Discuție:Constantin cel Mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Untitled[modificare sursă]

Mihai, lăsasem nota de curățenie pentru că aveam dubiile mele legate de cele trei fraze despre Constantin cel Mare (grafia numelor etc.) dar dacă tu consideri ca e ok deocamdată, așa să fie! --Vlad 25 iulie 2005 21:23 (UTC)

Avertisment imagine[modificare sursă]

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Te rog scoate-le din articole sau alătură-te discuției de la commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

-- CommonsTicker 25 martie 2007 09:36 (EEST)

Constantin I a crezut Intr-Un singur Dumnezeu si nu in trei (sf. treime) mentionati ca la 312 Constantin I a "trecut la crestinism"... cum?, ca apoi inainte de moarte in 337 sa fie botezat de Eusebiu de Cezareea in religia ariana, mentiune pe care nu o faceti, fii lui metinand arianismul cateva sute de ani. Arianismul a fost adoptat de Constantin I si dupa ce a remodernizat Dacia si a construit podul ce-i poarta numele, luand legatura astfel cu credinta ariana crestina a daco-carpilor si gotilor nord-dunareni.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 193.151.30.187 (discuție • contribuții).

Ce surse folosiți pentru aserțiunea dv.? —Andreidiscuţie 27 februarie 2012 12:03 (EET)

Rodney Stark[modificare sursă]

Conform cu en:Rodney Stark el nu are nicio credință religioasă, prin urmare este absurd să fie etichetat drept protestant sau neoprotestant. Tgeorgescu (discuție) 30 octombrie 2013 15:17 (EET)

Nu reusesc să găsesc secțiunea unde vă pot răspunde și să mă încadrez în regulile pe care le-ați stabilit și pe care mă străduiesc să le urmez. Sper că în oarecare măsură, aici unde scriu mă aflu în limitele permise.
am greșit, după cum spuneți, încadrându-l pe Rodnez Stark la protestanți.
dar greșeala e mai scuzabilă decât aceea de a posta la rubrica "sanctificarea lui Constantin cel Mare" părerea unui sociolog despre care spuneți că nu are credință. Ați fi putut măcar, cu corecțiile de rigoare să acceptați o un paragraf aparte, cu un titlu corectat.
Oricum, cenzura ascunsă sub flamura obiectivității e la fel de dezgustătoare ca cenzura ascunsă sub orice altă flamură.
Vă urez mult succes în activitatea dvs de stârpire a subiectivității și de impunere a unor personaje atât de impresionate și cu teorii atât de bine fundamentate ca Rodney Stark.
De asemenea recunosc că am am preluat, în corecția pe care am sugerat-o, din tonul disprețuitor pe care l-a găsit în postarea articolului lui R. Stark și mai ales în delicata și insidioasa introducere care i s-a făcut.
Îmi cer iertare pentru asta, este nedemn de un creștin pravoslavnic (așa cum mă pretind) să facă asta și o dovadă de naivitate pentru un intelectual care a trecut prin epoca comunistă și știe ce înseamnă cenzura să aplice...
Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Gabriela Orezeanu (discuție • contribuții).
Știința nu ține cont de credința religioasă a omului de știință. După cum spunea un profesor universitar de Noul Testament, agnosticul Bart Ehrman, există profesori universitari de budism care nu sunt budiști, profesori universitari de hinduism care nu sunt hinduși, profesori universitari de iudaism care nu sunt evrei, profesori universitari de marxism care nu sunt marxiști, etc. Așa că nu există niciun fel de cerință ca istoricii și sociologii care studiază creștinismul să fie creștini. Afirmațiile dvs. fac apologia editării tendențioase. Tgeorgescu (discuție) 30 octombrie 2013 17:34 (EET)
Deși aceasta nu este o discuție de ștergere a unui articol, atitudinea dvs. este înfierată pe Wikipedia:Argumente de evitat în discuțiile privind ștergerea articolelor#Nu-mi place. Vă exprimați dezacordul cu Stark pentru că nu vă convin concluziile sale din punct de vedere teologic și nu ați invocat nici măcar o urmă de argument științific de ce lucrările sale de sociologie ar fi părtinitoare cu creștinismul. Stark se definește drept creștin din punct de vedere cultural (dar nu religios!), adică pătruns de importanța valorilor civilizației occidentale. Plus că pe en.wiki este notabil tocmai în calitate de sociolog al religiei și nu există nicio mențiune că ar avea poziții științifice extreme sau marginale, dimpotrivă, este descris ca pionier al unei modalități de examinare științifică a religiei care a devenit mainstream. Tgeorgescu (discuție) 30 octombrie 2013 18:15 (EET)
Una-două și se ajunge la cenzură comunistă. Asta o fi varianta de pe ro.wiki de reductio ad Hitlerum. Mă întreb care o fi legătura dintre sociologia americană a religiei și cenzura comunistă. Tgeorgescu (discuție) 30 octombrie 2013 18:29 (EET)
Stimate Tgeorgescu, bigoții (numiți habotnici dacă sunt pravoslavnici) au propria lor „logică”, impenetrabilă și tangentă la a noastră. Orice le contrazice convingerile de nezdruncinat este "cenzură" pentru ei. Nu veți reuși nicicând să-i lămuriți. --Miehs (discuție) 30 octombrie 2013 18:42 (EET)
Corect, argumentul cu cenzura nu ține conform en:WP:NOTFREESPEECH. Tgeorgescu (discuție) 31 octombrie 2013 00:50 (EET)
Și cu WP:NU#ANARHIE. Tgeorgescu (discuție) 31 octombrie 2013 00:55 (EET)


„My wife is an expert, among many other things, in Chaucer. She doesn’t “believe” in Chaucer, although she loves the texts and finds them personally important. There are professors in the university who teach the history of communism; most of them are not communists. Others teach the philosophy of Plato; they are not necessarily Platonists. Others teach the history of 20th century Germany; they aren’t Nazis. Others teach criminology; they aren’t necessary mass murderers. ... And so a scholar of Buddhism is not necessarily Buddhist (the ones I know aren’t); a scholar of American fundamentalism is not necessarily an American fundamentalist (one of my colleagues in that field at UNC is an Israeli Jew); a scholar of the history of Catholicism is not necessarily Roman Catholic (another colleague of mine in that field is, again, somewhat oddly, another Israeli Jew); scholars of Islam are not necessarily Muslim (neither of my colleagues in that field are); etc etc.”
—ehrmanblog.org


„Some people maintain that it is impossible to study Jesus without believing in him. Do you think this is true? Is it true for other areas of academic study? Is it possible, for example, to study Buddhism without being a Buddhist? Or the Dialogues of Socrates without being a Platonist? Or communism without being a Marxist?”
—The Historical Jesus. Part I. Professor Bart D. Ehrman. The Teaching Company, 2000, p. 4


„We can start the topic by conceding that, just as no modern expert on Plato is expected to be a Platonist (even of the Middle or Neo- sort), no Bible expert should be expected to accept the ideas it puts forth, far less believe in its god(s) or its divine origin.”
—Philip R. Davies, Reading the Bible Intelligently


Citate de Tgeorgescu (discuție) 4 ianuarie 2017 05:07 (EET)

Creștin sau păgân[modificare sursă]

Ehrman considera pe Smithsonian Part Four - Constantine and the Christian Faith pe YouTube că e posibil ca împăratul să fi crezut că Sol Invictus este tatăl lui Isus Hristos. Prin urmare nu ar fi o contradicție între creștin și păgân: era păgân monolatru și totodată creștin monolatru. Izvoarele istorice susțin atât faptul că a devenit creștin (de fapt catehumen până pe patul morții) cât și faptul că a rămas păgân. Creștinii de botezau pe patul morții, fiind convinși că dacă faci un păcat după botez vei ajunge-n iad. Tgeorgescu (discuție) 3 iulie 2019 09:10 (EEST)