Discuție:Munții Stânișoarei

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articolul Munții Stânișoarei este un subiect de care se ocupă Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

De făcut pentru articolul Munții Stânișoarei: modifică  · istoric  · înnoiește


Câteva lucruri pe care le puteți face:
  • wikizare: De făcut legăturile interne
  • Altele:
    Completări necesare
    • La Elemente de Geologie, Geomorfologie, Hidrografie, Climă, Superlative ale florei și faunei, date despre::
    • Vegetație
    • Faună
    • La Activități economice, date despre:
    • Activități industriale
    • Servicii
    • La Caractere turistice date despre:
    • Caractere generale: Elemente de risc pentru turiști
    • Foto suplimentare pentru Galerie, eventual de insierat pe ici pe colo în corpul articolului

Legat de traseele turistice, trebuie să țineți cont că Wikipedia NU este un ghid turistic. Astfel, informațiile detaliate despre rutele de acces montan nu sunt considerate material enciclopedic.Sebimesaj 4 iunie 2012 21:27 (EEST)[răspunde]

Am rezolvat, am retras capitolul despre Traseele turistice. --Qvadratvs (discuție) 9 iunie 2012 00:39 (EEST)[răspunde]

Material rămas de la restructurare[modificare sursă]

--Accipiter Q. Gentilis(D) 14 iulie 2015 00:20 (EEST)[răspunde]

Arealul central - Parcul Vânători[modificare sursă]

Cetatea Neamțului - Monumentul EroilorVerificat[modificare sursă]

Date generale [1][2]:

  • Marcaj: Bandă roșie (pătrat alb cu o dungă roșie verticală în mijloc)
  • Punct plecare: Cetatea Neamțului
  • Punct sosire: Monumentul Eroilor din Târgu Neamț
  • Durata traseului : 2h - 2h30' or.
  • Grad de dificultate: Mediu
  • Altitudinea maxima: 565 m
  • Altitudinea minima: 468 m
  • Lungime: 3.4 km.

Caracteristici specifice:

  • Este un traseu peste Culmea Pleșului care oferă panorame ale Orașului Târgu Neamț, Văii Ozanei și Cracăului. O parte se suprapune cu traseul „Cetatea NeamțuluiBăile Oglinzi”, respectiv partea din apropierea cetății.
  • Sezonalitate: Deschis permanent
  • Pleacă din spatele motelului Casa Arcașului. Din acest punct se urcă aproximativ 30 de minute pe un drum cu o pantă relativ ridicată până se ajunge la podul care asigură intrarea în Cetatea Neamțului în dreptul casei de bilete. Ulterior continuă lejer de-a lungul coamei dealului ce adăpostește cetatea aproximativ pe curba de nivel, suprapunându-se pe această porțiune cu drumul forestier Cetate, timp de 45-55 min. După despărțirea de traseul care vine dinspre stînga de la Băile Oglinzi - intersecție aflată într-o mică șea împădurită - are un grad ceva mai mare de dificultate și urcă spre dreapta la început pe o pantă ridicată, ulterior porțiunile de urcuș alternând cu cele de coborâre. Sosirea se face la Monumentul-mausoleu după aproximativ 1h - 1h10' de la bifurcație. De pe platoul Monumentului un drum de pămînt accesibil auto ajunge după aproximativ 1,5-2 km direct în oraș.
Monumentul este construit în cinstea primului batalion de Vânători de munte ai Armatei Române, creeat organizat și instruit în 1917 în zona Neamțului[3], pentru a fi aruncat în luptele din Primului Război Mondial. Se află la o altitudine de 491 de metri, cu aproape 100 de metri deasupra orașului. A fost inaugurat la 29 iunie 1939, în cadrul unei ceremonii solemne la care a participat regele Carol al II-lea al României.

Ramificații: Intersecție aproximativ la 4/10 din drum cu traseul care vine de la Băile Oglinzi cu marcaj Triunghi roșu cu bordură albă.

Cetatea NeamțuluiBăile OglinziVerificat[modificare sursă]

Date generale [1][2]:

  • Marcaj: Triunghi roșiu cu bordură albă
  • Punct plecare: Cetatea Neamțului
  • Punct sosire: Băile Oglinzi
  • Durata traseului : 2h – 2h30'
  • Grad de dificultate: Mediu
  • Altitudinea maxima: 535 m
  • Altitudinea minima: 408 m
  • Lungime: 3.1 km.

Caracteristici specifice:

  • Este un traseu peste Culmea Pleșului relativ scurt și ușor de străbătut. În prima parte este comun timp de 45 45 - 55 min cu traseul „Cetatea Neamțului – Monumentul Eroilor”, la un moment dat despărțindu-se într-o mică șea împădurită, loc în care traseul „Cetatea NeamțuluiBăile Oglinzi ” merge înainte și ușor la stînga, iar traseul Cetatea Neamțului – Monument merge în dreapta. Din acest punct se coboară, ajungându-se la un drum forestier cu pantă relativ lină. Ajunge în fața Hotelului Oglinzi. În sens invers se parcurg 25-30 minute de la stațiune la bifurcație.
  • Sezonalitate: Dechis tot timpul anului.
  • Întreținere marcaj și traseu: Bună
  • Aces apă potabilă: Izvor situat aproximativ la mijlocul traseului
  • Puncte de belvedere: Cetatea Neamțului.

Ramificații: Intersecție aproximativ la 1/3 din drum cu traseul care merge la Monumentul eroilor cu marcaj Pătrat alb cu bandă roșie în mijloc.

Mănăstirea Neamț – Schitul Pocrov – Sat Leghin[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Cruce galbenă
  • Punct plecare: Mănăstirea Neamț
  • Punct sosire: Sat Leghin
  • Durata traseului : 3 - 4 ore
  • Grad de dificultate: Mediu
  • Altitudine maximă:670 m
  • Altitudinea minima: 486 m
  • Lungime: 5,9 km

Caracteristici specifice:

  • Este un traseu cu un grad de dificultate peste medie, destul de lung și de greu deoarece sunt porțiuni cu pante peste 10°.
  • Pornirea se face din parcarea situată în fața Centrului Social Cultural Paisie de la Neamț. Se merge pe lângă sediul Ocolului Silvic și apoi pe lângă Oficiul Poștal. La început urcușul este cu pantă ușoară treând pe lângă o stână și apoi dincolo de barieră intrându-se în pădure. De aici panta crește și se urcă relativ anevoios prin câteva luminișuri aflate într-un codru des și relativ întunecos, preț de două ore până se ajunge la Schitul Pocrov. Ulterior, pe lângă gardul schitului se urcă destul de lin. Pe versant sunt numeroase intersecții de drumuri forestiere, fiecare trecere fiind marcată. Din momentul ajungerii în coama dealului se coboară spre Leghin ajugându-se lângă cimitirul din sat, unde traseul se oprește la intersecția cu DN 15B.
  • Porțiunea de traseu dintre Mănăstirea Neamț si Schitul Pocrov se poate parcurge și cu mașina urmărind drumul forestier, asta când acesta este uscat.
  • Sezonalitate:
  • Întreținere marcaj și traseu:

Ramificații: Nu are

Mănăstirea Văratec - Mănăstirea SihlaVerificat[modificare sursă]

Date generale [1][2]:

Caracteristici specifice:

  • Este traseu ușor accesibil în sezonul cald. Se recomandă parcurgerea acestuia pe sensul Sihla - Văratec (se evită dificultatea ascensiunii pe Vârful Bradului). Traseul necesită antrenament, având un grad mediu de dificultate pe tronsonul de acces spre Platoul Ciungi (unde este și cea mai mare diferență de nivel: Mănăstirea Văratec - Poiana Țigăncii - Dealul Ciungi) și ușor în rest.
  • Sezonalitate:
  • Are ca punct de plecare Mănăstirea Văratec prin stînga și apoi prin spatele acesteia , urcă ulterior relativ lin pe drumul forestier de pe dreapta pârâului Văratec până la Poina Țigăncii (1 h), după care destul de abrupt spre Vârful Bradului (957 m) pentru a ieși pe Platoul Ciungi spre Izvorul Sf. Iosif (2 h) aflat pe o direcție perpendiculară pe traseu, spre valea din dreapta care coboară spe Agapia . Se merge apoi pe cumpăna apelor trecându-se de dealurile Izvorul Alb, Păltiniș (822 m) și Platon, pentru a ocoli pe la nord - est Dealul Mare Sihlea (1178 m). Mai întâi se ajunge la o stână mai mică de unde se continuă pe un drum lat , ieșind ușor de pe linia crestei spre stânga aproape pe curba de nivel. Ulterior se ajunge destul de aproape de o stână mai mare, unde la 100 m spre sud-est de aceasta se găsește un alt izvor. Urmând marcajul care apare din loc în loc pe copaci urcăm ușor, dând ocol unei mici văi la stânga și intrăm în pădure, pe unde în 15-20 min ajungem la o troiță, la 30 min după trecerea pe lângă prima stînă. De aici putem merge în urcare pe trasee spre Mitocu Bălan și Schitul Daniil Sihastrul De la troița lângă care se află o veche fântână și o săgeată de lemn cu indicativul "spre Sihla 1 - 1 1/2 h", marcajul cotește spre nord și este foarte rar și greu de urmărit, coborând prin pădure. Intersecțiile cu unele drumuri forestiere (care deviază spre dreapta și coboară spre Agapia) pot preta la confuzii. Se păstrează direcția spre nord ajungându-se la capătul sudic (opus porții de intrare) de la Mănăstirea Sihla
  • Întreținere marcaj și traseu: Bună pe porțiunea până la Izvorul Sf. Iosif, deși marcarea s-a făcut pe unele porțiuni relativ dezordonat și într-un mod care lasă uneori loc interpretărilor.
  • Aces apă potabilă:
  • În principal pe platoul Ciungi: La 100 m sud-est de stâna ce mai mare din Poiana Ciungi, la Izvorul Sf. Iosif (amenajat, alături există și mese) la jumătatea traseului
  • Secundar la troița aflată pe culmea împădurită dinspre Sihla, , pe derivația sudică ce ocolește Vârful Bradului (neamenajat) și înafara traseului lângă Poiana Țigăncii (neamenajat).

Ramificații:

  • Directe:
  • La baza Vârfului Bradului se desparte în 2 variante marcate ambele cu Punct albastru în cerc alb. Varianta nordică suie spre vârf pentru a ajunge la Izvorul Sf. Iosif, cea sudică este mai joasă, merge pe un drum forestier care urcă spre Platoul Ciungi și ocolește vârful trecând la distanță de izvor.
Mănăstirea Agapia - Mănăstirea Sihla[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Triunghi albastru
  • Punct plecare: Mănăstirea Agapia
  • Punct sosire: Mănăstirea Sihla
  • Durata traseului : 2 ore pedestru, 30 minute cu mașina
  • Grad de dificultate: Redus
  • Altitudine maximă: 940 m
  • Altitudinea minima: 530 m
  • Lungime: 7.0 km.

Caracteristici specifice:

  • Este traseu rutier care urmărește axialele pâraielor Agapia inițial și ulterior Sihla, pe valea aflată între Obcina Văratec (Dealul Mare) și mai apoi Dealul )Mare) Sihlea pe stînga, și Măgura (Muncelul) Agapiei pe dreapta. Traseul este comun drumului Agapia Nouă - Secu - DN15. Platforma este de pământ, calitatea acesteia fiind acceptabilă. Gradul de înclinare este moderat. Cu 500 m anterior de bifurcația la stînga spre Sihla (1 km înainte de mănăstire) se intersectează cu traseul Cruce roșie care vine dinspre dreapta de la Agapia Veche.
  • Sezonalitate:
  • Are ca punct de plecare satul Agapia, prin stînga mănăstirii.
  • Întreținere marcaj și traseu: La intersecțiile cu drumurile forestiere secundare, sunt indicatoare rudimentare puțin vizibile atașate de arbori.

Ramificații :

  • Directe cu:
  • Cruce roșie spre Schitul Agapia Veche cu 500 m înainte de ramificația spre Sihla a drumului Agapia Nouă - Secu - DN15.
  • Cruce albastră spre Mănăstirea Sihăstria cu 500 m înainte de Sihla, la 500 m de intersecția cu marcajul Cruce roșie ce conduce pedestru direct la Sihla.
  • În apropiere de Sihla
  • Punct albastru spre Mănăstirea Văratec, de la poarta sudică (opusă porții principale a mănăstirii)
Mănăstirea Agapia - Schitul Agapia Veche - Porțiune comună trasee spre Secu și Sihla[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Comun Cruce roșie (spre Sihla), Punct roșu (spre Secu)
  • Punct plecare: Mănăstirea Agapia nouă
  • Punct sosire: Schitul Agapia Veche
  • Durata traseului : 30 - 40 min până la Schitul Agapia Veche, 1 oră până la bifurcația spre Secu și Sihla
  • Grad de dificultate:
  • Altitudine maximă: 715 m
  • Altitudinea minima: 530 m
  • Lungime: 2 km până la Agapia Veche

Caracteristici specifice:

  • Este porțiune comună traseelor spre Sihla și Secu.
  • Drumul iese repede din sat și traversează pârâul Agapia, loc unde se bifurcă spre stînga traseul triunghi roșu spre Mănăstirea Sihăstria (nu există indicator), apoi începe să urce spre Agapia Veche. Pe marginea drumului sunt numeroase bănci, iar pe la jumătate un paraclis. Nu mult mai su desupra unui mic perete (Piatra lui Aron Vodă), pe partea dreaptă este o mică platformă situată deasupra drumului. Aici găsim "Oglinda", căuș sculptat în stîncă, de obicei plin cu apă. După circa 40 minute de mers agale (2 km), se ajunge la ramificația către poarta Schitului Agapia Veche, aflat în poiana lui Eufrosin. Se poate intra sau ocoli obiectivul pe dreapta. Dacă se iese pe poarta din spate a schitului, se trece prin "Livada Părinților" (locul unde comform tradiției ar fi fost biserica inițială). Se urcă susținut printr-un culoar despădurit 20 minute până pe o culme unde este o băncuță. Ultimii 300 metri înainte de a ajunge aici sunt în pantă destul de mare. Imediat apare o potecă spre dreapta, care merge spre Secu (Punct roșu), cu indicator pe care se specifică distanța de 3 km până la mănăstire. Spre stînga se merge la Sihla.
  • Sezonalitate:
  • Întreținere marcaj și traseu:

Ramificații:

  • Directe:
  • Triunghi roșu spre Mănăstirea Sihăstria la traversare pârâului Agapia
  • Punct roșu spre dreapta la Mănăstirea Secu și Cruce roșie spre stînga la Mănăstirea Sihla, într-o poiană după 20 min de urcare de la Schitul Agapia Veche
Schitul Agapia Veche – Mănăstirea Sihla[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Cruce roșie
  • Punct plecare: Schitul Agapia Veche
  • Punct sosire:Mănăstirea Sihla
  • Durata traseului : 2 – 2 1/2 ore
  • Grad de dificultate: Mediu
  • Altitudine maximă: 940 m
  • Altitudinea minima: 715 m
  • Lungime: 6.3 km.

Caracteristici specifice:

  • Este traseu comun în porțiunea inițială cu Punct roșu pentru traseul Agapia Veche – Secu.
  • Sezonalitate:
  • De la bifurcația descrisă la porțiunea comună cu traseul spre Secu mai sus, se merge în continuare prin pădure pe cumpăna apelor dintre bazinele pâraielor Agapia și Secu. După 20 min traseul se intersectează cu marcajul Triunghi roșu Agapia Nouă - Sihăstria (la stînga 45 min - 1h spre Agapia, la dreapta 1 - 1 1/2 ore spre Sihăstria). Se trece pe lângă borna 164 din UP III Agapia. Imediat după bornă urmează 250 – 300 m cu pantă destul de mare. După 30 min de la intersecție se ajunge într-o poiană mai largă, loc de belvedere. Poiana continuă spre vale (se poate ieși spre zona saivanelor Mănăstirii Agapia), dar poteca merge în continuare pe limita dintre ocoalele Agapia și Târgu Neamț, având liziera pădurii imediat în dreapta. Se iese din poiană pe un drumeag, către dreapta. Drumul se ține în contiunare pe culme și, după ce se traversează câteva poienițe și o zonă de copaci tineri și tufișuri, se iese în drumul care urcă spe Sihla de la Agapia Nouă (Triunghi Albastru). MArcajul Cruce roșie taie bucla de drum (500 m până la ramificația spre Sihla + alți 500 m până la mănăstirea propriuzisă) și începe să urce pieptiș spre Sihla.
  • Întreținere marcaj și traseu:

Ramificații:

  • Directe:
  • Într-o poiană după 20 min de urcare de la Schitul Agapia Veche cu Punct roșu spre Mănăstirea Secu
  • în apropiere de Sihla:
  • Triunghi albastru spre Mănăstirea Agapia la stînga (rutier) și spre Sihla (rutier 1 km) spre dreapta.
  • Cruce albastră spre Mănăstirea Sihăstria la 500m spre dreapta
  • Punct albastru spre Mănăstirea Văratec de la poarta sudică (opusă porții principale a mănăstirii)
Schitul Agapia Veche - Mănăstirea Secu[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Punct roșu
  • Punct plecare: Schitul Agapia Veche
  • Punct sosire: Mănăstirea Secu
  • Durata traseului : 2 - 2 1/2 h
  • Grad de dificultate:
  • Altitudine maximă:
  • Altitudinea minima:
  • Lungime:

Caracteristici specifice:

  • Este traseu comun în porțiunea inițială cu Cruce roșie pentru traseul Agapia Veche – Sihla.
  • Sezonalitate:
  • La bifurcația descrisă mai sus la porțiunea comună cu traseul spre Sihla (Cruce roșie) care o ia la stînga, este un indicator pe care se specifică distanța de 3 km până la Secu.
  • Întreținere marcaj și traseu:

Ramificații:

  • Directe
  • În poiană cu Cruce roșie spre Mănăstirea Sihla.
Mănăstirea Sihla - Mănăstirea Sihastria[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Cruce albastră
  • Punct plecare: Mănăstirea Sihla
  • Punct sosire: Mănăstirea Sihăstria
  • Durata traseului : 1 – 1 ½ ore (45 min - 1 oră pentru cei mai rapizi)
  • Grad de dificultate: Redus
  • Altitudine maximă: 940 m
  • Altitudinea minima: 610 m
  • Lungime: 4.1 km.

Caracteristici specifice:

  • Este un traseu ce se desfășoară numai prin pădure. Pornește de la ramificația spre Sihla (la stînga, în urcare) a drumului Agapia - Secu - DN15, spre dreapta acestuia, în vale. La aproximativ jumătatea sa, traseul intersectează același drum. Coborârea este destul de abruptă - mai ales în parte asuperioară - și nu este indicată pe vreme de gheață sau noroi.
  • Sezonalitate:
  • Întreținere marcaj și traseu:

Ramificații :

  • Directe
  • Triunghi albastru spre Mănăstirea Agapia
  • În apropiere:
  • La distanță de 500 m Cruce roșie spre Schitul Agapia
  • Punct albastru spre Mănăstirea Văratec
  • Punct galben spre Schitul Daniil sihastrul
Mănăstirea Sihla - Peștera Sfânta Teodora - Mănăstirea SihlaVerificat[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Cruce albastră[5]
  • Punct plecare: Mănăstirea Sihla
  • Punct sosire: Mănăstirea Sihla
  • Durata traseului : 30 min
  • Grad de dificultate: Redus
  • Altitudine maximă:
  • Altitudinea minima:
  • Lungime:

Caracteristici specifice:

  • Plecarea se face de lîngă biserica de lemn a schitului Sihla, pornindu-se spre dreapta de-a lungul scărilor. La stânga se desparte o scurtă potecă ce duce la Biserica dintr-un lemn. De aici se merge aproape pe curba de nivel către dreapta, în urcare ușoară printr-un arboret plin de stânci și locuri întunecoase până se ajunge într-o zonă frământată cu aspect de canion și imediat la peștera Cuvioasei Teodora. De aici poteca începe să coboare și după 100-150 m se ajunge în drumul auto care coboară spre dreapta pa platforma Mănăstirii Sihla.
  • Sezonalitate:
  • Întreținere marcaj și traseu:

Ramificații :

  • La coborâre, la 15-20 m de grotă se poate părăsi cărarea trecând peste balustradă spre stânga și, după un urcuș pieptiș se poate ajunge pe culme la o salbă de platforme stâncoase cu belvedere.
  • În apropiere de Sihla se găsesc:
  • Cruce albastră spre Mănăstirea Sihăstria
  • Cruce roșie spre Schitul Agapia Veche
  • Punct albastru spre Mănăstirea Văratec
  • Triunghi albastru spre Mănăstirea Agapia
Mănăstirea Sihla - Schitul Daniil SihastruVerificat[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Inițial comun cu Triunghi albastru, ulterior Cruce albă (neoficial)din punctul de bifurcație
  • Punct plecare: Mănăstirea Sihla
  • Punct sosire: Schitul Daniil Sihastrul
  • Durata traseului : 45 min de la bifurcația din drumul forestier Agapia - Sihla - Sihăstria.
  • Grad de dificultate: Mediu
  • Altitudine maximă:
  • Diferență de nivel maximă:
  • Lungime:

Caracteristici specifice[6]: De la poarta mănăstirii Sihla pe marcajul Triunghi albastru și se coboară până în drumul forestier ce duce la Manastirea Sihăstria. De aici traseul continua cale de 1,5 km până la un indicator la stânga spre Schitul Daniil Sihastrul. Accesul începe prin traversarea unui mic pod. De aici, pasii sunt călăuziți de către crucile albe, semne alese de călugari ca marcaje. Din când în când pe potecă sunt așezate învățăminte ale sfinților părinți. Pe drum sunt amenajate bancuțe din lemn. După aproximativ 40 min se ajunge la Izvorul Tămaduirii care este amenajat pe Râpa lui Coroi chiar înainte de a ajunge la schit. De aici, se poate zări turla bisericii

  • Este traseu
  • Se recomandă parcurgerea acestuia
  • Traseul necesită
  • Traseul are un grad mai ridicat de dificultate pe tronsonul aflat între bifucația din drumul forestier și schit
  • Sezonalitate:
  • Întreținere marcaj și traseu: Bună

Ramificații

  • Directe
    Triunghi albastru spre Mănăstirile Agapia (la dreapta și înapoi), Sihăstria și Secu (înainte)
  • În apropiere de Sihla se găsesc:
  • Cruce albastră spre Mănăstirea Sihăstria și Peștera Sf. Teodora
  • Cruce roșie spre Schitul Agapia Veche
  • Punct albastru spre Mănăstirea Văratec
Mănăstirea Sihla - Capăt sat Mitocu Bălan[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Fără
  • Punct plecare: Mănăstirea Sihla
  • Punct sosire: Sat Mitocu Bălan
  • Durata traseului : ore.
  • Grad de dificultate:
  • Altitudine maximă:
  • Diferență de nivel maximă:
  • Lungime:

Caracteristici specifice:

  • Traseul începe de parcurgând drumul pe lângă chilii, spre poarta mică a mănăstirii, pe o potecă marcată ,pe versantul unei văi înguste și adânci, drumul urcând pieptiș. Se ajunge după 1/2 ore pe culme la un loc de popas unde este o răscruce și o troiță, lângă care se vede o săgeată indicatoare în sens invers. Mai departe se coboară spre Mitocu-Bălan pe poteca aflată pe celălalt versant.
- urmând culmea către est spre Văratec, se poate ajunge și la alte poteci care coboară spre valea Cracăului, prima, aflată cam la 20 min de mers într-o poiană - fostă defrișare, ajungând tot în Mitoc).

Cel mai frumos traseu este cel care continuă pe linia crestei, direct spre vale. Se trece pe lângă o stână. După o porțiune aproape orizontală, creasta începe să coboare accentuat, bifurcându-se. Se urmează ramura din stânga, se traversează o zonă de ienuperi și se continuă pe lângă o altă stână, temporară. De aici se continuă coborârea către dreapta prin descrierea unui S larg, trecând printr-un făget. De aici se poate părăsi culmea către stânga și și se iese într-un drum forestier. Drumul coboară ușor până în satul Mitoc.

  • Sezonalitate:

Ramificații

  • Directe
  • Spre Văratec - de la troiță spre stânga pe culme (nemarcat): se trece prin cîteva mici luminișuri și, se ajunge după 20 min într-unul mai mare - fostă defrișare, de unde pornește o altă potecă spre valea Cracăului, drum de 1 oră spre Mitoc. Dacă de la defrișare se continuă spre Văratec, se urmează creasta care lasă spre stânga un versant tot mai abrupt. Pe stânga - situată foarte puțin înafara potecii - la un moment dat se află o mică platformă stâncoasă, de unde se poate avea o privire de ansamblu asupra zonei. La picioare se află Râpa lui Coroi, iar mai jos întreaga vale închisă de culmi împădurite pe unde coboară marcajul către Sihăstria. Se continuă coborîrea și se ajunge până la o poiană cu brăduți și mesteceni pitici. De aici se urmează poteca clară care merge pe culme, coborând destul de abdupt prin pădure, apoi printr-o zonă de stâncării și bolovani uriași, ținând strict linia crestei. În 20 min de la poiana cu mesteceni se ajunge la o lată troiță unde se află o altă troiță și o fântână veche, alături de săgeata indicatoare spre Sihla și de unde se întâlnește mai departe marcajul punct albastru (vezi traseul mai sus). Puțin mai sus s-a trecut pe lângă o altă săgeată indicatoare spre Mitocu-Bălan.
  • Spre Sihăstria - de la troiță spre dreapta pe culme (nemarcat, se recomandă acesarea acestuia în sens invers datorită dificultăților de orientare): o luăm la dreapta de-a lungul culmii care devine tot mai puțin evidențiată și după 20-25 min (în sens invers - timp în urcare) de mers abordăm coborârea pieptiș (30 min în sens invers, în urcare) până la o poiană la capătul unei zone mlăștinoase care se traversează, ajungându-se la un drum forestier de tractor. Se urmează drumul (în sens invers 20 min - în urcare) până la intersecția acestuia cu drumul care vine de la Sihăstria, aflat la 200-300 m de mănăstire.

Arealul sud - estic: Piatra Neamț - Depresiunea Cracăului[modificare sursă]

Piatra Neamț - Dealul Cozla - Trei CăldăriVerificat[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Fără
  • Punct plecare: Parcul Zoologic sau baza Pârtiei de ski
  • Punct sosire: Rezervația Geomorfologică "Trei Căldări"
  • Durata traseului : ore.
  • Grad de dificultate: Mic
  • Altitudine maximă:
  • Diferență de nivel maximă:
  • Lungime: 4 km

Caracteristici specifice[7][8]:

  • Este un traseu ușor ce are mai multe puncte de plecare și se poate parcurge fie pe jos din Piatra-Neamț fie cu Telegondola de la Gară, pană la punctul “Trei Coline” și apoi pe jos.
  • Pe jos se poate pleca fie de la Parcul Zoo fie de la baza pârtiei de ski din Dărmănești. În ambele cazuri trebuie urmărită platforma drumului până la “Trei Coline” (657 m altitudine), unde se află stația de sosire a telegondolei (de aici există acces direct la telescaun, pârtia de schi, partia de tubing și drumul spre Stânca "Trei Căldari"). Aici se deschide o panoramă asupra întregului oraș și zonelor învecinate.
  • De aici cărarea intră în pădure pe drumul de creastă (pe alocuri prezintă porțiuni de unde se poate admira panorama), pană la rezervația geomorfologică Trei Caldări (679 m altitudine[9])
  • Sezonalitate: Deschis tot timpul anului, mai puțin recomandabilă este în sezonul hibernal coborârea spre Gârcina
  • Întreținere traseu: Bună

Ramificații

  • Directe
  • De la "Trei Căldări" unde drumul continuă având un grad mai ridicat de dificultate pe un relativ scurt tronson de coborâre spre satul Gârcina.
  • În apropiere
  • Se poate coborî spre vest prin Valea Viei prin Poiana Băcioaia, cu legătură la traseul de pe Cârloman.
Piatra Neamț - Dealul Cârloman - Schitul PeșteraVerificat[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Fără
  • Punct plecare: Strada Bogdan Vodă
  • Punct sosire: Schitul Peștera
  • Durata traseului : ore.
  • Grad de dificultate: Mediu
  • Altitudine maximă:
  • Diferență de nivel maximă:
  • Lungime:

Caracteristici specifice[8]:

  • Traseul are punctul de plecare pe strada Bogdan Vodă, pe cărarile din partea vestica a Dealului Cârloman. Poteca urca pe pe culme și apoi continuă pe creastă prin poieni, pâna la Schitul Peștera.
  • Sezonalitate: Deschis tot timpul anului
  • Întreținere traseu:

Ramificații

  • Directe
  • Poate fi continuat cu traseul care duce pina la Mănastirea Bistrița.
  • De la Schitul Peștera se poate coborâ în satul Gârcina
  • În apropiere
  • Traseul de pe Dealul Cozla
Valea Cuiejdiului - Lacul Crucii - Gura CuiejdeluluiVerificat[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Fără
  • Punct plecare: Intersecție aflată pe axialul Cuiejdiului cu DF intervenție Cuiejdel
  • Punct sosire: Lacul Crucii
  • Durata traseului :
  • Grad de dificultate: Mediu
  • Altitudine maximă:
  • Diferență de nivel maximă:
  • Lungime:

Caracteristici specifice[10]:

  • Traseul pornește de pe traseul de origine Valea Cuiejdiului - Valea Cracăului, de la intersecția DF intervenție Cuiejdel (există săgeată indicatoare), siuată lângă o stână aflată la la km de intersecția derivației spre Gârcina cu traseul prin Piatra Neamț al DN15C. Se urcă și se coboară pe acest drum forestier până la coada lacului timp de 45 min - 1 h, pe o distanță de 2 km. Aici se ajunge la o intersecție cu un drum accesibil auto, de unde spre stânga se merge spre Cracăul Negru și spre dreapta drumul contiună pe lângă lac cale de aproximativ 1 km până se înfundă. Din acest loc
  • Sezonalitate:
  • Întreținere traseu: Deși nemarcat, totuși traseul este destul de ușor de urmărit până la terminarea Lacului Crucii.

Ramificații

  • Directe
    Pe drumul forestier care urcă pe axialul Cuiejdelului, pentru a coborâ pe cel al Cracăului Negru până în satul Cracăul Negru și mai departe în satele magazia și Crăcăoani (DN15C)
    Traseul de origine Valea Cuiejdiului - Valea Cracăului
Valea Cuiejdiului - Valea CracăuluiVerificat[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Fără
  • Punct plecare: Intersecția DN15C-DJ157D[11] (ieșirea din Piatra Neamț spre Târgu Neamț)
  • Punct sosire: Intersecția DC165-DN15C[11] (centrul Comunei Crăcăoani)
  • Durata traseului : ore.
  • Grad de dificultate:
  • Altitudine maximă:
  • Diferență de nivel maximă:
  • Lungime:

Caracteristici specifice[12]:

  • Traseu accesibil rutier
  • Circuitul suie pe valea Pîrîului Cuiejdi pînă la cumpăna apelor aflată în șaua dintre Măgura Gîrcina și Vîrful Buhalnița, pentru a coborî pe valea Pîrîului Bouleț în Depresiunea Cracăului.
  • Încă de la ieșirea orașului Piatra Neamț spre Tîrgu Neamț, în loc să mergeți înainte pe DN 15C o luați la stînga spre comuna Gîrcina. De la satul Cuiejdi încolo asfaltul se oprește, de aici începând DF Cuiejdi axial[13]. La aproximativ la 16,5 km de intersecția cu DN15C, se ajunge în dreptul unei stîni (pe partea dreaptă) la zona de acces a Lacului Cuiejdel (DF intervenție Cuiejdel[13]). Urmează la scurtă distanță cascada Pîrîului Cuiejdi (nespectaculoasă dar interesantă) și ulterior cheile Pîrîului Cuiejdi. Ca punct de dificultate – ar fi o intersecție după chei, unde este o construcție forestieră în curs de dărîmare și drumul cel mai prietenos care este la stînga acesteia este cel greșit. Ulterior se ajunge la cumpăna apelor – de aici se intră în Parcul Vînători pe DF Mitocu-Bălan - Cuiejdiu[13], și drumul teoretic nu este deschis circulației publice, dar pe el se circulă. Este o barieră dar care tot timpul este deschisă. Pe cumpăna apelor, la stînga este o derivație forestieră de acces spre Vîrful Bhalnița (inițial auto, ulterior cu piciorul, necesită ghid sau antrenament în orientare), iar la dreapta un drum forestier barat. Înainte, la coborâre spre valea Boulețului, mai jos cu 2 ½ km este pe dreapta este un loc unde valea se lărgește într-o frumoasă perspectivă, se poate campa și și face baie în pîrîu. Mergând înainte se ajunge lângă Schitul Bouleț (aflat la stînga direcțieie de mers), și puțin mai încolo de el drumul se redeschide circulației publice, după care se ajunge în Satul Mitocu Bălan și în intersecția care urmează drumul merge la dreapta intrându-se pe DC165 spre Crăcăoani.
  • Traseul are un grad mai ridicat de dificultate pe tronsonul Chei Cuejdel - Schit Bouleț.
  • Sezonalitate:
  • Întreținere drum: Destul de bună pe porțiunile DN15C-Chei Cuejdel și DC 165 de la Satul Mitocu-Bălan până la DN15C.

Ramificații

  • Directe:
  • DF de joncțiune cu valea pârâului Pângărăcior, aflat pe dreapta văii Cuiejdiului în satul Cuiejdiu în dreptul cantonului silvic (barieră permanentă)
  • DF intervenție Cuiejdel - accesibil pe jos sau cu un SUV
  • DF Boulețul Mare - oferă acces după 500 m spre schitul Bouleț. Mergând mai departe, se poate urca spre cumpăna apelor și apoi coborâ pe valea pârâului Hangu spre Valea Bistriței. Accesul auto nu este posibil, ci numai cu tractoare forestiere sau pe jos[14].
  • DC164 spre Cracăul Negru - în satul Magazia (acces auto spre Lacul Cuiejdel pe DC164 și apoi pe DF Crăcăoani-Cuiejdel)
Mănăstirea Almaș - Schit Horăicioara - Mănăstirea HoraițaVerificat[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Fără
  • Punct plecare: Intersecția DN15C - DJ157E[11] (Almaș)
  • Punct sosire: Interesecția DN15C - DJ156A[11] (Dobreni)
  • Durata traseului : ore.
  • Grad de dificultate:
  • Altitudine maximă:
  • Diferență de nivel maximă:
  • Lungime:

Caracteristici specifice[12]:

  • Traseu accesibil rutier
  • Cîțiva km de la ieșirea din Piatra Neamț spre Tîrgu Neamț, se află intersecția cu drumul spre Satul Almaș – spre stînga. Se merge pe axialul Almașului pe DJ157E și ulterior pe DF axial Almaș și, trecînd cumpăna apelor se coboară spre Mănăstirea Horaița aflată la stânga, pentru a se ieși în satul Poiana din Comuna Crăcăoani. De aici se poate continua înainte pe DJ156A prin satul Poiana și apoi prin satul Negrești până la intersecția din satul Dobreni cu DN15C, sau se poate ieși la stânga pe DC163[13] direct în Crăcăoani.
  • Traseul are un grad ceva mai ridicat de dificultate pe tronsonul Mănăstirea Almaș - Mănăstirea Horaița. Ca punct de dificultate – intersecția DF unde se desprinde derivația spre Horăicioara.
  • Sezonalitate:
  • Întreținere drum: Asfalt pe porțiunile DN15C-Mănăstiri Almaș sau Horaița, în rest drum forestier accesibil auto.

Ramificații

  • Directe
  • Pe axialul Pîrîului Almaș, la un moment dat la stînga la o intersecție este derivația destul de abruptă spre Schitul Horăicioara. Se merge cam ½ km și apoi se lasă mașina și se suie pe jos cam 20 min.
  • DC163[13] din satul Poiana, spre Crăcăoani (asfaltat)
Sat Magazia - Schit Horăicioara - Mănăstirea Horaița[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Cruce roșie (neomologat)
  • Punct plecare: Biserica din satul Mitocu-Bălan
  • Punct sosire: Mănăstirea Horaița
  • Durata traseului : ore.
  • Grad de dificultate:
  • Altitudine maximă:
  • Diferență de nivel maximă:
  • Lungime:

Caracteristici specifice:

  • Se pornește de lângă biserica din Mitocu-Bălan. Puțin mai departe de aceasta apare marcajul cruce roșie pe un gard. Se urmează o scurtă uliță care merge spre albia Cracăului. Se continuă pe un drum forestier. Marcajul este foarte rar. După 2 km drumul se sfârșește, și se continuă pe firul micii văi, în unele locuri traseul fiind destul de morcilos. În această porțiune marcajul este ceva mai des. După 1/2 ore de la capătul drumului, se ajunge la marginea unei foste defrișări. Aici marcajul se pierde, astfel că este bine să fie luate repere. Privind peste vale aproape vizavi (spre sud ?), vedem o șea și în stânga ei o zonă mai abruptă și mai golașă, la baza căreia debea se distinge un drum care o traversează aproape pe curba de nivel. Acesta duce prin zona de defrișare (ascendent către stânga, pe sub un vârf un vârf pe care ies în evidență câțiva brazi singuratici) până pe culmea împădurită din stânga unde trebue ajuns. Se merge (cel mai clar) pe marginea dreaptă a defrișării până la nivelul drumului anterior menționat și apoi se coboară prin desiș către el. În capătul din stânga sus al defrișării se întâlnește din nou marcajul dublat de semnul dreptunghi roșu, atenționând că s-a atins limita estică a Parcului Vânători-Neamț. Se ține pentru scurt timp linia crestei, apoi se părăsește și se merge pe versantul stâng la început în coborâre ușoară, apoi mai accentuată. Pădurea deasă în unele locuri marcajul vechi, poteca firavă și multele variante fac ca orientare să fie dificilă. Se merge circa 20 minute până se întâlnește albia unui pârâu mai răsărit (după ce se trece de încă 2-3 văi mai mici). Se traversează albia și se coboară abrupt în lungul văii, până ce se întâlnește un drum aproape orizontal. Se iese în capătul lui pe malul văii, zonă înierbată și foarte umedă. Aici reapare marcajul, dar destul de rar. După alte 10-15 min, marcajul deviază (fără nici o tăbliță indicatoare) spre dreapta, apărând doar pe câțiva copaci pentru a dispare - ulterior, astfel că o variantă mai bună ar fi să mergem încă puțin pe drum, până când acesta trece de o mică culme și pe stânga apare un loc de popas cam mizer. De aici drumul începe clar să coboare și se îndreaptă spre Mănăstirea Horaița, aflată undeva mai jos. Ajunși aici ne întoarcem câțiva zeci de metri și o luăm la stânga (cum mergem acum, dreapta cum venim dinspre defrișare), pe o potecă bine bătută care ne scoate nu după mult timp la un alt loc de popas mai frumos și mai curat unde reapare și marcajul. Dacă îl urmăm spre dreapta, în loc să ne scoată în drumul din care am plecat, cum ne-am aștepta, o ia ușor-ușor către stânga, ocolește defrișarea și ne duce pe culmea din stânga văii pe care am urcat inițial când am pornit din valea Cracăului. În continuare, orientarea este mai ușoară, o luăm către stânga pe drumul clar care merge aproapepe curba de nivel având în dreapta povârnișurile care coboară abrupt din creasta ridicată deasupra Horăicioarei. Se trece pe lângăun mic paraclis și după 30 min se ajunge în poiana largă în care se află schitul. De aici se poate coborî la Mănăstirea Horaița ieșind pe poarta mare a schitului pentru a urma un drum lat, marcat cu semnul crucii. Acesta întâlnește mai jos un drum forestier pe care coborându-se (eventual prin tăierea scurtăturilor), se ajunge la Mănăstirea Horaița în 1/2 - 3/4 ore.
  • Se recomandă parcurgerea acestuia
  • Traseul necesită
  • Traseul are un grad ridicat de dificultate datorită probelemelor de orientare.
  • Sezonalitate:
  • Întreținere marcaj și traseu: Slabă

Ramificații

  • Directe
  • drum nemarcat către Mănăstirea Almaș, pe același drum forestier pe care se coboară la Mănăstirea Horaița, în sens invers.
Sat Viișoara - Sanatoriul Bisericani - Muntele SimonVerificat[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Nemarcat
  • Punct plecare: Intersecție DN15 x DJ157C sat Viișoara comuna Alexandru cel Bun
  • Punct sosire: Vârful Simon (968 m)
  • Durata traseului : 15 min (rutier) Sat Viișoara - Sanatoriul Bisericani, 45 min-1h Sanatoriul Bisericani - Vârf Simon
  • Grad de dificultate: Ușor
  • Altitudine maximă: 968 m
  • Diferență de nivel maximă: 318 m Sanatoriul Bisericani - Vârf Simon
  • Lungime: 6,5 km Sat Viișoara - Sanatoriul Bisericani[15], 4 km Sanatoriul Bisericani - Vârf Simon

Caracteristici specifice[16]:

  • Situl (968 m) este[17] unul dintre ultimele vârfuri din sudul Munților Stînișoarei
  • Accesul este mai întâi rutier de pe DN 15, cu viraj în Satul Viișoara (Comuna Alexandru cel Bun) la indicatorul “Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani”, pînă la capătul DJ157C care duce la Sanatoriul aflat la o altitudine de 650 m.[18]. De pe serpentinele drumului pe care se merge aproximativ 6,5 km se deschid perspective largi asupra Văii Bistriței. Se pot face opriri atît la un punct de belvedere unde se află o cruce mare de piatră în jurul căreia există anumite amenajări pentru popas[19], cît și la Mănăstirea Bisericani.
  • De la Sanatoriu se continuă pe jos în sensul de mers, angajîndu-ne mai întîi printr-un luminiș pe lîngă o stație de transformare (reducție) gaze, ulterior pe un drum forestier care dă într-o poiană largă. De aici se ține stînga și ulterior tot înainte – pe un alt drum care vine de dincolo de cumpăna apelor – dinspre dreapta. După ce reintrăm în pădure ajungem într-o șea și de aici nu avem cum să ratăm, mergem doar în sus pe creastă pînă la Vîrful Simon. Traseul de la Sanatoriu la Vîrf este de aproximativ 4 km și relativ lin, cu o durată de aproximativ 45 min - 1 h.
  • Arealul face parte din habitatul natural al Vipera berus[20].
  • Sezonalitate:
  • Acces apă: Pe drum sunt cîteva izvoare, dar nerecomandabile, de aceea este de dorit existența unei rezerve de apă.

Ramificații

  • Directe
  • Se poate accesa vîrful și pornind tot de pe DN15 pe valea Pîrîului Pîngărăcior, cale de aproximativ 7 km de la podul de peste Bistrița, după care se merge spre dreapta pe drumul forestier de joncțiune dinspre Valea Cuiejdiului. În relativa apropiere a cumpenei apelor se află calea de acces spre vârf. Varianta este nerecomandabilă, dacă nu cunoașteți locurile șansele de a nu identifica drumul de acces spre Simon sunt foarte mari. Dacă se dorește ieșirea la interescția cu axialul Cuiejdiului, aceasta este barată de o barieră permanentă.
Mănastirea Bistrița - Mănastirea Horaița[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj:Cruce roșie
  • Punct plecare: Mănastirea Bistrița
  • Punct sosire: Mănastirea Horaița
  • Durata traseului : ore.
  • Grad de dificultate:
  • Altitudine maximă:
  • Diferență de nivel maximă:
  • Lungime:

Caracteristici specifice:

  • Reperele sunt Mănastirea Bistrița - Dealul Cetățuia - Valea Mare - Dealul Bisericii - Dealul Sălătruc - Mănastirea Horaița
  • Se recomandă parcurgerea acestuia
  • Traseul necesită
  • Traseul are un grad ridicat de dificultate pe tronsonul
  • Sezonalitate:
  • Are ca punct de plecare Urcă Coboară la
  • Întreținere marcaj și traseu:

Ramificații

  • Directe
  • În --> , Marcaj
  • În apropiere

Arealul nord - vestic: Depresiunea Ostra - Depresiunea Neamțului[modificare sursă]

Șeaua Chiril - Șeaua Petru Vodă (DN 15B)[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj:Bandă roșie
  • Punct plecare: Șeaua Chiril
  • Punct sosire: Șeaua Petru Vodă
  • Durata traseului : ore.
  • Grad de dificultate:
  • Altitudine maximă:
  • Diferență de nivel maximă:
  • Lungime:

Caracteristici specifice:

  • Reperele sunt Șeaua Chiril - Vârful Căpățâna - Sub Vârful Piciorul Bărsanului - Vărful Bătca Oblânc 1 474 m - Vărful Tarnița - Vărful Clifele - Muntele Alunișu - Șeaua Puzdrelor - Șeaua la Cotărgași - Vărful Băisescu 1 340 m - Vărful Muncelu 1 302 m- Pasul Stănișoara (Halauca) 1 235 m la Crucea Talienilor - Vărful Bivolul(Halăuca) 1 530 m - Vârful Muntișoru 1 216 m - Șeaua Petru Vodă (DN 15B) 900 m (DN 15B).
  • Se recomandă parcurgerea acestuia
  • Traseul necesită
  • Traseul are un grad ridicat de dificultate pe tronsonul
  • Sezonalitate:
  • Are ca punct de plecare Urcă Coboară la
  • Întreținere marcaj și traseu:

Ramificații

  • Directe
  • Din pasul Petru Vodă, culmea principală începe să coboare spre sud trecând prin vârfurile: Crainicul 1 192 m - Palanca 1 107 m - Buhalnița 1 231 m - Prislopașul 1 213 m - Vârful Mare 1 033 m, pâna la culmea dealului Cozla, deasupra municipiului Piatra Neamț[21].
  • În apropiere
Satul Crucea - Vârful Clifele - Tarnița[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Cruce albastră
  • Punct plecare: Satul Crucea
  • Punct sosire: Tarnița
  • Durata traseului : ore.
  • Grad de dificultate:
  • Altitudine maximă:
  • Diferență de nivel maximă:
  • Lungime:

Caracteristici specifice:

  • Reperele sunt Satul Crucea - Vârful Clifele - Tarnița
  • Se recomandă parcurgerea acestuia
  • Traseul necesită
  • Traseul are un grad ridicat de dificultate pe tronsonul
  • Sezonalitate:
  • Are ca punct de plecare Urcă Coboară la
  • Întreținere marcaj și traseu:

Ramificații

  • Directe
  • În --> , Marcaj
  • În apropiere
Satul Crucea - Comuna Ostra[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Bandă albastră
  • Punct plecare: Satul Crucea
  • Punct sosire: Comuna Ostra
  • Durata traseului : ore.
  • Grad de dificultate:
  • Altitudine maximă:
  • Diferență de nivel maximă:
  • Lungime:

Caracteristici specifice:

  • Reperel sunt Satul Crucea - Pârâul Crucea - Vârful Bâtca Oblănc - Poiana Botuceanu - Comuna Ostra
  • Se recomandă parcurgerea acestuia
  • Traseul necesită
  • Traseul are un grad ridicat de dificultate pe tronsonul
  • Sezonalitate:
  • Are ca punct de plecare Urcă Coboară la
  • Întreținere marcaj și traseu:

Ramificații

  • Directe
  • În --> , Marcaj
  • În apropiere
Comuna Borca - Crucea Talienilor[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Punct roșu
  • Punct plecare: Comuna Borca pe DN17B
  • Punct sosire: Crucea Talienilor în Pasul Stânișoara
  • Durata traseului : ore.
  • Grad de dificultate:
  • Altitudine maximă:
  • Diferență de nivel maximă:
  • Lungime:

Caracteristici specifice:

  • Reperele sunt Comuna Borca - Valea Sabasei - I.F. Mânza - Valea Ungurului - Pâraul Glodișor - Crucea Talienilor

Numit și "Drumul Vitoriei Lipan", pornește din Sabasa urmărind drumul forestier ce urcă pe la Crucea Talienilor în Trecatoarea Stânișoara (1 235 m) și coboara în valea Suha Mare[21].

  • Se recomandă parcurgerea acestuia
  • Traseul necesită
  • Traseul are un grad ridicat de dificultate pe tronsonul
  • Sezonalitate:
  • Are ca punct de plecare Urcă Coboară la
  • Întreținere marcaj și traseu:

Ramificații

  • Directe
  • În --> , Marcaj
  • În apropiere
Satul Farcașa - Satul Pluton (Comuna Pipirig)[modificare sursă]

Date generale

  • Marcaj: Bandă albastră
  • Punct plecare: Satul Farcașa situat pe DN17B
  • Punct sosire: Satul Pluton situat în apropiere de DN15D
  • Durata traseului : 5-6 ore[21]
  • Grad de dificultate:
  • Altitudine maximă:
  • Diferență de nivel maximă:
  • Lungime:

Caracteristici specifice:

  • Reperele sunt Satul Farcașa - Varful Hălăuca - Peștera Calugăriței - D.F. Pluton - Satul Pluton (Comuna Pipirig)

Numit și "Drumul lui Creanga" - traseul turistic conduce din valea Bistriței în valea Ozanei la Pipirig. Drumul forestier pe valea Farcașa are 12 km[21].

  • Se recomandă parcurgerea acestuia
  • Traseul necesită
  • Traseul are un grad ridicat de dificultate pe tronsonul
  • Sezonalitate:
  • Are ca punct de plecare Urcă Coboară la
  • Întreținere marcaj și traseu:

Ramificații

  • Directe
  • În --> , Marcaj
  • În apropiere

Bibliografie[modificare sursă]

Note[modificare sursă]

  1. ^ a b c Harta traseelor turistice parc Vânători accesat 2012.04.29
  2. ^ a b c Descrierea traseelor turistice parc Vânători accesat 2012.04.29
  3. ^ Placa comemorativă a monumentului
  4. ^ Despre Mănăstirea Văratec accesat 2012.04.29
  5. ^ Portalul ViziteazăNeamț.ro-Cărarea mănăstirilor din Parcul Vânători Neamț accesat 2012.05.12
  6. ^ ViziteazăNeamț.ro-Pelerinaje la mănastirile din Moldova: de la Schitul Sihla la Schitul Daniil Sihastrul accesat 2012.05.12
  7. ^ Portalul ViziteazăNeamț.Ro-Traseu de trekking în Piatra Neamț-Stânca Trei Căldări accesat 2012.05.12
  8. ^ a b Portalul ViziteazăNeamț.Ro-Trasee de drumeție care pleacă din orasul Piatra Neamț accesat 2012.05.12
  9. ^ Portalul TurismLand.Ro-Muntele Cozla-Piatra Neamț accesat 2012.05.12
  10. ^ Drumetie in Neamt: Mergand spre Lacul Cuejdel accesat 2012.05.12
  11. ^ a b c d Atlas rutier România, Furtună Constantin, Ed. All, 2010, ISBN: 978-973-724-101-6
  12. ^ a b Trasee sudice în Munții Stânișoara pe portalul AmFostAcolo.ro accesat 2012.04.30
  13. ^ a b c d e Google Maps accesat 2012.06.03
  14. ^ Feriți-vă de drumurile fantomă!, Monitorul de Neamț și Roman, 2009.11.20 accesat 2012.05.18
  15. ^ Documentație Reabilitare și modernizare DJ 157C DN15 (Viișoara)-Scăricica-Bisericani- Sanatoriu Bisericani accesat 2012.05.26
  16. ^ Acces Muntele Simon pe portalul AmFostAcolo.ro accesat 2012.04.30
  17. ^ Harta Munților Stânișoarei accesat 2012.05.25
  18. ^ Portal Spitalul Bisericani accesat 2012.05.26
  19. ^ Peisaj și spiritualitate pe drumul spre Bisericani, Știri din Piatra Neamț, Adevărul, 2011.03.04 accesat 2012.05.26
  20. ^ The Herpetofauna of the Bistrița river basin (Romania) geografical distribution, North-Western Journal of Zoology, Vol. 4 Supbl 1, 2008 pp. S71-S103
  21. ^ a b c d Referat ScriTube.com-Munții Stânișoarei accesat 2012.05.18