Discuție:Martin Heidegger
Înlăturarea unor afirmații susținute de surse de încredere[modificare sursă]
Deși este neobișnuit ca pe Wikipedia autorii să-și pledeze propria cauză, afirmațiile susținute de surse bibliografice nu trebuie înlăturate din articol, așa cum a fost cazul unora din afirmațiile lui Utilizator:Arman Mircea. Tgeorgescu (discuție) 5 octombrie 2010 22:59 (EEST)
Un editor a sugerat că Pecican nu-și poate da seama cine are prioritate în traducerea cărții „Ființă și timp”. Este acest lucru corect/rezonabil/acceptabil? Tgeorgescu (discuție) 12 octombrie 2011 01:24 (EEST)
Nazist[modificare sursă]
Heidegger a fost nazist, cu carte de membru al partidului nazist, timp de 12 ani. Așa că formal eticheta de nazist e corectă. Că opera sa n-are nimic nazist în ea și că a fost investigat de Gestapo și umilit prin a fi pus să sape tranșee, în timp ce fruntea intelectualilor germani au fost scutiți de asta e altă poveste. Tgeorgescu (discuție) 12 martie 2013 16:06 (EET)
Comisia de denazificare l-a găsit pe Heidegger „tovarăș de drum” al NSDAP și i-a interzis să mai predea la universitate, pentru un număr de ani. Tgeorgescu (discuție) 13 martie 2013 03:05 (EET)
Mai precis, în istoria filosofiei Heidegger a rămas drept părintele postmodernismului, nu ca nazist. A devenit un guru al stângii ecologice. Tgeorgescu (discuție) 15 septembrie 2018 06:40 (EEST)
- În Germania hitleristă n-au prea existat naziști, cel mult Hitler și încă 2-3, plus niscai extratereștri. Comisiile americane de denazificare s-au dovedit a fi curățitorii de pete pe scară industrială. Și, ca-n „Dansul morții”, membrii Partidului Muncitoresc German Național-Socialist (NSDAP) și-au dat mână cu mână cu alți membrii ai Internaționalei Socialiste și ai extremismului global - stânga-dreapta, ecologic-cosmologic, nu contează - principalul să se afle sub faldurile steagului roșu cu svastică/seceră și ciocan/stele/stele verzi/etc., etc. Bandiera rossa trionferà dacă nu ieri, astăzi, sau mâine! -Alex F. (discuție) 16 septembrie 2018 10:35 (EEST)
- Cu riscul de a mă repeta: a nu scrie filosofie rasistă în Germania nazistă e ca și cum un profesor universitar de filosofie din RPR nu i-ar fi lăudat pe Marx, Engels și Lenin. Heidegger a fost conservator reacționar, dar nu rasist, dovadă că a avut relații amoroase cu evreice, dacă le-ar fi conceput copii, naziștii l-ar fi trimis în lagărul de concentrare pentru „poluarea rasei”. Da, nu era rasist, era culture-ist, la el rasa era subordonată culturii, nu invers. Iar evreicele cu care a avut relații erau cultural germance. Tgeorgescu (discuție) 16 septembrie 2018 11:25 (EEST)
- Cu riscul de a mă repeta: nimeni, absolut nimeni nu i-a pus marelui nostru filosof pistolul la tânplă pentru a adera la nazism. Fără sprijinul elitelor de intelectuali voluntar-colaboratori Hitler nu ar fi putut face nimic. Și dr. Mengele s-a considerat a fi un cercetător în medicină.
- M-a impresionat la lacrimi că așa un domn-profesor a fost pus să sape tranșee, în timp ce fruntea intelectualilor germani a fost arsă în crematorii. Cât despre relațiile amoroase cu evreice... ce nu face o femeie pentru a-și salva viața! Trebuie să admit că-i posibil ca în cazul Hannahei Arendt motivele să fi fost fost diferite, ca-n zilele noastre: "dintr-un pat în alt pat/până la decanat" (...#me too). -Alex F. (discuție) 16 septembrie 2018 16:05 (EEST)
- Heidegger n-a fost mare sprijin pentru nazism: ca rector și-a dat demisia după un an, iar ideologic nu era rasist; interpretările sale asupra lui Nietzsche veneau contra interpretărilor oficiale. Heidegger ținuse cu tabăra lui Ernst Röhm, lucru care îl făcea suspect pentru regim. Iar dacă ar fi fost după Heidegger, el ar fi transformat NSDAP în societate literar-artistică. Din punct de vedere militar și genocidal Heidegger între '33 și '45 nu a avut niciun rol (în afară de a săpa tranșee la spartul târgului), iar ca propagandist pentru regim nu era omul potrivit (nu prezenta încredere regimului). Tgeorgescu (discuție) 16 septembrie 2018 17:25 (EEST)
- Trasez o paralelă pentru înțelegerea mai ușoară a discuției. În ultimii ani ai regimului comunist în România au existat 3 milioane de membri ai PCR. Se pune întrebarea: toți cei 3 milioane trebuie socotiți „comuniști”? Toți „șoimii patriei”, toți „pionierii” sunt comuniști? Atunci toți membrii NSDAP (inclusiv fostul papă) sunt prin urmare naziști? --Donarius (discuție) 16 septembrie 2018 17:53 (EEST)
- Unii văd lumea în două „culori”: alb și negru (fără nuanțe de gri). Tgeorgescu (discuție) 16 septembrie 2018 18:22 (EEST)
- Trasez o paralelă pentru înțelegerea mai ușoară a discuției. În ultimii ani ai regimului comunist în România au existat 3 milioane de membri ai PCR. Se pune întrebarea: toți cei 3 milioane trebuie socotiți „comuniști”? Toți „șoimii patriei”, toți „pionierii” sunt comuniști? Atunci toți membrii NSDAP (inclusiv fostul papă) sunt prin urmare naziști? --Donarius (discuție) 16 septembrie 2018 17:53 (EEST)
- Heidegger n-a fost mare sprijin pentru nazism: ca rector și-a dat demisia după un an, iar ideologic nu era rasist; interpretările sale asupra lui Nietzsche veneau contra interpretărilor oficiale. Heidegger ținuse cu tabăra lui Ernst Röhm, lucru care îl făcea suspect pentru regim. Iar dacă ar fi fost după Heidegger, el ar fi transformat NSDAP în societate literar-artistică. Din punct de vedere militar și genocidal Heidegger între '33 și '45 nu a avut niciun rol (în afară de a săpa tranșee la spartul târgului), iar ca propagandist pentru regim nu era omul potrivit (nu prezenta încredere regimului). Tgeorgescu (discuție) 16 septembrie 2018 17:25 (EEST)
Ateism[modificare sursă]
Heidegger n-a fost nici ateu, nici teist. Cineva a zis că Heidegger propagă adorarea post-monoteistă a Ființei. tgeorgescu (discuție) 20 octombrie 2021 10:11 (EEST)