Constance a Antiohiei
| Constance a Antiohiei | |
| Prințesă a Antiohiei | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1127 Orientul Mijlociu |
| Decedată | 1163 Orientul Mijlociu |
| Părinți | Bohemund al II-lea de Antiohia Alice of Antioch[*]  |
| Căsătorită cu | Renaud de Châtillon (din ) Raymond de Poitiers[*] (din ) |
| Copii | Bohemond III of Antioch[*][1] Maria Antiochiae[*][1] Philippa of Antioch[*][1] Baldwin of Antioch[*][1] Raimond of Antioch[*][1] Ana de Châtillon[1] Jeanne of Antioch[*][1] |
| Religie | romano-catolică |
| Ocupație | politiciană |
| Activitate | |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | prince of Antioch[*] (–) |
| Familie nobiliară | Casa d'Altavilla = Dinastia Hauteville |
| Regent | |
Modifică date / text  | |
Constance a Antiochiei (n. Orientul Mijlociu, prin 1127 - Orientul Mijlociu, în 1163) a fost unica moștenitoare a Principatului Antiohiei.
Primii ani[modificare | modificare sursă]
Născută în 1127, Constance a fost unica fiică a lui Bohemund al II-lea, Prinț de Taranto, și a soției sale, Alix de Ierusalim, fiica cea mai tânără a regelui Balduin de Rethel al Ierusalimului și a soției sale armene, Morfia de Malatya. A fost botezată după bunica ei paternă, Constance de France, fiica regelui Filip I al Franței. În februarie 1130, Bohémond a fost ucis într-o ambuscadă lângă Anazarbe în Cilicia, pe malul Eufratului, în timp ce lupta împotriva turcilor selgiucizi ai lui Gümüștekin, emirul danișmendid.
Prințesă de Antiohia[modificare | modificare sursă]
Prin urmare Constance a devenit prințesă a Antiohiei și Laodiceei la vârsta de doar trei ani.
Mama ei dorea să conducă ea însăși principatul și era suspectată că dorea să o închidă pe Constance într-o mănăstire sau să o căsătorească cu un om de rând. Vărul lui Bohemond, Roger al II-lea al Siciliei, se considera și el succesorul său natural, fiind cel mai mare dintre Hauteville.
Nobilii din Antiohia l-au îndemnat apoi pe regele Balduin al II-lea să vină și să restabilească dreptatea, dar Alix, care se temea pe bună dreptate că tatăl său se comporta mai mult ca un suzeran decât ca un tată, i-a opus rezistență, aliindu-se cu atabeg-ul din Alep și Mosul, Imad ad-Din Zengi, mergând până la a se oferi să i-o dea pe fiica sa de soție unui prinț musulman.[2] Planul a fost descoperit de Balduin, care și-a expulzat fiica din Antiohia și l-a numit pe bătrânul Josselin I de Courtenay, conte de Edessa, ca tutore al nepoatei sale, Constance.
 | Unul sau mai mulți editori lucrează în prezent la această pagină sau secțiune. Pentru a evita conflictele de editare și alte confuzii creatorul solicită ca, pentru o perioadă scurtă de timp, această pagină să nu fie editată inutil sau nominalizată pentru ștergere în această etapă incipientă de dezvoltare, chiar dacă există unele lacune de conținut. Dacă observați că nu au mai avut loc modificări de 10 zile puteți șterge această etichetă. |
