Dezső Pattantyús-Ábrahám

Dezső Pattantyús-Ábrahám
Date personale
Născut	10 iulie 1875 Debrețin, Ungaria
Decedat	25 iulie 1973 (98 de ani) Budapesta, Republica Populară Ungară
Înmormântat	Farkasréti temető[*][[Farkasréti temető (Hungarian cemetery in Budapest)|​]]
Frați și surori	Ábrahám Ernő[*][[Ábrahám Ernő (scriitor maghiar)|​]]
Cetățenie	Ungaria
Ocupație	avocat politician
Locul desfășurării activității	Budapesta
Limbi vorbite	limba maghiară
Deputat în Adunarea Națională a Ungariei
În funcție 1947 – 1948
Legislatură	1947–1949-es parlamenti ciklus[*][[1947–1949-es parlamenti ciklus (1947-1949 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]]
Secretar de stat în Belügyminisztérium[*][[Belügyminisztérium (part of the Hungarian state organisation)|​]]
Deținător actual
Funcție asumată 1919
Deputat în Adunarea Națională a Ungariei
În funcție 1906 – 1918
Legislatură	1906–1910-es parlamenti ciklus[*][[1906–1910-es parlamenti ciklus (1906-1910 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]], 1910–1918-as parlamenti ciklus[*][[1910–1918-as parlamenti ciklus (1910-1918 legislative term of the Hungarian Parliament)|​]]
Partid politic	Partidul Independenței FMDP[*]​
Alma mater	Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta (anii 1890)

Dezső Pattantyús-Ábrahám (n. 10 iulie 1875, Debrecen – d. 25 august 1973 Budapesta) a fost un avocat și politician maghiar.

Dezső Pattantyús a fost un politician de dreapta, premier al celui de-al doilea guvern contrarevoluționar de la Szeged.

Și-a terminat studiile la Budapesta, în 1901 a luat exemenul de intrare în avocatură. A profesat ca avocat la Debrecen apoi în Budapesta. Între 1906 și 1918 a fost deputat în parlament din partea Partidului Independent și Partidului 1848.

Din noiembrie 1918 până în ianuarie 1919, a servit guvernul Mihály Károlyi ca secretar de stat la Ministerul de Justiție. A fost membru în comisia administrativă pentru naționalități condusă de Oszkár Jászi și a negociat la Arad cu deputații români. În ianuarie 1919 a demisionat. În perioada Republicii Sovietice Ungare s-a retras la Szeged.

După demisia lui Mihály Károlyi, a devenit prim ministru provizoriu și ministrul de finanțe, din 12 iulie 1919 până în 12 august 1919. Guvernul său l-a desemnat pe Miklós Horthy comandant suprem ai armatei ungare. El a înființat comisia unității naționale de apărare. S-a întors la Budapesta ca notar de stat pe 25 august 1919. Între (1919-1920) a lucrat ca secretar de stat în Ministerul de Interne. După 1920 s-a lăsat de politică.

În noiembrie 1944 partidul Crucilor cu Săgeți al lui Ferenc Szálasi l-a luat prizonier pe podul din Sopron, ̟și l-a internat la Sopronkőhida, iar mai apoi în Germania. În septembrie 1945 s-a întors în Ungaria. Din 1947 până în 1948 a fost membru Partidului Independent Democrat a lui István Balogh. În 1949 a părăsit viața politică, iar din 1958 a fost avocat în Budapesta.