Discuție:Cimitirul militarilor români de la Smârdan (Vidin)

Verificare

Mutat de la Wikipedia:Cafenea#Verificare--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 6 octombrie 2017 23:32 (EEST)

Număr monumente și simbolistică

Poate cineva verifica dacă monumentul din imagine este întradevăr monumentul inaugurat în 1905 în cinstea eroilor români căzuți în Războiul de Independență de la 1877, la Inovo, Vidin (Smârdan) ? Pagina de pe care am luat imaginea așa sugerează, dar ar trebui verificat, deoarece conform unei descrieri (v. p. 345) a cărei veridicitate trebuie și aceasta verificată, în mâna dreaptă femeia ar fi trebuit să țină o coroană și în stînga un ulcior.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 3 octombrie 2017 23:21 (EEST)

E aproape sigur un monument care comemorează bătălia respectivă, bazându-mă pe acest Pin. Din păcate colecția originală nu e disponibilă și nu a fost publicat nici pe Europeana (sau nu știu eu s-o găsesc). Singura îndoială asupra locației o am din cauza acestui articol, care spune ceva de Smârdan, Galați și are și ceva poze moderne care ar susține locația.

Cât despre descrierea respectivă, pozele sunt prea neclare pentru a spune ce ține în mâna ridicată, dar nu pare ulcior. Care mână e care se poate confunda ușor dacă imaginile sunt în oglindă, iar coroana ar putea fi una din flori reale, agățată de sabie sau ce e.--Strainu (دسستي‎)  4 octombrie 2017 00:15 (EEST)

Am verificat în albumul Armata Marelui ei Căpitan din 1902. Monumentul e cel de la Smârdan, cu precizarea că celel două coroane de flori de pe umeri nu sunt permanente ci probabil au fost puse atunci. Monumnentul a fost inaugurat în 1897.

Există și un monument aproape identic la Rahova, acela e cel în care femeia are un ulcior în mână în loc de sabie. --Macreanu Iulian (discuție) 4 octombrie 2017 06:12 (EEST)

Toate pozele din colectia respectivă sunt libere fiind preluate din albumul publicat în 1902 menționat anterior. --Macreanu Iulian (discuție) 4 octombrie 2017 06:20 (EEST)

Mda, deci trebuie să mai sap, findcă nu pare să fie vorba de Monumentul „Marița” dacă acesta o fi existat cu adevărat. În monumentul ilustrat în foto e clar vorba de o sabie într-o mână și de o făclie aprinsă în cealaltă. Poate că e vorba de o confuzie între 2 monumente, cel ilustrat în Album și cel al fetiței (dacă o fi existat cu adevărat). Cei care au dat datele în sursele respective sunt destul de convinși de ce spun, iar monumentul de la Calafat ar fi de fapt o replică a celui inițial. Există de asemenea posibilitatea ca tradiția orală să fi încurcat borcanele și să nu fi existat decât monumentul mare, nu și unul dedicat fetiței (deși alături de cel mare, au mai existat cel puțin alte 2: unul dedicat soldaților și unul ofițerilor). În tot cazul cel al fetiței e menționat a fi lângă un cimitir în care au fost îngropați militari români căzuți.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 4 octombrie 2017 18:56 (EEST) P.S. ONCE pomenește la Smârdan doar de monumentul făcut de Stork (datat 1883) și de o singură cruce monumentală, nu de două, ca în foto din Albumul din 1902.

În album sunt trei monumente la Smârdan: două sub formă de cruce (unul pentru "oficeri" și unul pentru soldați) iar al treilea cel cu fata purtând făclia și sabia. Pot eventual să le încarc în forma în care le am eu. E posibil ca tradiția orală să-i fi spus fetei de pe soclu "Marița", ceea ce nu înseamnă că ar fi un monument închinat ei. Părerea mea că pe ambele monumente (Rahova și Smârdan) este reprezentată o zeiță a victoriei, cele două reprezentări fiind practic identice. --Macreanu Iulian (discuție) 4 octombrie 2017 22:04 (EEST)

Am încărcat pzele aici pentru a putea fi comparate. --Macreanu Iulian (discuție) 6 octombrie 2017 08:39 (EEST)

Sper că am lămurit problema în pagina Cimitirul militarilor români de la Smârdan (Vidin).--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 6 octombrie 2017 20:58 (EEST

Autor ?, marmură ?, înălțime ?

Mai rămâne de lămurit dacă nu cumva zeița Victoria (pe care sursele găsite o caracterizează ca fiind din marmură - deși în foto pare mai degrabă turnată din metal) nu e de fapt opera lui Storck și dacă cele 2 cruci nu sunt cumva de fapt construite în 1878, după vizita lui Carol I la Smârdan și Vidin.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 6 octombrie 2017 20:58 (EEST)

Interesantă e povestea monumentului de la Rahova (v. p. 498 - aka 4 PDF)--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 6 octombrie 2017 22:24 (EEST) P.S. Dacă într-o săptămână nu mai apare vreo idee, cred că postările pot fi mutate la Discuție:Cimitirul militarilor români de la Smârdan (Vidin)

Cel de la Rahova clar nu e de marmură și după cum se vede pe el cocleala, e de bronz (vezi foto 3) Cel mai probabil și cel de la Smârdan tot de bronz, a fost.

În plus, după cum sugerează această fotografie, înălțimea monumentului e de maxim 10 m, nu de 15.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 6 octombrie 2017 23:00 (EEST)

 Rezolvat Statuia era din bronz provenit de la Arsenalul Armatei din capturile turcești, iar înălțimea totală de 11 m, din care 9 m suportul și 3 m statuia. Totuși trebuie o sursă mai bună, cea actuală nefiind chiar de încredere, deși textul pare scris cu bun simț și pare documentat.

În privința autorului, sursele se încredere se cam contrazic. Acesta sigur a fost din familia Storck, o sursă mai veche din 1934 creditându-l pe Karl, iar una actuală pe Frederic.

Materialul suportului pare să fi fost din granit, dar trebuie o sursă mai bună ca să confirme, deoarece alte surse spun ceva de marmură. O fi fost oare placat cu marmură ? --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 8 octombrie 2017 13:48 (EEST)

Pagina nu poate fi citita in windowed mode

Din cauza primului tabel de imagini, textul este fortat pe un spatiu foarte mic in windowed mode.

Propun ca galeriile sa fie puse in <gallery></gallery> pentru a evita problemele de vizualizare. GoldRoger487 (discuție) 26 octombrie 2021 00:29 (EEST)

Am mutat tabelul mai jos.--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 26 octombrie 2021 00:34 (EEST)