Marița (eroina de la Smârdan)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Marița
(eroina de la Smârdan)
Statuia Mariței din Calafat.jpg
Statuia Mariței din Calafat, care a fost construită în locul celei dinamitate din Smârdan, Bulgaria
Date personale
Decedată9 ianuarie 1878
Smârdan, Imperiul Otoman
Cauza decesuluiplagă împușcată[*] Modificați la Wikidata
NaționalitateRomână
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
OcupațieVoluntară în cadrul Serviciului Sanitar al Armatei
Românii din Serbia și Bulgaria (1910)

Marița a fost o fată româncă în vârstă de 15 ani din zona Timocului, împușcată de soldații Imperiului Otoman[1] la 9 ianuarie 1878,[2] în timp ce ducea apă militarilor români din zona Smârdanului (astăzi Inovo).

Context[modificare | modificare sursă]

Marița s-a aflat, alături de alți voluntari români din jurul Smârdanului, printre cei care au oferit ajutor Armatei Române în Războiul de Independență de la 1877. Ea a făcut parte dintr-un grup de 37 de tinere fete care au oferit sprijin activităților Serviciului Sanitar, aducând, de asemenea, apă și hrană soldaților din tranșee.[1][3]

A fost prima dintre cele cinci fete voluntare căzute victime, la Smârdan.[2]

În memoriam[modificare | modificare sursă]

Un monument ronde-bosse din bronz supranumit „Marița”, în cinstea fetei împușcate mortal, a fost inaugurat la Smârdan în 1905[3] de către aromâni, în apropierea Cimitirului militarilor români.[4] Acesta reprezenta o femeie care ținea în mâna dreaptă o coroană, iar în cea stângă un ulcior cu apă pentru cei cărora le era sete[3] și privea spre est (spre liniile inamice).[4] Monumentul a fost distrus prin dinamitare de bulgari, în 1917.[3] Ulterior, autoritățile bulgare nu și-au mai dat acordul pentru reconstruirea acestuia.[1][3]

În urma unei inițiative private a românilor din Timoc,[1] a fost dezvelit în anul 2001 pe malul Dunării într-un parc din orașul Calafat, un monument creat de un artist vasluian în ronde-bosse din piatră, în care Marița poartă un costum tradițional. În mâna stângă fetița ține o găleată, iar în mâna dreaptă, o coroană (în anul 2008, statuia avea brațul drept rupt). Montat pe un postament dintr-o singură treaptă, soclul de formă dreptunghiulară are în zona frontală un basorelief, în care este redată o scenă de luptă din Războiul de Independență. Pe latura dreaptă este fixată o placă din marmură albă cu inscripția:[4]

„„In memoriam Marița fetița vlahă împușcată de turci la Smârdan în timp ce ducea apă soldaților români 1877.””

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Dinu, Barbu; Călătorie în Țara Românilor, ed a II-a revăzută și adăugită; Ed. Almanahul Banatului; Timișoara; 2009; ISBN 978-973-8091-32-0; p. 96, 98
  2. ^ a b Hossu-Longin, Valentin; A doua Românie, Vol. 1; Ed. Libra; 1999; ISBN 978-973-9890-91-5; p. 38
  3. ^ a b c d e Bonțeanu, Teodora; Cultul eroilor militari reflectat în monumentele Războiului de Independență din Regatul României 1877-1918; Revista Bistriței, XXII, 2008, pp. 342, 345
  4. ^ a b c Fudulu, Cătălin; Marița din Piatră; 15 august 2008; Ziarul Financiar; accesat la 6 octombrie 2017

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]