Discuție:Mihail Kogălniceanu

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articole bune Mihail Kogălniceanu a fost introdus în lista articolelor bune la categoria Istorie universală, având în vedere criteriile aferente articolelor bune. Dacă puteți, sunteți invitat să participați la îmbunătățirea acestuia, iar dacă considerați că nu mai îndeplinește criteriile, puteți propune articolul spre reevaluare.

Evaluat: 29 decembrie 2014. (Versiunea evaluată).

Acest articol a ocupat locul I la secțiunea societate, în cadrul ediției din septembrie 2011 a concursului de scriere.

Trebuie facuta o pagina de dezambiguizare aici: Mihail Kogălniceanu este numele unui om politic. Mihail Kogălniceanu este numele uneia (sau mai multor ?) localitati.

Evaluare AB[modificare sursă]

Această evaluare este transclusă de la Discuție:Mihail Kogălniceanu/AB1. Legătura de modificare pentru această secțiune poate fi folosită pentru a adăuga comentarii.
  1. Este bine scris.
    a (în proză): b (Manual de stil):
  2. Să prezinte informații corecte ce pot fi verificate.
    a (referințe): b (citează surse de încredere): c (fără cercetare originală):
  3. Acoperă bine subiectul.
    a (aspecte majore): b (se concentrează asupra subiectului):
  4. Nu încalcă PDVN.
    Prezintă diferitele puncte de vedere în mod cinstit:
  5. Este stabil.
    Nu există dispute etc.:
  6. Este ilustrat, dacă posibil, de imagini.
    a (au o licență adecvată): b (sunt relevante subiectului și sunt însoțite de descrieri adecvate):
  7. Per total:
    Aprobat/Respins:
    --AlternoBreak(discuție) 29 decembrie 2014 11:52 (EET)[răspunde]

Un articol foarte bine scris. Totuși:

  • Aspectele care țin de personalitatea lui Mihail Kogălniceanu legate de publicistică, apetitul pentru istorie, profesorat, trebuiesc (poate) ceva mai distict individualizate.
  • Lipsesc (în opinia mea) date despre viața personală/familială de după studenție (atâtea câte sunt accesibile).

--Accipiter GentilisQvadratvs(discuție) 12 octombrie 2013 22:11 (EEST)[răspunde]

@Accipiter Gentilis, sunt de părere că articolul îndeplinește toate criteriile că să devină AB, probleme relatate mai sus putând fi rezolvate pe parcurs. Am numai o singură obiecție, în opinia mea ar fi dorit ca să dispară secțiunea Altele înainte de acordarea statutului, fiind dispersată prin restul articolului (nu știu dacă este sens, dat fiind că n-are nici o referință), ascunsă din articol sau pur și simplu să fie ștearsă.--AlternoBreak(discuție) 29 decembrie 2014 11:52 (EET)[răspunde]
Sunt de acord cu Accipiter Gentilis, ale cărui indicații trebuie respectate în cazul unei propuneri la AC. Am mutat secțiunea Altele în pagina de discuții, în cazul în care cineva dorește să refolosească datele din ea.— Ionutzmovie discută 24 martie 2015 09:15 (EET)[răspunde]
Adus din articol.— Ionutzmovie discută 24 martie 2015 09:13 (EET)[răspunde]

"N-aș schimba săraca Moldovă nici pentru întâiul tron din lume", afirma la Luneville, în Franța, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”. A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru și, mai tarziu, ministru de externe. A jucat un rol important în Revoluția de la 1848 și în lupta pentru Unirea Principatelor Române. Personalitate fascinantă a epocii moderne, spirit pasionat și comprehensiv, Mihail Kogălniceanu se situează în fruntea celor mai talentați reprezentanți ai generației pașoptiste. Era urmaș al răzeșilor de pe Kogălnic. Asta nu l-a împiedicat în niciun fel să facă studii strălucite în Franța și Germania. În 1839, redactează "Foaea sătească a prințipatului Moldovei", publicație nevinovată cu efecte modeste, dar sigure. În mai 1840 a anunțat apariția a 6 tomuri din Letopisețele Valahiei și Moldaviei și, în același an a pregătit apariția unei publicații de documentație istorică, intitulată „Arhiva românească”. Publicația a apărut în 1841. La nouă ani de la Revoluția din 1848, Kogălniceanu participă ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la Iași unde este chemat să se pronunțe în privința Unirii. Sfetnic al domnitorului Al.I.Cuza, ministru, apoi prim-ministru al României, în perioada 1863 – 1865, Kogălniceanu a avut un rol hotărâtor în adoptarea unor reforme cruciale. Ca ministru de externe al țării în 1867 și în perioada 1877–1878, Mihai Kogălniceanu și-a legat numele de actul proclamării independenței de stat a României. A fost căsătorit cu Ecaterina Jora (1827-1907), văduva colonelului Iorgu Scorțescu.

Data morții lui Mihail Kogălniceanu[modificare sursă]

Deși scrie aici că ar fi 1 iulie 1891 ca fiind data morții lui Mihail Kogălniceanu, eu mă cam îndoiesc că este verificată, din moment ce nu există nicio sursă cu această dată. Totuși, poate o verificare cu alte locuri ar fi bună. De exemplu, în cimitirul Eternitatea din Iași, acolo unde este reînhumat, la bustul său, care poate fi văzut aici, data morții este pe 20 iunie 1891.
Și pe pagina de Internet Enciclopedia României este scrisă această dată. Ideea este că, data ar trebui însoțită de una sau două surse mai solide, de încredere (de preferat ar fi niște cărți), pentru a nu fi supusă îndoielii sau pentru a nu deruta sau dezinforma oamenii. - Victor P. (discuție) 22 martie 2017 21:53 (EET)[răspunde]

E diferența stil vechi/stil nou. -- Victor Blacus (discuție) 22 martie 2017 22:06 (EET)[răspunde]
Nu e nicio dezinformare, este doar o eroare de o zi: 20 iunie 1891 (S.V.) la Iași corespunde cu 2 iulie 1891 (stil nou) la Paris (acolo unde a murit Kogălniceanu). --Bătrânul (discuție) 22 martie 2017 22:19 (EET)[răspunde]
Mulțumesc că mi-ați spus că data aceea este cea de pe ritul vechi. Chiar eram îngrijorat că ar fi putut fi pusă greșit așa o dată într-un astfel de articol. - Victor P. (discuție) 23 martie 2017 00:23 (EET)[răspunde]
O neconcordanță tot persistă. Așa cum am scris și mai sus, 20 iunie 1891 (S.V.) corespunde cu 2 iulie 1891 (stil nou), iar 1 iulie 1891 (stil nou) corespunde cu 19 iunie 1891 (S.V.). Dar poate că greșesc eu... --Bătrânul (discuție) 23 martie 2017 08:37 (EET)[răspunde]
Sigur nu este, de fapt, o diferență de 13 zile între calendarul iulian și cel gregorian? De exemplu, data de 9 martie în calendarul iulian ar fi 22 martie în cel gregorian. Sau, Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie dacă ar fi să ne raportăm la calendarul folosit în mod oficial.
Deci, dacă ar fi să ne raportăm corect la data morții lui Mihail Kogălniceanu, aceasta ar fi pe 3 iulie în calendarul gregorian, fiind pe 20 iunie în cel iulian, sau cel de rit vechi. Totuși, eu cred că ar fi cel mai bine să se facă o consultare mai aprofundată în legătură cu data morții și cu niște oameni specializați în domeniu, pentru a fi siguri că ne-am bazat pe niște surse de încredere și că am făcut trecerea corectă a dății din calendarul iulian în cel oficial, gregorian. - Victor P. (discuție) 23 martie 2017 15:20 (EET)[răspunde]

──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Și încă ceva, am observat că data nașterii este lăsată așa cum este scrisă pe bustul din Cimitirul Eternitatea din Iași, cum se poate vedea în poza de mai sus. Totuși, dacă este o dată în calendarul iulian și alta în calendarul gregorian, atunci nu s-ar crea o confuzie? Deci, de ce nu este ori data morții schimbată în cea scrisă pe bust (pe rit vechi), ori este schimbată data nașterii în calendarul gregorian (cel oficial). Totuși, nu prea aș recomanda a doua variantă. Sper ca această observație să fie luată în seamă. Probabil că au fost lăsate așa pentru că data la care s-a născut este cea din calendarul adoptat la acea vreme în Principatul Moldovei, acela fiind cel iulian, iar el a murit la Paris, fiind notată data morții în calendarul gregorian. Totuși, două note de clarificare lângă cele două evenimente nu ar strica. - Victor P. (discuție) 23 martie 2017 15:27 (EET)[răspunde]

În 1891, diferența între iulian și gregorian era de 12 zile. La 1 martie 1900, diferența a crescut la 13 zile și în fiecare ultim an al unui secol (cu excepția celor din secole divizibile cu 4) crește cu câte încă o zi. —Andreidiscuție 23 martie 2017 15:34 (EET)[răspunde]
Așa știam și eu: o diferență de 12 (douăsprezece zile) în 1891. Din acest motiv am precizat mai sus că „20 iunie 1891 (S.V.) corespunde cu 2 iulie 1891 (stil nou), iar 1 iulie 1891 (stil nou) corespunde cu 19 iunie 1891 (S.V.)”. --Bătrânul (discuție) 23 martie 2017 16:01 (EET)[răspunde]
Este bine că s-au clarificat aceste lucruri, astfel, cei care știau că Mihail Kogălniceanu a murit pe 20 iunie vor afla că data este cea din calendarul iulian. - Victor P. (discuție) 23 martie 2017 17:48 (EET)[răspunde]
Mda, e un fel de dialog al surzilor - se pare că scriu degeaba aici. Repet pentru a treia oară: dacă data de pe monument este corectă (20 iunie), atunci data decesului pe stil nou este 2 iulie 1891 (nu 1 iulie). Dacă însă data de 1 iulie 1891 (pe stil nou) este cea corectă, atunci pe monument ar fi trebuit să scrie 19 iunie 1891. Nu știu când a fost ridicat monumentul respectiv, dar dacă a fost făcut în secolul XX este posibil ca să fie vorba de o greșeală de calcul, adică să se fi scăzut 13 zile de la 1 iulie, în loc de 12 zile, așa cum era în secolul precedent (sec. XIX). --Bătrânul (discuție) 23 martie 2017 20:54 (EET)[răspunde]
Ei, bine, nu se știe sigur. Dar, cel mai probabil data este 2 iulie 1891, cum ați spus. Oricum, cum am spus, trebuie consultate niște surse mai consistente/solide pentru data morții lui Mihail Kogălniceanu și dacă s-a făcut calculul corect pe bustul acela. - Victor P. (discuție) 23 martie 2017 21:24 (EET)[răspunde]