Tartaul, Cantemir

Tartaul
—  Sat  —
Gimnaziul din Tartaul
Tartaul Tartaul (Cantemir) Satul pe harta Republicii Moldova
Tartaul Tartaul (Cantemir) Satul pe harta raionului Cantemir
Coordonate: 46°12′23″N 28°19′5″E ({{PAGENAME}})46.20639; 28.31806
Țară	Republica Moldova
Raion	Cantemir
GAL	Colinele Tigheciului
Prima atestare	1723
Guvernare
- Primar	Vasile Lupașco (PAS, 2023)
Suprafață
- Total	8,83 km²
Altitudine	97 m.d.m.
Populație (2014)
- Total	1.836 locuitori
Cod poștal	MD-7338
Prefix telefonic	273
Prezență online
www.tartaul.md GeoNames

Tartaul este un sat din raionul Cantemir, Republica Moldova la 15km de or. Cantemir și 99km de Chișinău. Conform recensământului din 2014, satul are o populație de 1 836 de locuitori. Are o suprafață de 8,83km² și este situat pe ambele maluri ale râului Larga. În sat sunt o biserică, un gimnaziu, o grădiniță și există un muzeu de istorie și etnografie.

Istoric

În anul 1568 la porunca lui Selim al II-lea, când hanul tătarilor încearcă să lege Donul cu Volga, mai mult de 30 000 tătari nogai au migrat în Crimeea. Dar fiind aceasta prea mică pentru a-i cuprinde pe toți, li s-au dat alte locuri de așezare în câmpia Bugeacului. După pacea de la Karlowitz, teritoriul dintre Prut, Nistru, Marea Neagră, Dunărea și Valul lui Traian de sus a fost ocupat, într-o oarecare măsură, de tătari.

Cea mai numeroasă hoardă tătărească din zonă era cea a lui Orumbet-oglu și ea ocupa partea de vest a Bugeacului (actualele raioane sudice Vulcănești, Cahul, Ceadâr-Lunga, Comrat, Cantemir, Leova). În partea de sud-est a satului se păstrează și azi o râpă cu numele „Tătărască” - o lăsătură relativ adâncă sub pădure, aici au fost găsite diverse vestigii arheologice și monede ținând de această perioadă, ceea ce ne confirmă prezența unui trib tătăresc în zonă. Documentele de arhivă atestă că începând cu anul 1723, când satul a fost atestat pentru prima dată, și până în 1925, denumirea localității era „Tartaul de Larga”. numele venind din cauza râului Larga. Râul a rămas cunoscut în istorie mai ales prin bătălia de la 7 iulie 1770, în care au învins armatele rusești, conduse de Rumeanțev.

După retragerea tătarilor, satul și-a continuat existența, fiind populat în mare parte de Români și Bulgari. Primele case au apărut pe malul râului Larga. La început se presupune că ar fi apărut mahalaua Răducenilor. În anul 1770 a fost ridicată prima biserică, actuala biserică a satului fiind însă construită în anul 1997.

În rezultatul războiului Crimeii (1853-1856) și a Păcii de la Paris din 30 martie 1856, adică teritoriul de sud-vest al oblastului Basarabiei, limitrof Dunării, teritoriu ce cuprindea și satul Tartaul, a fost retrocedat Principatului Moldova, constituind județul antebelic Cahul (inițial, județul Leova), apoi în 1859 devenind parte a Principatelor Unite Române și, respectiv al României. În urma altui război ruso-turc din anii 1877-1878 în rezultatul semnării Tratatului de pace de la Berlin (1 iulie 1878), teritoriul basarabean retrocedat României la 1856 a fost reanexat la Imperiul Rus, în pofida insistenței delegației române.

Conform Dicționarului Geografic de Zamfir Arbore, în anul 1904, satul Tartaul avea o populație de 820 de locuitori. În urma marii uniri, pe timpul României Mari, satul a fost parte din Plasa „Ștefan Cel Mare” a Județului Cahul. După anexarea basarabiei uniunii sovietice, satul a devenit parte a raionului sovietic Baimaclia, și a văzut, în cadrul ocupației sovietice, multiple cazuri de deportări forțate.

Amplasarea geografică

Satul Tartaul se află în zona de sud a Basarabiei, în regiunea Basarabiei istorice (Bugeac) și este situat la 14km spre est de centrul raional Cantemir și la aceeași depărtare de frontiera Republicii Moldova cu România. Relieful locului este deluros, se compune din câteva coline și o vale-șes, prin care curge râul Larga, izvorînd din adâncul văii Larga, numele căreia îl poartă, traversând satele Cârpești, Tartaul, Flocoasa, Constantineauca, intrând apoi în valea Prutului și vărsându-se în acesta.

În partea de nord-est a satului se află un lanț de dealuri și pădurea Caraculacului – o prelungire a pădurii Tigheciului, unde se află cel mai înalt punct de pe Câmpia Moldovei de Sud cu înălțimea de 200 metri de asupra nivelului mării. La est de sat, în marginea lui, se întinde pădurea Mihăiloaei, apoi dealul Nisipăriei, dealul Ghelgiugului cu pădurea Ghelgiugului, unde își iau începutul râpa Gălioaei și râpa Ciubucliei. La nord apare un pârău cu izvorul în satul Crăciun din vecinătate.

Etimologie

Toponimul Tartaul ne amintește numele unui trib tătăresc, Caracalp-tartruulî. Un asemenea trib e posibil să fi existat și la tătarii din Basarabia, fiind dislocat aici sub pădure. Toponimul de azi Tartaul, reprezintă probabil varianta tătărască a numelui de trib sau vreo modificare. Există și o altă variantă a provenienței acestui toponim, anume că ar constitui o îmbinare a cuvintelor turcice ,,tart,, și ,,aul,, - tart-aul (sat de pădure), care e de asemenea verosimilă. Se presupune că mai apoi călătorii, care au găsit aici condiții de trai necesare și, poate, speranța de apărare din partea tribului, s-au statornicit. Dar a putut fi și invers, ca tătarii să fi oprit în apropierea lor pe trecători, luând de la ei o parte din vânat, pește, carne și silindu-i să se așeze aici cu traiul spre a-i asigura în continuare cu produse pentru hrană. Astfel, a luat naștere cătunul (aulul) cu denumirea Tartauulî, care mai tîrziu modificându-se, a devenit toponimul Tartaul.

Demografie

Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004:

Grup etnic	Populație	% Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români	1929 25	97,67% 1,27%
Bulgari	12	0,61%
Găgăuzi	4	0,20%
Ruși	2	0,10%
Ucraineni	2	0,10%
Alții	1	0,05%
Total	1975

Administrație și politică

Componența Consiliului local Tartaul (11 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023, este următoarea:

	Partid	Consilieri	Componență
	Platforma Demnitate și Adevăr	5
	Partidul Acțiune și Solidaritate	4
	Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	1
	Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei	1