Discuție:Limba germană
Adăugare subiectTeuton?
[modificare sursă]Teuton este un neologism, deci nu este legat direct de Deutsch
--Arado 30 octombrie 2005 10:34 (UTC)
d-apăi nu, bădie! cf. Wahrig, teutonul este prin definitie un membru al unui trib GERMANIC care traia pe insulele Danemarcei de azi. prin urmare, cuvintul romanesc "teuton" si traducerea sa in germana "Teutone" sunt legate chiar dublu de cuvintul german Deutsch, o data prin inteles si a doua oara prin pronuntie. inca un exemplu: azi in Germania se intilneste relativ des cuvintul ironic teutsch (in loc de deutsch, dar pronuntat aproape la fel) prin care se face aluzie ironica la manierele primitive/barbare ale teutonilor (= germanilor stravechi). --NeaNita 10 martie 2006
vezi si articolul din Wikipedia germana de la adresa http://de.wikipedia.org/wiki/Deutsche_Sprache chiar la inceput. --NeaNita 14 apr 2006
se pare totusi ca cuvintul Teutone are alte puncte comune cu cuvintul Deutsch decit cele care am crezut eu!!! asa ca sterg notita cu pricina... --NeaNita 19 sep 2006 ;-(
Legătură moartă
[modificare sursă]În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificați dacă legătura este într-adevăr indisponibilă și reparați sau înlăturați legătura, după caz!
- http://www.sprachprofi.de.vu/english/d.htm
- In Limba germană on 2007-01-24 14:00:06, 404 Not Found
- In Limba germană on 2007-01-24 21:29:04, 404 Not Found
--MihaitzaBot 24 ianuarie 2007 23:29 (EET)
Tautologie
[modificare sursă]Explicarea pronunției lui "ü" prin trimiterea la "cuvântul românesc" führer e curată tautologie, ca să nu mă exprim mai drastic. Îl rog pe NeaNiță să nu ducă discuția aceasta până în pânzele albe, care sunt niște pânze de culoare albă. --Mihai Andrei (discuție) 21 septembrie 2010 22:18 (EEST)
- Cuv. german Führer (scris pe germană întotdeauna cu majusculă, ca toate substantivele germane comune) a fost preluat în limba rom. păstrând ü-ul din el, doar cu minusculă la inițială, vezi Dicționar de Neologisme (DN, 1986) precum și Marele Dicționar de Neologisme (MDN, 2000), ambele fiind consemnate la http://www.dexonline.ro/definitie/führer. Tot acolo vezi și declinarea, pur românească, a acestui substantiv. Inițial asta m-a surprins și pe mine, și am adresat o întrebare corespunzătoare la Acad. Română - care acum câteva luni m-au informat cum stau lucrurile și m-au convins.
- Apoi, cu privire la tautologie, da, e un fel de tautologie. Totuși poate există unii utilizatori care au auzit deja în filme sau TV cum se pronunță cuvântul „führer”, dar încă nu l-au văzut în scris, așa că repetiția de aici a literei ü poate fi uneori utilă. SALVE! --NeaNita (discuție) 14 octombrie 2010 21:27 (EEST)
Vorbitori
[modificare sursă]În articolul Deutsche Sprache se estimează 90 - 98 milioane de vorbitori de germană ca limbă maternă și 80 de milioane de vorbitori de germană ca limbă străină, din care 55 de milioane în Uniunea Europeană. --Miehs (discuție) 10 aprilie 2011 00:22 (EEST)
Exprimarea
[modificare sursă]Ce înseamnă "lexicoane" (lexicuri??), "lexicalizare", "lexicul în uz", "articulații modulare flexibile"? A nu se confunda lexicul (vocabularul) cu lexiconul (dicționarul, Wörterbuch). Cap. "Gramatica" ar trebui structurat cam ca la de.wikipedia (aspectele principale de morfologie și sintaxă etc.). Altminteri, tentativa de redare a câtorva fraze scoase din cine știe ce teorii prezentate studenților la germanistică este cu totul inutilă și de neînțeles (la aceasta contribuind și transpunerea prolixă, cu Schachtelsätze și confuzii lexicale, cu terminologie neclară și parțial ticluită ad-hoc. Las la o parte faptul că pusul alandala al spațiilor între cuvinte, înainte de virgulă și alte aspecte ce țin de punctuație ar trebui să fie 'no go'. Nix für ungut. -- 188.193.76.100 (discuție) 17 august 2011 13:47 (EEST)
- Nici eu nu-s deloc încântat de contributia lui Discuție Utilizator:Sassu la secțiunea Gramatică, și l-am rugat pe pagina lui de discuție să indice sursele. Să-i dăm câteva zile, oder? --NeaNita (discuție) 18 august 2011 23:09 (EEST)
- D-le/d-nă 188, absolut tot ce găsiți în Wikipedia este munca acelora care au găsit ceva de adăugat, de corectat sau de șters. Dumneavoastră, dacă știți ce neajunsuri are articolul, sînteți probabil persoana cea mai în măsură să le și îndrepte. — AdiJapan 19 august 2011 16:59 (EEST)
Structura lexicului mental
[modificare sursă]Stimate domn Nea Niță ,fandaxia dumneavoastră despre limba germană este bazată pe o formă fără fond și ar trebuii să știți că nu mărimea contează în viață ci baza pe care vă faceți suprafață! Las paradoxurile perioadei pașoptiste și întârziatul umor Caragialesc ce vine în urma acestei generații de titani ai culturii universale și de care sunteți vizibil marcat, altor inițiați să le critice sau să le lumineze dar pentru că tot mă iscodiți despre sursa informațiilor mele pot să vă recomand călduros niște transe Mesmerice culturale între Bogdan Petriceicu Hașdeu și Wilhelm von Humboldt , între Gottlob Frege și mine ,mai întâi pentru a vă putea fi înțelese argumentele epice fără număr de cuvinte ale Fraților Grimm și a stăpâni mai bine limbile cu care operați pe texte stăine de dumneavoastră fără cunoașterea chirurgiei ablativ radicale, riscând să lasați mai multe sechele decât au lăsat cele două epoci nefaste , cea național socialistă și cea comunistă ,ale căror practici și mentalități parese că nu pot dispărea decât tot cu forcepsul german și dibăcia românească!?Sassu (discuție) 24 octombrie 2011 11:34 (EEST)Sassu
- Utilizatorul Sassu a primit un avertisment pentru acest atac la persoană de mai sus, vezi Discuție_Utilizator:Sassu#Fără_atacuri_la_persoană!. SALVE! --NeaNita (discuție) 25 octombrie 2011 23:14 (EEST)
Parametrul 'Vorbită în' din infocasetă
[modificare sursă]La Parametrul 'Vorbită în' din infocasetă nu ar trebui aranjate țările în ordinea numărului de vorbitori și nu alfabetic? Număr care ar trebui pus între paranteze --Terraflorin (discuție) 3 aprilie 2012 16:00 (EEST)
Limbă aglutinantă,recte Limbă fuzională
[modificare sursă]In einer agglutinierenden Sprache wird eine Bedeutungseinheit, beispielsweise Person, Zeit, Kasus, durch ein einzelnes Affix ausgedrückt. Darin liegt der Unterschied zu den fusionalen Sprachen, die verschiedene grammatische Kategorien durch Affigierung fusionieren oder im Laufe ihrer Entwicklung mehrere Affixe durch teilweise drastische Änderung „zusammengequetscht“ haben.Gute Beispiele für fusionale Sprachen sind Latein und Deutsch. Die meisten indogermanischen Sprachen weisen fusionale Elemente auf.In einer agglutinierenden Sprache wird die grammatische Funktion durch das Anbringen einzelner Affixe kenntlich gemacht. Der Name stammt von dem lateinischen Verb agglutinare, „zusammenkleben“.Ein agglutinierender Sprachbau ist in der Sprachtypologie Wilhelm von Humboldts und August Wilhelm Schlegels eine Unterart des synthetischen Sprachbaus.
Cuvinte românești preluate din limba germană
[modificare sursă]abțibild, aclimatiza, aprioric, areal, baiț, banc (glumă), beletristică, bere, bilanț, blat (de tort), bombastic, boson, buncăr, canistră, cargo, carst, cartof, chelner, chit (material), chiflă, clapă, clemă, cocos, colonel, comitat, crenvurști, curat, delicatesă, duză, exmatricula, fain, falț, flașnetă, fraier, furnir, gater, gheșeft, gira, glazură, hăcui, hering, kaizer, kitsch, ladă, lagăr, letcon, loz, lozincă, maghiran, mahăr, mapă, marțipan, matriță, mișmaș, pantof, parizer, patent, patrula, patrulă, pensulă, pică (ranchiună), platfus, popou, porțelan, procent, procură, puci, pudel, radieră, rechizite, referat, rivanol, rozmarin, rucsac, șablon, sacou, șaibă, seppuku, servus, sfanț, șlap, șlefui, șmecher, șmirghel, șnițel, sodă, șopron, sorta, șpagat, spalier, șpan, șperț, șpiț, spital, șpriț, șprot, stadion, ștrand, ștreang, ștrengar, ștrudel, șubler, șură, surogat, șurub, taifun, taler (monedă), țigară, țol (unitate de măsură), tonomat, trabuc, trambulină, trap, troacă, turn, vacs, vană, vată, veneric, ventil, vest, vinclu, zaț, zepelin,
cuvinte germane: bliț,
germană, săsească: jilț,
germană, franceză: bambus, bancnotă, cuarț, florin, haltă, laborator, leucoplast, maculatură, marca, margaretă, monopol, orhidee, paradă, pardon, referi, referință, rună, rune, tact, + acordeon, aspirină, bandă (grup), bloc, bonă, clarinet, clasă, contor, electorat, elevator, garderobă, gramofon, harpă, idiș, iezuit, impedanță, limonadă, magistrat, mască, mașină, masiv, mat, mecanism, metal, micoză, microfon, microscop, mină, minaret, moluscă, monadă, narcotic, nonșalant, nord, nul, nutrie, omogen, opus, orizontal, ortopedie, osmoză, pachet, panoptic, pantomimă, paradis, parmezan, paroxism, pastilă, pavilion, pedant, personalitate, pesimist, pestilențial, pinacotecă, plutocrație, prinț, profesor, profit, prognoză, protocol, radiator, radical, radio, rampă, rasă, rebus, recipisă, reclamă, recruta, regie, regiment, regiza, regizor, repeta, reptilă, rezona, rezultat, rocadă, soia, specialist, spectru, spirală, stand, statistică, stroboscop, tanc, tranzistor, traumă, turban, vals, vampir, viaduct, vitamină,
germană, latină: absolvent, absolvi, adjunct, comasa, coral, exponent, extemporal, lecție, proiect, țambal, teoretic, + cantor, capsa, capsă, climă, conspect, decan, defect, obiect, parohie, particular, perfect, rezolva, ricin, sista, tabel, vocală,
germană, italiană: arest, aresta, componentă, faliment, folie, portal, spiona, stofă, + ofertă, ștafetă, tapet, vulcan,
germană, franceză, latină: simultan, + opal, + asistent, grad, metodă, militar, motor, notar, ordinar, orient, pact, pasiune, pasiv, perplex, polen, poziție, provizii, realitate, rebel, reflecta, reflex, reflexie, relație, religie, revers, revoluție, rezident, rival, rotație, sifon, + ocazie, + abstract, memorandum, mecanică, muzeu, ocean, oficiu, parazit, patron, periferie, perpendicular, persoană, rector, recurs, + aparat, mecanic, molesta, nativ, operație, opoziție, ospiciu, pauză, podium, simbol,
germană, franceză, italiană: magnolie, pian, + oază, + miniatură, minotaur, mobilă, motiv, parolă, pasaj, perlă, razie, registru, soldat, sonată, + vermut, panoramă, + parapet, rezidență, + stuc,
germană, engleză: expanda, hamster, + șiling,
germană, franceză, engleză: handbal, + sconcs, reporter, + neutrino, + radar,
germană, rusă: investiție, recrut, ștab
germană, rusă, franceză: lampă + redută + paiață + fabrică + pionier, pichet
germană, rusă, maghiară: felcer,
germană, rusă, ucraineană: tabac,
germană, poloneză: grobian, + rabin, șanț, șină,
ucraineană, germană: șvab,
latină, italiană, germană: plural, regres, reumatism, + student, + rubin,
latină, germană, rusă: medicină
latină, italiană, rusă, germană: materie
latină, italiană, franceză, greacă, germană: muză, + orizont,
italiană, rusă, germană: interes,
franceză, germană, italiană, rusă: orchestră, + minut,
maghiară, germană: șindrilă, șuncă
maghiară, sârbă, croată, germană: păstârnac,
greacă, germană: clismă, magnet, monarh, pastă, simpozion, smalț,
greacă, franceză, germană: patriot, olimpiadă, + perimetru, marasm,
greacă, italiană, germană: mumie,
greacă, latină, franceză, germană: nectar, + pedagog,
greacă, latină, germană, rusă: plasture,
greacă, franceză, italiană, germană: panică, + modă,
greacă, italiană, latină, franceză, germană, rusă: organ,
franceză, latină, italiană, germană: natură, relativ, + moment, + pacient, + matroană, muzică, natural, paralel, sistem, + linie, real, + personal, nobil, + negativ,
franceză, italiană, spaniolă, germană: serenadă,
. — Ark25 (discuție) 18 aprilie 2013 00:21 (EEST)
- Am auzit de multe ori cuvântul țais, folosit în sensul de perfect. - „A ieșit țais”, „Merge țais”. Cred că acest cuvânt vine de la ceasurile Zeiss, renumite pentru exactitatea lor. — Ark25 (discuție) 20 mai 2013 09:50 (EEST)
Cuvinte care probabil vin din limba germană
[modificare sursă]candida, căptuși, cioflingar, sinteriza, șvarț,
germană, franceză: speță, coresponda, permafrost,
Cele mai lungi cuvinte
[modificare sursă]- Germanii renunță la cel mai lung cuvânt din vocabularul lor, după o schimbare a legislației europene. Cum se scrie cuvântul de 63 de litere, 4 iunie 2013, Florin Badescu, Gândul
- "Rindfleischetikettierungsueberwachungsaufgabenuebertragungsgesetz" - care înseamnă "legea monitorizării etichetării cărnii de vită" - a fost introdus în 1999 în landul Mecklenburg - Pomerania Inferioară.
- "Donaudampfschifffahrtsgesellschaftskapitaenswitwe" care înseamnă "văduva unui căpitan de vapor cu aburi de pe Dunăre".
- "Kraftfahrzeughaftpflichtversicherung", care înseamnă "asigurare pentru garanția automobilului"
— Ark25 (discuție) 4 iunie 2013 17:04 (EEST)
Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere
[modificare sursă]Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:
Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 5 septembrie 2020 20:55 (EEST)
Un fișier de la Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere
[modificare sursă]Următorul fișier de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină a fost propus pentru ștergere:
Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 24 aprilie 2021 16:46 (EEST)