Discuție:Biserici de lemn din România

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Proiectul bisericile de lemn din România a început din vara anului 2007. Acesta se sprijină pe participarea voluntară și merituasă a unor entuziaști, fie ei specialiști, oameni de cultură sau numai admiratori ai bisericuțelor de lemn din România. Avantajul acestui proiect pe wikipedia este că poate pune direct în valoare un patrimoniu românesc încă puțin cunoscut și greu de acoperit în dimensiunile sale reale. Un proiect in care să fie cuprinse toate bisericile de lemn din România este un vechi deziderat, pe care Nicolae Iorga l-a dorit încă de la începutul secolului 20. Pe urmele acestui ideal au pornit mari oameni de cultură și cercetători, precum și oameni ai altarelor, istorici, etnografi, fotografi remarcabili sau amatori, altfel spus: oameni care au iubit și iubesc acest patrimoniu unic și care s-au străduit să lase mărturii prețioase despre existența lui. Există astăzi numeroase cărți, albume, lucrări, studii de valoare dedicate lor pe regiuni, pe văi sau pe una sau mai multe exemple, dar o documentare completă și o perspectivă generală ancorată în ea lipsește cu desăvârșire. Realizarea unei inventarieri complete a tuturor bisericilor de lemn existente (în întregime sau parțial) și a celor dispărute, cu documentarea lor pe teren și în arhive, a fost până acum dificilă din cauza numărului mare de biserici și accesului anevoios, precum și datorită lipsei de fonduri și nu mai puțin datorită accesului dificil la arhive. La inceputul mileniului trei, acest proiect nu mai este atât de greu de realizat. Pentru împlinirea lui acest proiect depinde de participarea unor entuziaști ca dumneavoastră.

Documentare[modificare sursă]

Documentarea unei biserici se poate face pe teren prin imagini, desene, măsurători, interviuri, căutarea unor documente de arhivă parohiale, imagini sau documente vechi relevante. Documentarea se poate continua în arhive și biblioteci. Pentru reușita acestui proiect este necesar ca fiecare participant să aducă material de calitate și relevant pentru acest subiect.

  • Posedați o cameră de fotografiat digitală? Puteți participa cu imagini de exterioare și interioare din bisericile de lemn. În imagini se pot surprinde: ansamblul exterior, interior, portale, uși, iconostas, ferestre, inscripții, îmbinări, pridvoare, scene de pictură, altare, icoane, candelabre, alte decorații sau inventare interesante. Pot fi surprinse și cruci, clopotnițe, clopote, portițe, monumente, garduri vechi, obiceiuri legate de viața bisericii și multe altele de interes pentru acest subiect.
  • Sunteți talentat la desen? Puteți face schițe, desene, măsurători cât mai fidele ale planului, portalelor, detaliilor valoroase.
  • Aveți în apropiere sau lucrați într-o bibliotecă? Puteți culege date documentare din lucrări de specialitate, din monografii, din lucrări bisericești, ș.a..
  • Aveți în apropiere sau lucrați în arhivele unei biserici sau o filială a arhivelor naționale, dețineți o arhivă personală relevantă? Deosebit de interesante sunt inventarele vechi, contracte cu meșteri, orice descriere veche a bisericii, însemnări din cărți bisercești. Este necesară indicarea cât mai completă a sursei. Cel mai ușor este să faceți o copie xerox sau o fotografie a documentului pentru a vă putea verifica. De asemenea foarte valoroase, chiar rare, sunt: schițe, fotografii, desene, tablouri cu biserici de lemn vechi dispărute sau modificate.
  • Trăiți sau călătoriți prin sate? Interesați-vă de la bătrâni, preoți despre datele pe care ei le posedă, despre tradiția orală. Cine a ridicat biserica?, De unde sunt aduse lemnele bisericii? Cât de veche este/a fost biserica? Dacă a dispărut: când, de ce și ce s-a întâmplat cu materialul vechi? Pe ce loc a stat și a cui a fost pământul? Notați cine v-a dat informația, nume, poreclă, vârstă, anul și locul nașterii, și momentul interviului.

Denumirea bisericilor de lemn[modificare sursă]

Când apar biserici în aceeași localitate în locuri cu denumiri diferite în cadrul acelei localități se preferă denumiri de genul biserica de lemn din Lelești-Ursăței. Aceasta va ajuta la o mai bună orientare în localitatea respectivă cât și la diferențierea ei de biserica de lemn din Lelești. Denumirile din listele întocmite înaintea ieșirii pe teren sunt orientative și trebuie confirmate sau corectate după ieșirea pe teren. Denumiri de genul biserica de lemn Sf. Ilie din Cupșeni se preferă doar atunci când nu se poate face o diferențiere geografică de biserica de lemn Sf. Arhangheli din Cupșeni. Cum aceasta ar creea denumiri prea lungi în liste se preferă atunci numerotarea I, II, III în liste dar nu și în articol unde se face diferențierea prin hram. Există și câteva cazuri în care două biserici din aceeași localitate au denumiri geografice și de hram identice și nu pot fi diferențiate decât prin numerotarea lor cu cifre romane în felul deja menționat, atât în listă cât și în articol.

O altă problemă este aceea a localităților cu același nume, Spre exemplu Sârbi sau Tisa. Atunci se aplică regula stabilită în proiectul localităților și se adaugă numele județului din care provin, de genul biserica de lemn din Tisa, Arad sau biserica de lemn din Tisa, Hunedoara. Lucrurile sunt diferite atunci când într-un județ apar două sate cu același nume și amândouă au biserici de lemn. Avem un exemplu în Vâlcea unde biserica de lemn din Bogdănești (Oteșani) este diferențiată de biserica de lemn din Bogdănești (Tomșani).

Rapoarte anuale[modificare sursă]

2009[modificare sursă]

Pe parcursul anului 2009 acest proiect s-a îmbogățit prin angajamentul unor vechi și noi colaboratori. Remarcăm aici participarea lui Bogdan Ilieș, Țetcu Mircea Rareș, Cezar, Chent și Alexandru Nicolae Losonczy. Diverse contribuții au adus și alți colaboratori, atât în decursul anului 2009 cât și în anii anteriori, printre care Mihai, Radufan și Emily.

Proiectul propune în momentul de față un număr de 1608 articole monografice despre biserici de lemn existente sau dispărute, dintre care 844 sunt începute, majoritatea ilustrate. Cea mai mare parte dintre articolele începute acoperă Transilvania și Banatul, 644 din 788 respectiv 23/30. În Oltenia și Muntenia sunt începute 101 articole din 489. În Moldova există în prezent 79 de articole din 301. În afara acestor articole există câte unul de sinteză dedicat fiecărui județ sau regiuni precum și un articol general, care așteaptă extinderea cercetărilor din teren, biblioteci și arhive.

Demnă de remarcat este ilustrarea articolelor, care a adus în 2008 și 2009 premiul „Maestrul imaginilor” în cadrul Premiilor Wikipediei pentru colaboratorii proiectului.

2010[modificare sursă]

Proiectul a fost extins în 2010 la 1738 articole monografice dedicate bisericilor de lemn existente sau dispărute, dintre care 1128 articole sunt începute. Prin compararea cu anul anterior se distinge o mică parte din efortul colaboratorilor pe teren, în biblioteci și arhive. În Transilvania, din aproximativ 856 de articole monografice 792 sunt la sfârșitul anului 2010 începute. Trebuie remarcat efortul depus în a cerceta bisericuțele de lemn mai izolate din județele Mureș, Hunedoara, Bihor și Maramureș. În Moldova, din 342 de bisericuțe propuse spre consemnare în proiect 132 au un articol de început. În anul 2010 a fost dezvoltată documentrea în județele Suceava și Neamț. În Țara Românească, din 510 biserici de lemn propuse spre prezentare 179 au un articol început. În 2010 s-a extins documentarea în mai toate județele din sudul țării.

Colaboratorii constanți în anul 2010 au fost Țetcu Mircea Rareș, Bogdan Ilieș, Cezar. Lor li s-au adăugat sporadic Mihai, David Chifiriuc, Betea Raluca, Alexandru Nicolae Losonczy și Chent. Au mai contribuit cu imagini la articole distincte, printre alții, Ligia Rizea, Florin Dobrei și Dan Calancea.

Discuții[modificare sursă]

Despre „spațiul românesc”[modificare sursă]

D-le Baboș, în pagină am văzut că bisericile de lemn din Basarabia nu au articolul lor. Nu există oare informații ? Cred că puteți obține câte ceva din pagina http://www.monument.md/arhitectura_religioasa/biserici_lemn/, care pare serioasă, este făcută de o instituție oficială și e bine documentată. Din păcate acolo e vorba de spațiul actual al Rep.Moldova, care nu se suprapune celui al Basarabiei. Mă gândesc că sunt lăsate pe dinafară lăcașe de lemn din Regiunea Cernăuți, azi în Ucraina. Arh.Grigore Ionescu menționa de una din ele în lucrarea sa monumentală din anii 30, pe care o am scanată acasă pagină cu pagină - țin minte că e și fotografia ei, parcă Dobronăuți era satul... De asemenea, mai recent, Laurențiu Dragomir a publicat date importante în cartea "Monumente istorice și de arhitectură din ținutul Cernăuților", ed. Mihai Eminescu, 2000. Cele mai multe ar intra bineînțeles la "Biserici de lemn din Moldova", dar poate era ceva și în județul Hotin ca să intre la Basarabia (nu mai știu pe dinafară, am cartea acasă). Madalinfocsa 7 mai 2008 12:29 (EEST)[răspunde]

Articolul este cumva blocat pentru editare ? Fiind autentificat, cand accesez articolul ma deautentific in mod automat. Ce se întâmplă ? Am propunerea de a redenumi articolul "Biserici de lemn din spațiul românesc". E mult mai cuprinzătoare și la obiect așa, pentru că include și referiri la biserici de lemn care se află în afara statului actual România. Ce ziceți ? Madalinfocsa 7 mai 2008 13:54 (EEST)[răspunde]

Cred ca ar fi potrivita schimbarea, asta ar rezolva si situatia pentru Maramuresul de Nord, de exemplu. --Morosanul (discuție) 21 noiembrie 2008 15:13 (EET)[răspunde]

„Spațiul românesc” e greu de definit. Cei care doresc dezvoltarea unui astfel de spațiu ar trebui să-l creeze într-un articol separat de acesta. Articolul de față prin titlu își propune să scoată din anonimat numărul mare de modeste biserici de lemn în principal de pe teritoriul actual al României și prin aceasta nu se deosebește de alte proiecte asemănătoare, precum cel al localităților. Tot proiectul în articole individuale, este un șantier deschis care depinde de progresele documentării pe teren ale colaboratorilor. Propuneri pentru legături spre patrimoniul construit din țările vecine sau mai îndepărtate sunt din această perspectivă binevenite, cu condiția găsirii unor forme coerente, într-un spirit neutru. Dar întâi aș vedea necesară documentarea în acele regiuni și numai din datele culese să găsim formele cele mai potrivite de conexare.--Albabos (discuție) 8 august 2009 15:13 (EEST)[răspunde]

Cred totusi ca denumirea actuala nu prea corespunde, din moment ce proiectul trateaza numai bisericile de lemn ROMANESTI, nu si pe cele ale altor etnii. La Maramuresul istoric, tocmai pe acest criteriu etnic am vazut ca ati selectat cele 18 biserici din spatiul ucrainean, dintre multele zeci de biserici de lemn aflate acolo. Faptul ca doar cele 18 fac parte din tipul bisericilor maramuresene, care la randul lui este parte din marea familie de biserici ROMANESTI, ma indreptateste sa propun inca odata schimbarea numelui proiectului, si implicit al articolului principal, de aceasta data in "Biserici de lemn românești" --Madalinfocsa (discuție) 18 februarie 2010 17:02 (EET)[răspunde]

Superlative[modificare sursă]

Aș vrea să spun din capul locului că observațiile sau problemele pe care le ridicăm aici nu pun sub semnul întrebarii acuratețea informațiilor ci vor să contribuie la o cât mai bună și completă înțelegere a unui domeniu destul de vast.

Spuneți în articol că "nu avem în România nici pe cea mai înaltă dintre ele, așa cum cred maramureșenii, nici pe cea mai veche, așa cum cred moldovenii". Pregătind acum câțiva ani o lucrare despre Maramureș, am căutat cât mi-a stat în putință să verific dacă bisericile de lemn maramureșene chiar pot fi între cele mai înalte din lume. Am găsit St.George's Anglican Cathedral din Georgetown, Guyana (terminată în 1899) ca fiind cea mai înaltă biserică de lemn din lume cu 43,5 m față de cei 54 m ai bisericii de lemn din Șurdești.

De luat în discuție ar fi și Pagoda Sakyamuni cu înălțimea de 67,31 m, pagodă octogonală în Yingxian, Provincia Shanxi, China construită pe la mijlocul sec. 11, sau pagoda templului Toji din Kyoto[1] , Japonia cu 54,8 m înălțime din prima jumătate a sec. 17.

Poate ar fi bine menționat în paranteză care sunt aceste superlative: cea mai veche, cea mai înaltă biserică de lemn, sau unde se găsesc cele mai multe biserici din lemn, pentru a avea un termen de comparație. Cu mulțumiri, --Morosanul (discuție) 26 noiembrie 2008 11:12 (EET)[răspunde]

Superlativele sunt riscante. Într-adevăr maramureșenii s-au întrecut în ultima vreme să mute superlativul „cea mai înaltă biserică de lemn din lume” de la Șurdești la Bârsana, la Ieud și mai nou la Săpânța. Referințele sunt însă limitate și mereu trebuie făcute particularizări de o natură sau alta pentru a putea susține o asemenea afirmație. În afară de aceasta sunt destule lăcașuri de cult de lemn înalte în lume de care nu avem date. Unele, exemplificate de tine, depășesc fără discuții, pe cele din Maramureș. Trebuie să luăm în seamă și faptul că biserica din Șurdești nu are o înălțime stabilită exact, fără semne de întrebare, iar celelalte exemple noi din Maramureș sunt întărite cu elemente de metal. Dacă te interesează subiectul mergi mai departe și rezultatele pot fi de interes pentru toată lumea.--Albabos (discuție) 26 noiembrie 2008 16:05 (EET)[răspunde]

Mai întâi vreau să spun că nu (mai) cred că superlativele ar fi atît de importante, dar nici nu le putem omite în contextul legendelor locale care s-au format în jurul subiectului. Iarăși, fragmentul pe care l-am citat (și continuarea) concentrează atenția tocmai asupra aspectului esențial - specificul bisericilor de lemn românești - cu latura unitară, și mai apoi cu cea de divesitate, care altfel ar putea cadea spre superficialitea unui "cel mai..."

Totuși vreau să completez cu faptul ca NU am amintit bisericile de lemn mai noi: Bârsana 57m sau Săpânța 78m, ci m-am referit doar la cele istorice. Din cîte știu aceste biserici nu au elemente metalice de susținere, ci numai de îmbinare, dar as putea sa-l întreb pe dl.Cordoș, arhitectul lucrărilor.

Aceeași discuție ar fi și la biserica din Georgetown, Guyana care a fost proiectată și executată cu tehnologii moderne, utilizează metalul iar constructia ei atinge începutul sec. XX, la 10 ani după terminarea turnului Eiffel (1889).

Putem spune deci, că și dacă nu deținem un record, ne găsim cu siguranță la înălțime în domeniul clădirilor din lemn istorice :-) --Morosanul (discuție) 27 noiembrie 2008 10:08 (EET)[răspunde]

În cazul bisericii de lemn din Șurdești trebuie în primul rând făcută o măsurătoare credibilă, numai după aceea ar trebui mers mai departe cu cercetarea unor performanțe asemănătoare în lume.--Albabos (discuție) 27 noiembrie 2008 23:53 (EET)[răspunde]

De fapt nu numai pentru cea din Șurdești, ca și cum ar fi tratată izolat, ci și pt. Plopiș, Ieud din Vale, etc. Și de asemenea nu sînt singurele măsurători care ar trebui făcute la bisericile de lemn. --Morosanul (discuție) 28 noiembrie 2008 10:07 (EET)[răspunde]

Împărțire[modificare sursă]

Am vazut ca exista marile grupuri de biserici romanesti, dupa marile provincii etno-culturale: Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Transilvania, Banat, Maramureș, Moldova. Lipseste in mod ciudat Crisana-Satmar (Partium sau Partile Unguresti), care a avut o evolutie istorica si socio-etnografica la fel de particulara cu a Banatului sau Maramuresului, deci nu as include aceasta regiune la Transilvania - care e strict regiunea cuprinsa INTRE Carpati (chiar si numele ei de la asta vine: tara de dincolo de paduri, "padurile" in acest context fiind cele din Carpatii Occidentali, privite dispre pusta maghiara).

Deasemenea, au fost mentionate separat (desi ne-dezvoltate), alte 2 "regiuni": Bucovina de Nord si Basarabia. Consider ca aici e vorba de alt fel de criterii, mult mai recente in istorie, si care nu ar trebui sa influenteze zonarea unor monumente care in mare parte isi trag originile si stilul dinainte de aparitia acestor "regiuni", care nu pot fi numite provincii. Propun deci subordonarea lor tipului de biserici din Moldova. E adevarat, in cazul Basarabiei sunt multe particularitati care diferentiaza bisericile de cele din restul Moldovei, si asta pentru ca bisericile de lemn ramase acolo, de dinainte de 1812, sunt extrem de putine. Marea majoritate au fost facute dupa 1812, sub influenta arhitecturii rusesti, deci ar fi ok din acest punct de vedere sa fie 2 tipuri separate. Insa bisericile romanesti din Bucovina de Nord nu se diferentiaza aproape cu nimic de restul bisericilor moldovenesti, mai ales de cele din jud.Suceava, cu care formeaza un tot unitar. Prin urmare respectivul capitol ar trebui subordonat tipului de biserici "din Moldova". Am sa incerc sa ma documentez in perioada urmatoare pt a edita baza articolului cu Bucovina de Nord, adica a face macar lista bisericilor de lemn romanesti, dupa regulile de denumire deja stabilite. --Madalinfocsa (discuție) 18 februarie 2010 17:37 (EET)[răspunde]

Regionalizarea României din acest articol poate ține cont de diverși factori mai mult sau mai puțin istorici, geografici, etnografici șa. Împărțirea în trei mari regiuni: Transilvania, Țara Românească și Moldova este o convenție, cerută mai mult de caracterul materialului din teren și de tradiția cercetării românești decât de un puzzle istoric. Invit pe toți colaboratorii acestui proiect să iasă pe teren. De la fața locului se poate înțelege mult mai bine subiectul acestui articol. --Albabos (discuție) 5 martie 2010 10:58 (EET)[răspunde]

Nouă propunere[modificare sursă]

ca si concluzie la cele discutate in ultimele zile: As propune un gen de compromis de felul acesta: 1. Sa fie tratate toate bisericile de lemn, de orice stil/natie/confesiune, aflate in granitele actuale ale Romaniei 2. Din afara granitelor actuale ale statului roman, sa ne limitam doar la "prelungirile" grupurilor locale de biserici romanesti, respectiv: - cele ridicate de comunitatile de romani in Maramuresul istoric si Ugocea-Bereg; - cele ridicate de comunitatile de romani in nordul Bucovinei si Herta; - cele ridicate de comunitatile de romani in Basarabia istorica (cu precizarea de la caz la caz, cariu stat apartin actual - Rep.Moldova sau Ucraina) 3. Eventual pe termen lung, in perspectiva, ar putea fi introduse si biserici de peste granite, dar doar cele ridicate de alte comunitati etnice care apartin in principal Romaniei de azi (de exemplu lipovenii sau secuii), si nu altor atate. Spre exemplu s-ar putea prezenta eventuale biserici de lemn lipovenesti din sudul Basarabiei sau nordul Bucovinei, ca o continuare peste granita a patrimoniului acestor minoritati, aflat in principal intre granitele Romaniei. Nu e mai corect asa ?--Madalinfocsa (discuție) 5 martie 2010 19:27 (EET)[răspunde]

Problemele ridicate sunt motivate. Într-adevăr se pot face mai multe pentru ca proiectul să aibă contururi mai clare. Următoarele precizări sunt necesare aici: 1. Nu este un compromis ce un țel să tratăm aici toate bisericile de lemn din România, indiferent de etnia și religia din spatele lor. Centrul de greutate cade firesc pe bisericile de lemn românești (fără exclusivism sau etnocentrism) în scopul de a informa despre ce există, de a analiza ce este valoros și de a explica de ce trebuie salvat, îndeosebi în situația acută de degradare în care se află acest patrimoniu. 2. Pentru înțelegerea bisericilor de lemn din alte țări, de exemplu cele din comunitățile românești din afara granițelor României, este necesar un repertoriu pentru fiecare din țările respective, tratat neselectiv. Din el se pot trage mai multe învățături de minte decât altminterea. Literatura secolului trecut ne oferă prea adesea perspective oarbe sau infectate de naționalism, de aceea trebuie tratate cu rezervă orice selecții anterioare. 3. În perspectivă lungă este relevant să privim spre tot patrimoniul similar din Europa, așa cum au făcut-o atât înaintașii noștrii cât și cercetătorii din țările respective, numai astfel vom înțelege punțile și fenomenele comune precum și trăsăturile identitare care ne definesc patrimoniul. Dacă se face cu măsura bunului simț și cu respect pentru ce este altfel.--Albabos (discuție) 9 martie 2010 22:23 (EET)[răspunde]

Am vazut ca ati refacut putin forma articolului principal, grupand articolele despre bisericile din afara granitelor la sectiunea "Vezi si". E deocamdata cea mai buna optiune, insa vreau sa atrag atentia asupra unui lucru:

Bisericile de lemn din Ucraina directioneaza catre articolul-ciot "Biserici de lemn din Bucovina de Nord si Tinutul Herta", iar la Republica Moldova se directioneaza catre articolul-ciot "Biserici de lemn din Basarabia". Suprapunerile nu sunt chiar corecte, din moment ce nordul si sudul Basarabiei apartin azi Ucrainei, si nu Republicii Moldova.--Madalinfocsa (discuție) 17 martie 2010 10:05 (EET)[răspunde]

Discuții ale unor pagini șterse[modificare sursă]

Discuții ale unor pagini propuse pentru ștergere[modificare sursă]

Pozele Wikipedia[modificare sursă]

Următorul articol de ziar:

a preluat pozele de la Biserica de lemn din Dealu Negru. Nu au menționat sursa dar este îmbucurător faptul că presa centrală preia poze de la Wikipedia. —  Ark25  (discuție) 4 iunie 2013 02:05 (EEST)[răspunde]

Bibliografie suplimentară[modificare sursă]

Autori cu greutate

Coriolan Petranu, autorul primelor carti romanesti despre biserici de lemn, Radu Crețeanu, deschizator de drumuri in ceea ce priveste bisericile de lemn din fosta Valahie. - [2]

Monede dedicate bisericilor de lemn[modificare sursă]

Meșteri făuritori de biserici de lemn[modificare sursă]

Gavrilă Hotico (n. 1938)

Carte[modificare sursă]

Vreau să semnalez această carte, cred că se referă la biserici de lemn dintr-o regiune anume. Dacă are cineva detalii despre carte, atunci cartea poate fi adăugată la secțiunea Bibliografie într-un articol corespunzător.

  • În țara bisericilor de lemn, George Cristea, Editura Mitropoliei Ardealului, 1989

—  Ark25  (discuție) 15 februarie 2014 20:08 (EET)[răspunde]

7 most endagered[modificare sursă]

Scriu aici pentru că pare să fie un fel de pagină de discuție a proiectului bisericilor de lemn. Bisericile de lemn din sudul Transilvaniei și nordul Olteniei au fost incluse în proiectul 7 most endagered, care își propune să mobilizeze resurse pentru restaurarea obiectivelor respective. Mai multe detalii la http://www.europanostra.org/read--amp--share/167/ --Strainu (دسستي‎)  2 aprilie 2014 12:39 (EEST)[răspunde]

Statistici[modificare sursă]

Câte dintre bisericile din lemn (peste 1.400 în total) sunt monumente istorice? —  Ark25  (discuție) 21 noiembrie 2016 18:34 (EET)[răspunde]

Biserici pe roți[modificare sursă]

Acad. Nicolae Dabija spunea, la 25 mai 2011, că în satele din vecinătatea Bugeacului, bisericuțele de lemn erau cu roți și proțap, ca atunci când năvăleau tătarii din Bugeac, turcii de dincolo de Dunăre sau cazacii de peste Nistru și „se dădea șfară în țară", la acestea să fie înjugate mai multe perechi de boi, ca să poată fi ascunse în desiș de codru sau în locuri mai ferite, unde așteptau până trecea primejdia.

Chestia asta ar merita probabli să fie menționată în articol. Nu dau sursa, că-i de ziar. —  Ark25  (discuție) 2 decembrie 2016 02:30 (EET)[răspunde]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Discuție:Biserici_de_lemn_din_România&oldid=10923460