Ana de Châtillon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Stema familiei Annei de Châtillon

Ana de Châtillon sau Agnès de Antiohia, cunoscută și sub numele de Agnès de Châtillon (n. 1154 – decedată circa 1184) a fost soția regelui Béla al III-lea al Ungariei și mama regilor Imre și Andrei al II-lea ai Ungariei.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ana de Châtillon / Agnès de Châtillon s-a născut în anul 1154 ca fiică a lui Renaud de Châtillon[1] și a soției sale, prințesa Constance a Antiohiei (1127–1163).

Tatăl Agnèsei a fost capturat de musulmani, în noiembrie 1160, și a fost închis la Alep, în următorii șaptesprezece ani, după care a fost executat de Saladin.

În 1170, Agnès a mers la Constantinopol, unde sora sa, Maria, era soția împăratului bizantin Manuel I Comnenul. La curtea imperială, Agnès a primit numele de Anna / Ana. La cererea împăratului, Agnès s-a căsătorit cu prințul Bela, fiul regelui Géza al II-lea și frate al regelui Ștefan al III-lea, care primise, la curtea bizantină numele de Alexios. Alexios era ostatic la curtea bizantină a bazileului Manuel I Comnenul. Alexios, în timpul cât a trăit în Constantinopol, și-a însușit cultura bizantiană. Manuel I Comnen nu avea fii la vremea respectivă, ci doar fiice și îl crescuse pe Bela ca pe urmașul său la tron.

Noua pereche a mers într-un pelerinaj la Ierusalim, unde a făcut o donație ordinului călugăresc ospitalier.

În cursul verii anului 1172, după moartea regelui Ștefan al III al Ungariei, soțul Anei a urcat pe tronul Ungariei ​​ca regele Béla al III-lea, s-au mutat în Ungaria. În anul 1179 a ctitorit Mănăstirea cisterciană de la Igriș, abație-filială a mănăstirii călugărilor cistercieni de la Pontigny.

Împreună cu regele Bela, a avut șase copii:

Sfârșitul vieții[modificare | modificare sursă]

Sarcofagul Anei și al soțului ei (secolul al XIX-le), în Biserica Mátyás, din Budapesta

Ana a murit în 1184, la vârsta de 30 de ani, și a fost înmormântată în orașul Székesfehérvár. În anul 1848, mormântul ei a fost desfăcut, iar rămășițele pământești ale reginei au fost transferate, alături de cele ale soțului ei, în Biserica Mátyás (în maghiară Mátyás-templom), din Buda, azi cartier al Budapestei, pe malul drept al Dunării.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Renaud de Châtillon (născut spre anul 1120 - mort executat de Saladin, în 1187, la Hattin) a fost prinț consort al Antiohiei (1153 - 1163), apoi senior al Cisiordaniei și al Hebronului.
  2. ^ a b c d e Jiri Louda et Michael MacLagan, Les Dynasties d'Europe, Bordas, 1995.
  3. ^ Bonifaciu I de Monferrat (născut pe la 1150 - decedat în 1207) era marchiz de Monferrat și rege al Thessalonicului (1205-1207). A fost unul dintre conducătorii celei de-a patra cruciade.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • hu Bertényi, I. , Diószegi, I. , Horváth, J. , Kalmár, J. y Szabó P. (2004). Királyok Könyve. Magyarország és Erdély királyai, királynői, fejedelmei és kormányzói. Budapest, Hungría: Helikon Kiadó.
  • hu Korai Magyar Történeti Lexikon (9-14. század), főszerkesztő: Kristó Gyula, szerkesztők: Engel Pál és Makk Ferenc (Akadémiai Kiadó, Budapest, 1994)
  • fr Jiri Louda et Michael MacLagan, Les Dynasties d'Europe, Bordas, Paris, 1995. ISBN 2-04-027115-5

Vezi și[modificare | modificare sursă]