Discuție:Ion Bordea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Prenume[modificare sursă]

Ion sau Ioan, că sunt surse de încredere și pentru unul și pentru altul ?--Accipiter Q. Gentilis(D) 10 ianuarie 2019 18:48 (EET)

Sau „Yon Bordea”, ca în hârtia generalului Lafont, atașatul militar al Legației Republicii Franceze? O fi sursă de încredere? --Pafsanias (discuție) 10 ianuarie 2019 22:13 (EET)
Hâm .... probabil arhivele nu sunt surse de încredere, bag samă... (ROGOZEA Liliana & REPANOVICI Angela & BORZAN Cristina & LEAȘU Florin & MOLEA VIN Ion & NEMET Codruța; Documente despre și de Ioan Bordea la Arhivele Statului din Brașov; Acta Mvsei Porolissensis, XXVIII-XXIX/2006-2007; p. 371-384 p. 371-384]).--Accipiter Q. Gentilis(D) 10 ianuarie 2019 22:43 (EET) P.S. Cică pe brașoveni ar trebui să-i cauți pe la Brașov ...
Pe Yon Bordea precis îl găsiți pe facebook (și sub numele de cod Yonuț), dar pe Ion nu.--Kunok Kipcsak (discuție) 10 ianuarie 2019 23:16 (EET)
Vedeți, de-aia nu pot eu să mă supăr pe Accipiter... Să mă pună să cobor peste 35 MB de PDF, când știe că am un calculator leneș și o conexiune de internet de toată praștia, doar ca să-mi semnaleze că trebuie să pun și altă versiune a prenumelui!... Mulțumesc. Voi folosi sursa. --Pafsanias (discuție) 10 ianuarie 2019 23:35 (EET)

Problema m-a preocupat un pic de când cu Augustin Pordea, dar nu m-a interesat prea mult. Orientativ aș zice că aștia cu arhivele au dreptate în privința prenumelui, care este Ioan și nu Ion. Ce este drept, este ambele variante sunt folosite în literatura cu ștaif. După cum a spus însă și dl. Macreanu, în vremurile alea era cam dificil să scrii exact, aflat fiind în bătaia furtunii...

Acum zic și eu precum creștinul, dacă ăia care au scormonit prin arhivele județului unde s-a născut ([1], [2], [3], [4], [5], [6]) și care mai erau și doftori o parte dintre ei spun că Ion era de fapt Ioan.... --Accipiter Q. Gentilis(D) 10 ianuarie 2019 23:41 (EET)

Așa e. Mai ales că doftorașul nostru s-a mutat de o parte și alta a Carpaților de mai multe ori, iar grafiile preferate ale prenumelui depind de contextul geografic. Am fost surprins să văd că ăștia cu arhivele consideră că lucrarea principală la care se referă a fost publicată la Brașov, deși pe facsimilul copertei scrie București! În cele mai multe lucrări publicate, autorul apare prescurtat ca I. Bordea. Doar în nota 10 a documentarului de la pagina 379 scrie L. Bordea. --Pafsanias (discuție) 11 ianuarie 2019 00:04 (EET)

Am văzut. Totuși, deși rezidenții și tinerii asistenți universitari scriu lucrările profesorilor universitari pe aici prin Ro, titlul e scris totuși cu siguranță de profi...--Accipiter Q. Gentilis(D) 11 ianuarie 2019 00:07 (EET)

Data nașterii[modificare sursă]

Acum, spune-mi, te rog: să-l cred pe Florea Marin care zice că Bordea s-a născut la 3 august 1874, sau pe scormonitori care scriu 05.08.1871? Mi-e destul de greu să cred că a absolvit liceul la 21 de ani (p. 371)... Nici nu știu cum să trec în articol că a tipărit între 1905 și 1922 valoroasa lucrare publicată în 1924 (p. 372). --Pafsanias (discuție) 11 ianuarie 2019 00:26 (EET)

Am înțeles... Aș putea să-ți dau linkuri și spre alte articole publicate de nume consacrate (nu de doftori, ci de pe la departamentele de istorie ale altor univeristăți), dar cred că cel mai corect în actuala etapă în care pe fiecare dintre noi ne interesează extrem de mult acest subiect :), ar fi este să figureze în articol ceva de genul (scris/ ortografiat/găsit și ca...), lăsând viitorimii sfânta menire de a-i dovedi numele exact. --Accipiter Q. Gentilis(D) 11 ianuarie 2019 00:39 (EET)
Ceea ce de altfel văd că ai și făcut...--Accipiter Q. Gentilis(D) 11 ianuarie 2019 00:43 (EET) P.S. Eu mă întorc la hunii mei ...

După "V. L. Bologa, G. Brătescu, B. Duțescu, Șt. M. Milcu (red.). Istoria medicinei românești. Editura Medicală, București, 1972" anul nașterii și decesului al lui Ion Bordea este 1871-1947 --Danvasilis (discuție) 12 ianuarie 2019 00:37 (EET)

Mulțumesc pentru informație. Voi modifica. Cele mai multe surse pe care le-am putut consulta indică 1871 drept an al nașterii. Florea Marin reprezintă mai degrabă o excepție. Deși lucrează îngrijit și este foarte bine documentat, la acest capitol nu citează nici o sursă, ci ne spune că se bazează pe manuscrisul unui confrate medic din Brașov și pe o fișă de cadre a Direcției Sanitare... --Pafsanias (discuție) 12 ianuarie 2019 01:21 (EET)

Tranziție[modificare sursă]

Pentru cine e interesat: tranziția de prenume pare că s-a produs - de principiu, după 1990, posibil și prin intermediul unor surse de limbă franceză. A se vedea în acest sens:--Accipiter Q. Gentilis(D) 11 ianuarie 2019 01:48 (EET)

Găsiți surse: Google (cărți · știri · ziare · scholar · imagini libere · ref WP· JSTOR · NYT · TWL
Găsiți surse: Google (cărți · știri · ziare · scholar · imagini libere · ref WP· JSTOR · NYT · TWL
Găsiți surse: Google (cărți · știri · ziare · scholar · imagini libere · ref WP· JSTOR · NYT · TWL
Nu cred că putem vorbi de o diferență semnificativă în preferința pentru o anumită formă a prenumelui înainte și după 1990. Mai degrabă, lucrurile depind de sursele folosite în documentare de fiecare autor. Există, însă, o explicație posibilă pentru tranziția de la Ioan la Ion, care nu trece prin limba franceză. Ea ține de faptul că, în sistemul ortografic valabil în Vechiul Regat până la reforma din 1904, grupul de sunete [oa] era redat în scris fie prin oa, fie prin ó. Astfel, datele bibliografice exacte ale tezei de doctorat a lui Bordea publicate în 1902 erau:
  • Docimazia hepatică. Teză pentru doctorat în medicină și chirurgie. Presentată și susținută la 11 Decembrie 1901 de Ión Gh. [sic!] Bordea. Bucurescĭ. Tip. Curțiĭ Regale, F. Göbì Fiĭ, Facultatea de Medicină din Bucurescĭ, nr. 614
Adică, se scria Ión, dar se pronunța Ioan. Acest lucru a fost ignorat, însă, de cei mai mulți dintre cititorii din generațiile următoare, care nu erau familiarizați cu istoria normelor ortografice de la noi. --Pafsanias (discuție) 11 ianuarie 2019 21:12 (EET)

Demonstrația e super ! Mă bucur că discuția s-a ridicat la nivel înalt. Ca atare, vin și eu cu o explicație pentru cele afirmate mai sus. Exceptând filera franco-română de preluare a informațiilor din textele franceze care păreau că se calchiază pe opinii sau interese românești, a existat și o filieră de preluare a informațiilor pe ramura franco-ungară. În buna tradiție... existentă și astăzi, copiatul unii de la alții pe sub mână era în floare și prin alte vremuri. Astfel, românii au preluat din textele maghiare (influențate în unele cazuri de surse franceze), chiar dacă respectivii noștri conaționali nu au recunoscut acest lucru. Pentru mine chestia asta este suficient de bine detectabilă în unele situații, deoarece filiera anumitor informații se poate urmări până la sursă.

În subsidiar însă exercițiul legat de Bordea a fost interesant. Mi-a atras însă și atenția că o sursă rămâne o sursă de valoare numai dacă e citită până la capăt, pentru a putea fi apreciată suficient de bine calitativ. Surpriza dată de articolul acela din Acta Mvsei Porolissensis este de aceea una urâtă, indicând că de fapt nimeni nu a citit ce scrie acolo înainte de publicare cu atenție, nici măcar autorii/ autoarele care sunt trecuți/ trecute că l-ar fi scris. Păcat...--Accipiter Q. Gentilis(D) 11 ianuarie 2019 21:30 (EET)