Carl Gustav Jacob Jacobi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Carl Gustav Jacob Jacobi
Carl Jacobi.jpg
Carl Gustav Jacob Jacobi
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Potsdam, Regatul Prusiei[6][7] Modificați la Wikidata
Decedat (46 de ani)[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Berlin, Regatul Prusiei[8][7] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBerlin Modificați la Wikidata
Frați și suroriMoritz von Jacobi[*] Modificați la Wikidata
CopiiLeonard Jacobi[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Prussia (1892-1918).svg Prusia Modificați la Wikidata
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesuluivariolă  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Humboldt din Berlin
Universitatea din Königsberg[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Humboldt din Berlin
Universitatea din Königsberg[*]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]
Grand prix des sciences mathématiques[*] ()
membru străin al Royal Society[*]

Carl Gustav Jacob Jacobi (n. 10 decembrie 1804 în Potsdam; d. 18 februarie 1851 în Berlin) a fost un matematician german. A fost fratele lui Hermann Jacobi.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Jacobi s-a născut într-o familie de origine evreiască. În perioada 1816 - 1821 urmează Victoria-Gymnasium. În 1825 încheie studiile la Universitatea de la Berlin cu titlul de Doctor în filozofie. În perioada 1829 - 1842 este profesor la Universitatea de la Königsberg.

Jacobi se implică politic în Revoluția de la 1848 și candidează pentru parlament din partea grupării liberale. Ca prețuire a activității sale, în 1836 este ales ca membru străin al Academiei Regale de Științe din Suedia.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

În 1828, concomitent cu Abel, a creat teoria funcțiilor eliptice. În 1839 utilizează cu succes coordonatele eliptice la rezolvarea unor ecuații diferențiale.

Jacobi a introdus funcțiile theta pe care le-a reprezentat sub formă de serii trigonometrice, funcții care ulterior aveau să joace un rol important în studiul funcțiilor eliptice. Mai târziu, după modelul acestor funcții, Henri Poincaré a creat funcțiile fuchsiene.

Funcțiile eliptice l-au condus pe Jacobi la diverse teoreme despre reprezentarea numerelor sub formă de sume de pătrate.

Jacobi a studiat o anumită clasă de integrale pe care, în cinstea lui Abel, le-a denumit integrale abeliene. A studiat și determinanții stabilind diverse proprietăți ale acestora. A introdus o clasă de determinanți funcționali, care ulterior vor fi denumiți determinanți jacobieni (de ordinul n, asociat unui ansamblu de n funcții cu n argumente). Jacobi s-a ocupat și cu teoria calculului variațional, domeniu unde a adus contribuții importante.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • 1829 -- Fundamenta nova theoriae Functionum elipticorum
  • 1839 -- Canon mathematicus
  • 1843 -- Vorlesungen űber Dynamik.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • C. Popescu-Ulmu, Temerari ai științei... Cercetări... Vise împlinite, Editura Albatros, 1987

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  3. ^ a b Carl Jacobi, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ a b Carl Gustav Jacob Jacobi, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b Carl Gustav Jacob Jacobi, International Music Score Library Project, accesat în  
  6. ^ „Carl Gustav Jacob Jacobi”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ a b Якоби Карл Густав Якоб, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  8. ^ „Carl Gustav Jacob Jacobi”, Gemeinsame Normdatei, accesat în