poate. Şi nu e vorba de "nume din moşi strămoşi", ci de numele folosite de românofoni. Dar când asta se întîmplă, trebuie să existe un început.

Argumentul meu nu e etimologia absolută, ci folosinţa, şi îndeobşte folosirea de către cei mai apropiaţi de noi. Aşa e cazul şi cu un alt oraş vălean: Leodium. Ăsta e numele autentic roman. Cum îi spunem româneşte? Cine a început articolul, a păstrat denumirea în limba franceză de Belgia, şi anume Liège. Francezii din Fr îi spun Liége. În văleană se spune Lidje, în germană (oficial) se spune Lüttich, iar în neerlandeză (oficial) Luik. Au mai venit şi sicilienii, care în general vorbesc bine văleana, şi au sicilianizat cuvîntul vălean, făcându-l Ligia. Din contră, italienii din Italia îi spun Liegi (călcare după Parigi). Care ar fi forma corectă româneşte?

Cea siciliană sună bine româneşte, căci în română Ligia e chiar nume de fată. Dar cea italiană "oficială" e şi ea destul de românească, căci avem oraşe la plural destule: Iaşi, Bucureşti...

Şi acuma reiau ideea după carea nu trenuie ca numele "oficial" dintr'o limbă să devină standard pt alte limbi. Dau exemplele de mai sus.

La prima ortografie românească, se scria Bucuresci. Dar pt că ortografia oficială a făcut ca pluralele de la "sc" să dea "şt" (modificare de rădăcină), s'a ajuns ca limbile celelalte să "copieze" varianta românească nouă, încât avem Bucarest, Bucharest, etc. Nu sună deloc româneşte. M'aş fi bucurat mai tare ca celelalte popoare să fi luat forma Bucuresci, măcar suna mai latineşte.

Waelsch, tu îţi dai seama cât de greu este de pronunţat pentru un străin de o limbă un cuvânt dintr-o altă limbă? Deja Bucuresci e greu de pronunţat în română, darmite pentru un englez sau francez. Fiecare popor este obişnuit cu anumite sunete şi nu toate limbile (sau poate chiar foarte puţine, nu îmi dau seama, nu sunt lingvist de meserie) sunt fonetice. Şi nu ştiam ca francezii ar spune Liége, ci ştiam că spun şi ei Liège... Noi românii am preluat forma franţuzească. Dacă ar fi să aplicăm fonetismul, poate ar trebui să spunem... Liej. Sau Namiur. --Vlad 13 august 2005 15:24 (UTC)


Îti mulţămesc[modificare sursă]

Am primit mesagiul. Apoi ce spune domnul Păcurariu, e treaba domniei sale. Ştiu că s-a căznit să demonstreze că diplomele sinodului ar fi "falsuri iezuite", însă diplomele există cu adevărat iar veridicitatea lor este opinie comună (Bunea, Iorga, Prodan, Teodor). Cu descărcatul fişierelor voi încerca să fac cum mi-ai dis. Pe mine mă găsăşti şi pe pagina germană. PS. A mulţumi provine din "a mulţăni", adică a dori mulţi ani. Ca să nu existe dubii. :) Mihai Andrei 18 august 2005

Icoanele pe sticla[modificare sursă]

Servus! Ma bucur ca ai postat o icoana pe sticla la art. "ritul bizantin". Vezi alineatul al doilea pe care l-am scris la art. Manastirea Nicula. Primii mesteri care au introdus tehnica picturii pe sticla in Transilvania au provenit din Bavaria, Boemia si Austria. Cateva nume au ramas cunoscute: Emil Weiss, Moritz Hachmann si Karl Müller.

Cat despre a cobori si a dobori, am sa ma informez cat de curand. Deocamdata nu am avut la indemana nici o sursa etimologica. Mi se pare insa ca cele doua vorbe au rezonanta slava sau maghiara (?). Stiu ca ungureste "dobni" inseamna a arunca. én dobok inseamna eu arunc. Deocamdata nu ma pronunt, insa am chestiunea in vedere.

Sanatate!

Neaţa bună! În germană va fi destul de greu sa impunem cuvantul "Kreis" (cerc) ca denumire a unei unitati administrativ-teritoriale. Kreis este mai degraba cercul de prieteni sau cercul de pionieri de la casa de cultură. Bezirk este un termen specific al organizarii de stat. Ma tem ca in mintea şvabilor numele de Kreis vine din ceva abisuri staliniste. Caci cuvantul acesta e foarte egalitarist si vine cred din dorinta de a demola tot ce era burghez (Bezirk). Acum stau si cuget si-mi dau seama ca Bezirk vine de la Zirkel (circulum), deci be-zirk sugereaza exact ideea a-rondării (rotund, cerc). Sper ca lamuririle astea sa-ti pice bine. Salut!

Mihai Andrei 30 august 2005 11:27 (MEZ)

PS. Francezii zic si ei arondisment, ceea ce imi sugereaza ideea de Bezirk. Habar n-am cum s-ar spune "cerc" in franceza, dar bănui ca ar suna ca păpucu' sa numesti arondismentul "cerc". :)

Pour info, "cerc" se spune "cercle" în franceză şi are orice sens vreţi voi, la propriu şi la figurat, dar în nici un caz nu poate fi folosit ca echivalent pentru "arrondisment". --Vlad 17 septembrie 2005 13:39 (UTC)

Draga George, cred totusi ca denumirea de Kreis este de sorginte comunista si nu şvabo-saseasco-ţipţărească. Pe vremea k.u.k. Ardealul era impartit in comitate. Administratia era organizata functional in directiuni, iar teritorial in autoritati cercuale (Kreisbehörden), la nivelul cel mai mic, iar la nivel mai mare (ceea ce corespunde nivelului judetean) erau Bezirksämter. Tribunalele se numeau Bezirksgerichte, iar judecatoriile nu se numeau instante cercuale (ar fi sunat peiorativ), ci "Gerichtshöfe erster Instanz", adica "curti de judecata in prima instanta". Te asigur ca Bezirk este o denumire prestigioasa, pe cand Kreis e oarecum proletar, comunal etc (de aceea termenul a fost atat de indragit de comunisti, incat le-a cazut cu tronc). Arondismentele sunt deci cercurile franţujilor.

In alta ordine de idei, mitropolitul Plamadeala si-a dat duhul. Tocmai a intrat stirea pe mediafax.

Salut!

Văleni, Namurciu şi altele[modificare sursă]

Vezi Discuţia la "Limba văleană (Oh, Gott!). Frumuseţea Wikipediei (sau "fain", dacă vrei) nu constă în a face să circule pe calea undelor orice părere subiectivă (contradicţie cu principiul "punctului de vedere neutru"), ci de a oferi vizitatorilor din Internet - cu spirit de răspundere - informaţii corecte şi verificate. Nu aştept răspuns, nici nu vreau să fac polemică. Cât priveşte zestrea livrească (nu numai Proudhon!), aceasta reprezintă o condiţie obligatorie înainte de a te erija în "enciclopedist". MobyDick, 30 august 2005, 11:55 (UTC)

==À-propos, mâine voi trece prin Ligia în drum spre Cocoşeşti (De Haan/Flandra). MobyDick

Salut! N-am înţeles de ce hodoronc-tronc răspunsul în pagina mea de discuţii, dar fie cum vrei tu. Aştept cu mare interes bibliografia cu care l-ai ameninţat şi pe MobyDick (ştiu că te poţi întoarce până la Vechiul Testament, dacă vrei). Nu ştiu de ce de fiecare dată iei toate discuţiile astea ca pe ceva extrem de personal, ca pe ceva menit să-ţi distrugă ţie munca, ca pe ceva "împotriva ta, împotriva persoanei tale". Nu te-a criticat nimeni pe tine personal, ci doar promovarea unor idei personale. Şi de unde la început credeam că sunt singurul zgâriat pe urechi de toate aceste cuvinte inventate, iată că, încet încet, apar şi alţi "tovarăşi" care găsesc la fel de bizari toţi aceşti termeni referiţi într-o enciclopedie fără să aibă nici o referinţă externă, alta decât wikipedia. În caz că nu cunoşti, îţi recomand să te pui la curent cu politica oficială Wikipedia Wikipedia: No original research. Cât despre anarhism, nu am făcut decât să te citez pe tine dintr-o pagină de discuţii ro.wp (după cum am spus, dacă mă chinui un pic, pot să o şi regăsesc), iar articolul despre Anarhism, surpriză, te are ca şi contribuitor principal!... Şi cel puţin unul din lucrurile combătute de de anarhism este ierarhia... --Vlad|-> 26 octombrie 2005 17:12 (UTC)

Pe mine cel mai tare m-a amuzat faptul că poza respectivă a fost facută în Oaş, zonă în care în anii ´30 (cand a fost realizată fotografia) românii erau în proporţie de peste 90% greco-catolici, singurii ortodocşi fiind funcţionarii importaţi din Vechiul Regat, care au primit locuri de munca in Maramures. Personal am lasat poza repectiva la articolul despre BOR pt. ca ilustreaza in mod inegalabil unele himere istoriografice caracteristice. Iti marturisesc ca am zambit pe sub mustati cand am aranjat poza respectiva (lipseau cateva diacritice, dar poza am lasat-o tocmai ca material didactic). Hehe... :)

Utilizator: Mihai Andrei 1 septembrie 2005 14:42 (MEZ)

În loc de răspuns[modificare sursă]

Nimic nu ţi se potriveşte mai bine - în loc de răspuns - decât celebra ripostă a lui Götz von Berlichingen din piesa cu acelaşi nume de Goethe. MobyDick 4 sept 2005, 18:17 (UTC)

Discuţii...[modificare sursă]

Servus, Waelsch... Am impresia că în urma discuţiei legate de Namur(ciu), cât am fost plecat, discuţia s-a escaladat la un oareşce conflict cu MobyDick... Nu ştiu ce să zic, nu ştiu ce a făcut, deşi poate banuiesc (o fi mutat pagini sau o fi făcut modificări care nu ţi-au convenit), dar orice ar fi făcut nu ştiu dacă merita ceea ce i-ai scris în pagina de discuţii... Şi ca să mai citez din tine, "wikipedişti dobitoci" (dintr-o discuţie de pe pagina lui Mihai_Andrei) sau un ultim comentariu la o modificare legată de diacritice: "Cine se c**ă, trebe să tragă apa după el." Toate acestea mă pun pe gânduri referitor la posibilitatea de a se purta un dialog normal având păreri diferite decât ale tale. Din câte ştiu, de fiecare dată când modifici o pagină scrie clar că daca nu vrei ca ceea ce scrii să fie modificat fără milă, atunci mai bine nu mai scrie... --Vlad 8 septembrie 2005 07:34 (UTC)

Servus :) După ce am pus azi la diacritice de mi-a ieşit pe nas, ochi şi urechi, te-am înţeles şi mai că îmi venea a zice ca tine! --Vlad 10 septembrie 2005 19:45 (UTC)
Cred că e o confuzie legat de Transilvania. Dacă te uiţi mai atent, eu am făcut revert la ştergerea celui dinainte. --Vlad 11 septembrie 2005 22:12 (UTC)

You know who is Jacques Ellul!!?! Tu connais Jacques Ellul!!?![modificare sursă]

Thank You for having traduced the article about Christian Anarchy! (sorry I hope you understand english - I'm french but I understand a little româneste) Do you know, in România, who is Jacques Ellul? Is he famous there?

Laika 17 septembrie 2005 18:29 (UTC)

Cercetare originală, neologisme, etc.[modificare sursă]

Salut, Waelsch. O să fiu scurt pentru că şi timpul tău e preţios ca şi al meu. Îţi înţeleg atitudinea, am avut-o şi eu pînă am înţeles politica Wikipediei. Şi mie îmi place să avansez ipoteze, să creez termeni care nu există (în română sau nicăieri), să fac legături între lucruri aparent necorelate, şi aşa mai departe. Şi voi continua s-o fac. Dar nu pe Wikipedia, sau în orice caz nu în articole. Pentru că o enciclopedie nu-ţi dă libertatea asta. O enciclopedie, în sensul acceptat pe Wiki, este o colecţie de informaţii care au intrat deja în circuitul cultural şi ştiinţific, care au fost publicate şi acceptate de comunitatea ştiinţifică drept valide, plauzibile, posibile, şi care nu mai au doar statutul de propuneri ale unui individ sau altuia.

Dacă un premiat Nobel vine pe Wikipedia şi scrie un articol care avansează în premieră o nouă teorie, acel articol, oricît de deştept, de revoluţionar, şi de important pentru viitorul omenirii ar fi, nu poate fi acceptat după politica Wikipediei. Că asta e bine sau rău se poate discuta, se poate propune eventual să se înfiinţeze o ramură Wiki de gen "Wikiresearch" în care oricine să poată veni cu orice fel de iniţiativă ştiinţifică personală şi să o supună atenţiei celorlalţi. M-aş înscrie numaidecît. Dar pe Wikipedia regula e una şi dacă n-o respectăm nu ne înţelegem, ca dealtfel în orice formă de organizare socială.

Poate părea ciudat, dar o enciclopedie e scrisă de oameni care sînt în acelaşi timp cunoscători şi cuminţi. Cele două nu prea se împacă bine, orice om care cunoaşte vrea să împingă limitele cunoaşterii, or scrierea enciclopedică îl limitează la a menţiona doar ceea ce e deja împămîntenit.

Wikipedia în limba română nu are regulamentul decît parţial tradus. Îţi recomand să-l citeşti pe cel în engleză, poate cele mai potrivite pentru tine sînt părţile

Aşadar, ca să închei, dacă ai un dicţionar, o enciclopedie, o referinţă credibilă de orice fel, unde se spune că limba valonă se mai poate numi (sau s-a numit vreodată) "limba văleană", nu are nimeni nimic împotrivă să o numeşti aşa în articole. Sînt convins că ştii mult mai multe decît mine pe tema asta, şi am încredere în buna ta credinţă. Dar dacă este un cuvînt care încă nu a intrat în circulaţie (aşa cum pare a fi, consultînd dicţionarele şi internetul) va trebui să te abţii, oricît de dureros ar fi, şi să mergi pe drum bătut. Aceeaşi chestiune pentru Namurciu, Sâmbra, Muza, Marca Doamnelor, Sân-Şerbaţiu, Bărăbanţul vălean, Ligia, etc. De asemenea, relaţia dintre limba română şi limbile valonă şi retoromană, dacă este într-adevăr considerată de lingvişti ca fiind mai mult decît presupune apartenenţa la limbile romanice, atunci desigur merită o menţiune aparte. Dar din nou, cu bibliografie.

Te rog să îmi ierţi aparenta duritate, presupun că în alte condiţii noi doi am putea să avem discuţii foarte interesante. Doar că pe Wikipedia încerc să nu uit scopul cu care am plecat la drum. --AdiJapan 27 octombrie 2005 09:10 (UTC)

Bine ai revenit[modificare sursă]

Waelsch, mulţumesc pentru mesaj. Încerc să-ţi răspund punct cu punct. Te rog doar să citeşti mai departe cu convingerea că nu am (nu avem) nimic personal cu tine. Cred că am mai spus-o. Îmi doresc şi de acum încolo să avem contribuitori pricepuţi ca tine.

  1. Eticheta de "cercetare originală": N-a fost pusă numai pe articolele tale. Întîmplarea face ca în multe articole la care ai contribuit tu să apară cuvinte şi nume din cele a căror popularizare sau revitalizare o propui tu. Altfel avem eticheta de original pe articole precum Antimaterie, Sumy, Limba siberiană. Atenţie de asemenea că "cercetare originală" include şi situaţiile în care autorii folosesc termeni neîncetăţeniţi în română (v. şi Wikipedia:Fără cercetare originală). Încă un amănunt: nu îţi cere nimeni să demonstrezi că ceea ce spui este adevărat, ci să spui din ce carte, revistă ştiinţifică, sit internet, sau orice altă sursă respectabilă ai scos informaţia.
  2. Limba valonă: Dacă pui termenul "limba văleană" în rînd cu "limba leşească", "tăută", "frânceană", atunci i-ai pecetluit soarta de cuvînt ieşit din uz. Ca şi cuvînt care nu se mai foloseşte azi are cel mult dreptul de a fi menţionat ca variantă arhaică, într-o mică paranteză la începutul articolului despre limba valonă şi cam nicăieri în altă parte. Nu uita că Wikipedia românească este scrisă în limba română contemporană, fie că această limbă îşi neagă trecutul sau nu.
  3. Spa: Unele lucruri le-am modificat eu, luînd informaţie de pe Wikipedia în franceză şi străduindu-mă să înţeleg ceva şi de pe cea în valonă (ai dreptate, seamănă binişor cu româna). Dar în secţiunea despre istorie, apar nume de oameni şi locuri precum Sărătura, Colin Lupu, Puţu-Mare, Spaţu-Nou şi -Vechi, care sună prea frumos ca să fie adevărate. Deci am lăsat eticheta de original pînă cînd aceste nume vor fi confirmate bibliografic. În nici un caz nu compar aceste mici românizări ale tale cu mesajele extremiste postate de unii, stai liniştit. Acelea sînt şterse instantaneu. De curînd numărul de administratori a crescut, deci vigilenţa lor scurtează viaţa aberaţiilor.
  4. Articole pe teme de religie: Din păcate la asta nu mă pricep chiar deloc. Dar te rog să intervii tu oriunde vezi că lucrurile au luat-o razna. La Biserica Ortodoxă Română văd că e pusă eticheta de punct de vedere părtinitor, deci ceva e în neregulă. La celelalte nu e nici o etichetă. Dacă observi ceva aiurea poţi lua următoarele măsuri:
  • Ridici problema în pagina de discuţii a articolului respectiv;
  • Operezi modificarea în articol, dar, mai ales în cazul subiectelor fierbinţi, ai grijă să spui în discuţii ce anume ai schimbat, iar în articol să treci referinţele bibliografice (iar...);
  • Pui eticheta/etichetele de avertizare la începutul articolului. Aceste etichete sînt {{original}} dacă găseşti lucruri care par inventate de autori, {{PDVN}} dacă crezi că articolul exprimă doar un punct de vedere atunci cînd de fapt există mai multe, {{referinţe}} acolo unde vezi că se fac afirmaţii fără suport bibliografic. Alte etichete găseşti la Wikipedia:Mesaje speciale MediaWiki

Cam atît. Toate cele bune! --AdiJapan 15 noiembrie 2005 13:48 (UTC)

Apoi nu-s supărăcios şi nici smiorcăit, chiar dacă ai insinuat că încă mai fac în pantaloni. Pot să-ţi spun din toată inima că "servus" este înainte de toate un acrostih (Si Es Romanus Vir Ustque Sis), ceea ce înseamnă "Dacă eşti roman, atunci fii bărbat". Nu veni cu explicaţii de genul te-am confundat cu nu ştiu cine, căci în ultimul timp la articolul despre BOR, la Isus din Nazaret şi la Maria din Nazaret am lucrat doar eu, aşa că nu prea aveai cu cine să mă confunzi. Părerea mea este să te gândeşti în viitor de două ori înainte să dai cu bâta. Te asigur că nu-ţi port pică. Aşadar, servus! --Mihai Andrei 17 noiembrie 2005 13:56 (UTC)
Salut şi bine ai revenit şi din partea mea! Te-aş ruga ca pe viitor să nu mai acuzi ceilalţi contributori Wikipedia, fie ei înregistraţi sau nu, fără probe ( de exemplu link-ul care să ateste modificarea făcută de respectiva persoană). Ştiu, ţi-ai cerut scuze faţă de Mihai Andrei, dar ai putea la fel de bine să o faci faţă de Utilizator: 210.211.89.126: tot ce a modificat acesta la articolul BOR a fost tocmai să cureţe propaganda BOR făcută de IrisMeister şi alţii ca el. O explicaţie pentru confuzie este aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Discuţie:Biserica_Ortodoxă_Română#Am_.C3.AEn.C5.A3eles_:.29 Cât priveşte formatele Babel lipsă clar că poţi să le creezi (Ronline când a creat Babel pe ro.wp a adus doar limbile cele mai importante (ca număr de vorbitori). --Vlad|-> 17 noiembrie 2005 14:39 (UTC)

Am înţeles! Trebuie să admiţi că nu este tocmai un compliment să fii confundat cu Dan Jipa. Sper că te poţi pune în situaţia mea, căci atunci cu siguranţă mă vei înţelege. Îmi pare rău că în spiritul împăcării nu putem bé o halbă de bere, dar poate în viitor, cine ştie! --Mihai Andrei 17 noiembrie 2005 15:36 (UTC)

Waelsch, poţi folosi formatul user wa-4. --AdiJapan 17 noiembrie 2005 14:29 (UTC)

Nu m-am exprimat clar. Am creat eu formatul user wa-4 şi la noi, deci tu nu trebuie decît să ţi-l pui pe pagina de utilizator. --AdiJapan 17 noiembrie 2005 15:30 (UTC)

Şimleu Silvaniei[modificare sursă]

În articolul Şimleu Silvaniei, dacă ai găsit lucruri de care ştii sigur că sînt greşite, corectează-le. Dacă ai îndoieli despre corectitudinea lor, ridică problema în pagina de discuţii a articolului sau prin discuţie cu ceilalţi editori. Şi îţi mai poţi imagina şi alte moduri de a rezolva problema. Dar nu putem lăsa articolul cu semne de întrebare, fie ele drepte sau întoarse. --AdiJapan 18 noiembrie 2005 10:51 (UTC)

Mănăstiri[modificare sursă]

Apoi eu am făcut un articol bunăoară despre Mănăstirea Nicula. M-am gândit că mănăstirile care au valoare culturală deosebită (prin istorie, arhitectură, merite artistice etc.), trebuie să aibă articole separate de localitatea în care se află (prin comparatie: de:Kategorie:Benediktinerkloster, unde sunt grupate toate articolele în germană dedicate unor mănăstiri benedictine. Ştiu că pe wikipedia română este un articol interesant despre Abaţia cisterciană Cârţa. Cred că la Mănăstirea Igriş am scris eu două vorbe. E drept că ar fi nevoie de o oarecare standardizare. Cât despre piariştii din Ardeal, pot să-ţi spun că ultimul călugăr piarist a fost Iosif Denderle, care a trecut la cele veşnice pe 2 noiembrie 2002, la vârsta de 90 de ani. Dacă te interesează, pot să-ţi dau amănunte. Faţă de ţinutul Sătmarului am o simpatie deosebită. Mulţam de mesaj! --Mihai Andrei 18 noiembrie 2005 10:59 (UTC)

JPG vs. jpg[modificare sursă]

Acea transformare a fost una automată. Tot ce modificasem eu a fost adăugarea acelei paranteze pentru a completa eticheta de legătură internă, restul a fost făcut de către sistem singur-singurel. Îmi cer scuze, chiar nu mi-a fost la îndemână. --rebel 21 noiembrie 2005 07:08 (UTC)

Rowan Williams[modificare sursă]

O.K., ai dreptate. Mea culpa! Servus, MobyDick, 21 nov 2005, 16:17 (UTC)

Servus, Waelsch! Mi se pare mie sau ai pornit de unul singur o cruciadă împotriva papilor şi sfinţilor... Ce ai de gând: să îi iei pe toţi şi să îi muţi la nume simple? Nu crezi că ar fi fost mai bine să ridici în discuţie această problemă? Poate se poate face un script pentru asta că bănuiesc că cele două liste sunt lungi... Vezi te rog şi Discuţie Utilizator:Jasee ca să vezi ce păreri au şi alţii... Mulţam! --Vlad|-> 2 decembrie 2005 21:10 (EET)[răspunde]

Salut! Din ceea ce a comentat Mihai la un articol mutat de tine nu mi se pare că te aprobă, ba dimpotrivă! Şi nu e vorba că nu s-a discutat cu mine, ci dacă chiar ai discutat chestia asta, ai discutat-o cu o singură altă persoană, şi atât. --Vlad|-> 5 decembrie 2005 11:31 (EET)[răspunde]
Nu ştiu unde ai crescut tu, dar eu ştiu că sarmaua e una (e carne ca aia care se pune în ardei umpluţi dacă vrei tu, dar în foi de varză sau viţă de vie) iar ardeii umpluţi sunt altceva (chiar dacă au aceeaşi compoziţie)... Voilà, voilà... --Vlad|-> 6 decembrie 2005 14:22 (EET)[răspunde]

Sfatul Bătrânilor...[modificare sursă]

Salut ! În urma unor discuţii cu AdiJapan am decis să creeăm o secţiune de discuţii, numită Sfatul Bătrânilor, la care poate participa oricine, care să rezolve probleme de bază ale Wikipediei. V-aş ruga să participaţi la aceste discuţii. Am mutat acolo discuţia în jurul problemei ridicate de Moby Dick. Vom dezvolta şi cam ce vrem de la acea secţiune. Mulţumesc anticipat.Elerium | Mesaje către Elerium 6 decembrie 2005 21:03 (EET).[răspunde]

Waelsch, rogu-te frumos trece-l pe jeneralul Avramescu în lista mea de nume schimbate, că nu ştiu nici numele original al satului şi nici judeţul. Localităţi cu nume schimbate din motive ideologice. Mulţam fain! --Mihai Andrei 9 decembrie 2005 13:39 (EET)[răspunde]

Apoi potolitu-i-am pe unii la fel de talibanăşi. Că de n-ar fi, nu s-ar povesti. Igoz este, că greul luptei l-au dus atunci Vlad şi cu Iulian. Dar nu-mi fac probleme nici de data aceasta. --Mihai Andrei 9 decembrie 2005 14:27 (EET)[răspunde]

Religie crestina si musulmana[modificare sursă]

Salut,

Am vazut modificarea de pe ai facut-o pe pagina Isus din Nazaret. Pentru mine, si pentru multi altii (care nu inteleg), o sa te rog sa explici, cu ceva detalii. Eventual chiar pe pagina de talk a articolului, sau pui acolo un link la o pagina cu explicatii.

Multumesc, Dpotop 10 decembrie 2005 23:58 (EET)[răspunde]

Merci pentru raspuns, foarte interesant ce mi-ai scris. Am si o rugaminte: ai putea sa scrii asta pe pagina "Crestinism"? Cred ca multa lume va fi interesata. Bineinteles, trebuie explicat in ce "tipuri" de crestinism se intampla. Numai bine, Dpotop 12 decembrie 2005 17:06 (EET)[răspunde]

N-am inteles ce arata naspa rosu si e mai bine albastru... Ditae

Ce mult mi-a placut mesajul tau, Waelsch! Sincer si comic. Sa stii ca pregatesc un articol interesant, o traducere a unui articol de pe Wiki germana care sper ca va putea fi accesibil pentru toti si mai ales pe o tema actuala de economie: Neoliberalismul. In legatura cu articolele de economie de pana acum, stiu ca sunt destul de inaccesibile pentru cei care nu stiu sa jongleze cu matematica(analiza), dar eu sper sa fie de ajutor studentilor la economie. Mai am si o obsesie a portalelor, vreau sa avem cat mai multe portale, pentru ca astfel putem aduna mai usor informatiile dintr-un anumit domeniu si sper ca in acest fel sa mai apara noi contribuitori. Multe salutari!--Emily 14 decembrie 2005 18:38 (EET)[răspunde]

Despre neo-conservatorism nu am auzit inca, iar articolul despre neoliberalism este destul de mare, asa ca imi va lua destul de mult timp doar sa il traduc. Ieri l-am citit in intregime si este foarte bine scris, nu degeaba l-au pus nemtii la articole excelente.--Emily 14 decembrie 2005 18:51 (EET)[răspunde]

Eu sunt si mai departe...[modificare sursă]

Salut, Waelsch,

Am citit remarca ta de pe articolul B.O.R. Si m-ai facut curios: Tu din ce biserica faci parte, sau care sunt afilierile tale religioase sau filozofice?

Numai bine, Utilizator:Dpotop

Sper sa nu o fi luat personal remarca mea cu "spor la treaba". Daca da, imi cer scuze, eram frustrat. De cateva zile tot ma lovesc de utilizatori care nu fac decat "rv" la tot ce e ortodoxie. Uneori nici nu citesc ce e scris, pur si simplu schimba la loc. Si nu cred ca as fi extremist sau ca as refuza dialogul. Am impresia ca unii din "anticomunistii" de pe forum au preluat de la comunisti exact cele mai rele apucaturi, si anume intoleranta si sectarismul. Offfffffffffffffff................... Dpotop 15 decembrie 2005 00:25 (EET)[răspunde]
Dragă Waelsch, mai întâi doresc să-ţi mulţănesc pentru gratulaţiuni. Mai apoi doresc să-ţi atrag atenţia că în breviarul românesc (Liturghia Orelor, editată de Episcopia Romano-Catolică de Iaşi) este vorba de laudele de dimineaţă (eu aş fi preferat "matitudo", că doar zicem despre cineva că este "matinal") şi de vespere, că doar pe cineva care lucrează mai bine seara îl numim "vesperal" (vezi DEX, mai comod: [1] şi [2]). --Mihai Andrei 16 decembrie 2005 15:39 (EET)[răspunde]
Ţi-am trimis o littera electronica privata, via wikipedia. Vezi ca de cele mai multe ori mesajele respective aterizeaza la bulk mail (cel putin la mine), deci rogu-te cauta cu atentie. --Mihai Andrei 16 decembrie 2005 16:00 (EET)[răspunde]

In primul rand pot fi cel mult inchizitor, nu inchizitorita. In al doilea rand nu ma adresam lui Ronline, ci utilizatorului anonim de mai sus, asa cum de altfel am si precizat. Insa esti prea ocupata sa ma combati fara argumente decat sa citesti istorie. Crestinismul este definitoriu pentru etnogeneza poporului roman, iar asta nu e foarte greu de remarcat. Cat despre autorii greco-catolici... E oare atat de greu sa intelegi ca Ardealul a fost supus unui intense campanii anti-romanesti. Faptul ca au fost convertiti la catolicism demonstreaza inca o data ca ordodoxia este definitorie poporului roman. Nu o sa-ti dau lectii de istorie aici, insa daca esti preocupata de aflarea adevarului istoric iti pot recomanda niste documente autentice pe care sa le studiezi, nu carti sau alte scrieri de dupa 89.--Ditae 16 decembrie 2005 17:03 (EET)[răspunde]

Din punct de vedere istoric, nu dogmatic (nu comentez acest aspect), ortodoxia a reusit sa creeze o aura de omogenitate asupra poporului roman, care, orice ai spune, a fost dezbinat in permanenta. Fie si ca un simbol, BOR a fost o componenta importanta in cimentarea neamului romanesc.--Ditae 16 decembrie 2005 17:23 (EET)[răspunde]

Re: suedeză[modificare sursă]

Nu, nu mă pricep suficient încît să o vorbesc :-) dar am avut un coleg suedez şi m-a învăţat două-trei vorbe. Iulian U. 16 decembrie 2005 19:06 (EET)[răspunde]

Diacritice[modificare sursă]

Salut Waelsch. Văd că încă te mai chinui cu lipsa diacriticelor, bănuiesc că scrisul la articole este un coşmar. Ai încercat să-ţi instalezi tastatura românească şi n-a mers? Sau ce se întîmplă?

Eu unul m-am obişnuit aşa de tare cu diacriticele încît atunci cînd chiar vreau să scriu fără îmi vine greu. La început am instalat tastatura românească implicită, cea care face parte din Windows, dar pentru că nu-mi plăceau unele chestii (inversarea lui z cu y printre altele) am urmat sfatul lui Afita şi am instalat un driver de tastatură disponibil gratuit pe internet aici. Dacă ai nevoie poţi să-mi ceri ajutorul.

În altă ordine de idei cred că ar trebui să avem o mică pagină de ajutor despre cum se procedează pentru a scrie româneşte comod, cu explicaţii pentru mai multe sisteme de operare.

Toate cele bune! --AdiJapan  20 decembrie 2005 13:55 (EET)[răspunde]

Salut Waelsch. Dacă ai nevoie de ajutor cu instalarea diacriticelor pe SUSE Linux, ţîpă-ncoace, pt că sigur se poate :-) Atîta numa', zi ce versiune de SUSE ai, şi dacă foloseşti GNOME sau KDE. Iulian U. 20 decembrie 2005 20:17 (EET)[răspunde]

Salut Waelsch! De ce zici afirmi tu : Crăciunul este a treia sărbătoare ? Nu este a doua ?Elerium | Mesaje către Elerium 22 decembrie 2005 18:34 (EET).[răspunde]

Răspuns: Terminologie (adresat lui Mihai Andrei)[modificare sursă]

Vezi comentariul meu la Discuţie_Utilizator:Mihai_Andrei#Terminologie. --Mihai 22 decembrie 2005 23:32 (EET)[răspunde]

Waelsch, un anonim (Utilizator:80.97.66.243) ţi-a pus mesajul de mai jos pe pagina ta de utilizator. Cum nu asta e procedura normală de a contacta lumea pe aici, am dat revert, dar îţi pun mesajul lui aici în caz că ai fi vrut să-l citeşti.

Waelsch, esti dat dracu`! In acel loc intunecos e umezeala berechet, nene. Vad ca le ai cu...religia. Hai, baga ceva rock. John_Grimo@yahoo.com

Toate bune şi Crăciun fericit! --AdiJapan  23 decembrie 2005 12:22 (EET)[răspunde]

PDV neutru[modificare sursă]

Salut. Te referi la articol? Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor | d 23 decembrie 2005 16:36 (EET)[răspunde]

Pe adresa rowikipedia at yahoo.com, nu? Mulţumesc, Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor | d 23 decembrie 2005 16:39 (EET)[răspunde]

Încă odată: în loc de răspuns[modificare sursă]

  • Vezi mesajul meu din 4 sept 2005, 18:17 (UTC). Citeşte drama lui Goethe şi vei fi de două ori câştigat: 1. Îţi completezi cultura. 2. Vei avea o mare satisfacţie urmând îndemnul din "replica" lui Götz von Berlichingen. MobyDick, 23 dec 2005, 17:18 (EET)

Listă de teologi[modificare sursă]

Dacă îţi place sistematizarea, nu ar trebui să mă feliciţi pe mine, ci versiunea în engleză. Problema cu pronumele e destul de complicată, fiindcă foarte mulţi autori anglofoni nu se semnează cu prenumele întregi. CS Lewis, de exemplu, nu prea e cunoscut ca Clive Staples Lewis—chiar dacă mi se pare că ar fi un pseudonim; nici B. B. Warfield ca Benjamin Breckenridge Warfield. Eu zic că e mai bine să nu-i şocăm din prima pe cititori. Pe paginile lor vor apărea, desigur, cu numele întregi.Waard 23 decembrie 2005 19:09 (EET)[răspunde]

Re: Metallica - format[modificare sursă]

Salut.

Formatul respectiv de transpunerea celui din limba engleză. Sigur, poate fi folosit la orice trupă. Crezi că te descurci singur? Dacă îţi pot fi de ajutor, simte-te liber să întrebi.

Navigare plăcută.
--rebel 24 decembrie 2005 13:33 (EET)[răspunde]

Re: Logoul de Crăciun[modificare sursă]

Salut.

E amuzant şi plăcut respectivul, însă mă tem că nu putem înlocui versiunea actuală preponderentă pe toate paginile enciclopediei (respectiv cel din stânga, sus) nu doar din considerentele legale ale acestui demers, ci şi cel al mărimii, imaginea specială pentru Crăciun fiind mai mare decât cea actuală.

Mi-aş fi dorit o enciclopedie în haine de Crăciun, recunosc :)

Navigare plăcută.
--rebel 24 decembrie 2005 16:25 (EET)[răspunde]

Problema este că dezvoltatorii (developer) nu agreează modificările temporare ale siglei pentru perioade specifice ale anului sau pentru sărbători interne Wikipedia (a se vedea logo-ul Wikipedia în limba română la 15000 de articole care nu a fost acceptat de dezvoltatori) -Mihai 24 decembrie 2005 20:54 (EET)[răspunde]


Trebuie să fac un cont şi pe wikimedia commons ca să le pot uploada ? Nu pot direct şi din ro.wiki? Evosphere 28 decembrie 2005 19:11 (EET)[răspunde]

Poate din nemţescul "haupt"!? --Mihai Andrei 30 decembrie 2005 14:21 (EET)[răspunde]

"Haupt[sache]" se foloseşte destul de frecvent în limbajul uzual, de aceea ar fi putut fi preluat destul de uşor în limba română. De exemplu, dacă-ţi explic unde trebuie să te duci, îţi dau o mulţime de detalii, iar apoi rezum atrăgându-ţi atenţia asupra esenţialului: Hauptsache "Bahnhof", Hauptsache "Schönbrunn", iar omul reţine "hăpt în banhof", "hăpt la Cimbruc". --Mihai Andrei 30 decembrie 2005 14:32 (EET)[răspunde]

Salut ! Era vorba despre ultimele acţiuni ale unei părţi radicale din UDMR, sau a unei formaţiuni, parcă Consiliul Naţional al Secuilor, nu mai ţin minte ce lider au, care vroiau discutarea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuilor. Mă întrebam dacă nu cumva contribuţiile acelui anonim se aseamănă cu contribuţiile lui Victort, care apărea doar când era vorba de Bivolaru. Despre ce articol zici tu că a început şi e fain ? Pentru că în opinia mea, vedea doar o parte a paharului.Elerium | Mesaje către Elerium 30 decembrie 2005 16:16 (EET).[răspunde]

Aici se gatä tocmirile lui Vaelsch pe 2005. Capät, si un an nou 2006 mai fain! - Waelsch 31 decembrie 2005 11:02 (EET)[răspunde]