Coriolan Petranu
| Coriolan Petranu | |
| 125 de ani de la naștere | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 19 ianuarie 1893 Șiria, Arad .svg){kind=small} Austro-Ungaria (astăzi Județul Arad, România) |
| Decedat | 17 iulie 1945 |
| Părinți | Ioan Petranu |
| Naționalitate |  România |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | cercetător, istoric de artă |
Modifică date / text  |
|
Coriolan Petranu (n. 19 ianuarie 1893 — d. 17 iulie 1945) a fost primul istoric de artă român din Transilvania.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Student al Școlii Vieneze de Artă între 1913 și 1918, a fost preocupat constant de arta românească din Transilvania. El distingea două categorii: arta nobiliară și arta populară, iar studiile sale s-au referit la ambele domenii. În activitatea sa a fost influențat de scrierile profesorului său, Josef Strzygowski, adoptând metoda acestuia de a înlocui documentele scrise ca surse primare cu materialul vizual al monumentelor. Tot de la acesta a adoptat conceptul de "Kunstwollen", provenit de la Riegl, devenit central în opera lui, pe care și-a bazat teoria privitoare la originalitatea artei românești din Transilvania, privită ca expresie a unei forțe imanente creatoare. Teoria lui Strzygowski privitoare la originele etnografice ale artei îi facilitau lui Petranu demonstrarea continuității românilor în bazinul carpatic. A încercat să stabilească o relație între arta națională românească și dezvoltarea generală a istoriei artei, transferând metodele de studiu folosite în cercetarea artei occidentale la arta națională.
În 1937, Coriolan Petranu de la Universitatea din Cluj și Leontin Ghergariu au cercetat știintific Biserica de lemn din Bocșa ce urma să fie dărâmată, începand cu 31 mai 1937. Biserica era deja închisă de o jumatate de an, deoarece exista pericolul prabușirii.[1]
Distincții[modificare | modificare sursă]
- Cavaler al ordinului „Coroana României”, 1923
Opere publicate[modificare | modificare sursă]
- „Bisericile de lemn din județul Arad”. Tipografia și Institutul de arte grafice los.Drotleff, Sibiu, 1927.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Gazeta Sălajului nr. 22-bis, din 31 mai 1937
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Vlad Țoca. „Reperele metodologice ale operei lui Coriolan Petranu”. Studia Universitatis Babeș-Bolyai (ediția nr. 3, 2005–2006).
- Nicolae Sabău, Corina Simon, Vlad Țoca, Istoria artei la Universitatea din Cluj, vol. I, (1919-1987), Cluj, Presa Universitară Clujeană, 2010, pp. 13-416.
- Valentin Trifescu, Une idée sur la Transylvanie. L’historien de l’art Coriolan Petranu, în „Transylvanian Review”, XXI, Supplement no. 3, Cluj, 2012, pp. 63-75.
- Valentin Trifesco, Art religieux et identité régionale dans les écrits de Coriolan Petranu (1893-1945) et d’Aurel Cosma (1901-1983), în „Text și Discurs Religios”, IV, Iași, 2012, pp. 229-240.
- Un falnic stejar al artei românești – Coriolan Petranu, în „Actualitatea Șiriană”, 24 ianuarie 2011.
