Ion Bordea
| Ion Bordea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Tărlungeni, Brașov, România |
| Decedat | (75 de ani) |
| Cetățenie |  Austro-Ungaria România |
| Ocupație | medic |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București |
Modifică date / text  | |
Ion Bordea,[1] menționat în unele surse ca Ioan Bordea,[2][3] (n. 5 august 1871, Tărlungeni, Brașov – d. 8 mai 1947)[4] a fost un medic român, membru al delegației trimise de guvernul Vechiului Regat al României la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. A fost directorul Serviciului sanitar al României și senator de drept în Parlament.
Viața și activitatea
[modificare | modificare sursă]Ion Bordea s-a născut la 5 august 1871[4] (sau, după alte surse,[1] la 3 august 1874) în satul Tărlungeni din comitatul Brașov. Părinții lui au fost Grigore și Maria Bordea, țărani români. A urmat clasele primare la școala confesională din comună și liceul la Brașov (actualul Colegiu Național „Andrei Șaguna”). Din 1898 a urmat cursurile Facultății de Medicină din București, obținând titlul de doctor cu teza „Docimazia hepatică” sub conducerea lui Mina Minovici.[1]
Din 1902 a funcționat ca medic rural în județul Vaslui, iar apoi ca medic primar al aceluiași județ. Spirit umanist și profund democratic, a luat apărarea țăranilor răsculați arestați în 1907, atrăgându-și caracterizarea de „socialistul”.[1] Experiența sa de medic de plasă este descrisă ulterior în termeni dramatici în memoriile sale Zile trăite, din amintirile unui fost medic rural, publicate în 1938.[5]
În Primul Război Mondial (1916-1918), a fost mobilizat în cadrul armatei române cu gradul de medic maior și trimis la spitalele de răniți din Odesa și Poltava. A contractat o gravă congestie pulmonară, iar după însănătoșire i s-a încredințat sarcina de a coordona Serviciul sanitar civil și cel al armatei, într-o perioadă dificilă, afectată de epidemia de tifos exantematic.[6]
Participarea la Marea Unire
[modificare | modificare sursă]Conducerea Serviciului sanitar
[modificare | modificare sursă]A fost directorul Serviciului Sanitar al României și autorul renumitului tratat „Serviciul Sanitar al României și Igienă Publică între anii 1905-1922“. A făcut parte din Liga „Deșteptarea", fondată în 1912, sub patronajul lui Spiru Haret și al lui Ion Cantacuzino, pentru a milita în vederea ridicării social-economice și culturale a țărănimii.[7]
Scrieri
[modificare | modificare sursă]
- Sfaturi pentru păstrarea sănătăței, Institutul de arte grafice „Speranța”, București, 1908
- Sfaturi și învățături pentru femeile lehuze, Institutul de arte grafice „Speranța”, București, 1909
- Din mărețele zile ale neamului. „Unirea” în Ardeal, Institutul de arte grafice C. Sfetea, București, 1919
- Serviciul sanitar al României și igiena publică între anii 1905-1922, Tipografia „Cultura”, București, 1924
- Zile trăite, din amintirile unui fost medic rural, în „România Medicală”, nr. 34, Institutul de arte grafice „Eminescu” S.A., București, 1938
- Salvarea - Brașov după zece ani de activitate, Institutul de arte grafice „Astra”, Brașov, 1939
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d Florea Marin, Medicii și Marea Unire, p. 108
- ^ Bologa, Valeriu L., Ardelenii și începuturile medicinii românești (dela Piuariu până la Babeș), Transilvania, Anul 75 Iulie—August 1942 Nr. 7—8, p. 565, accesat la 11 ianuarie 2019
- ^ Nagy napok emléke - 1918. december 1, Kriterion Könyvkiadó, Bukarest, 1988, p. 99
- ^ a b Liliana Rogozea, Angela Repanovici, Cristina Borzan, Florin Leașu, Ion Moleavin, Codruța Nemet, „Documente despre și de Ioan Bordea la Arhivele Statului din Brașov”, în Acta Mvsei Porolissensis, XXVIII-XXIX/2006-2007 Arhivat în , la Wayback Machine., pp. 371-384
- ^ Constantin Bărbulescu, România medicilor, p. 63
- ^ Florea Marin, Medicii și Marea Unire, p. 111
- ^ V. L. Bologa, G. Brătescu, B. Duțescu, Șt. M. Milcu (red.). Istoria medicinei românești. Editura Medicală, București, 1972
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Constantin Bărbulescu, România medicilor. Medici, țărani și igienă rurală în România de la 1860 la 1910, Editura Humanitas, București, 2015
- Lectură suplimentară
- Stelian Neagoe, Marea Unire a românilor în izvoare narative, Editura Eminescu, București, 1984, pp. 151–161
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- I. Bordea, Din mărețele zile ale neamului. „Unirea” în Ardeal, în biblioteca digitală a BCU Cluj