Carl Gustav Jacob Jacobi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Carl Gustav Jacob Jacobi
Carl Jacobi.jpg
Carl Gustav Jacob Jacobi
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Potsdam, Regatul Prusiei[6][7] Modificați la Wikidata
Decedat (46 de ani)[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Berlin, Regatul Prusiei[8][7] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatBerlin Modificați la Wikidata
Frați și suroriMoritz von Jacobi[*] Modificați la Wikidata
CopiiLeonard Jacobi[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Prussia (1892-1918).svg Prusia Modificați la Wikidata
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Cauza decesuluivariolă  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Humboldt din Berlin  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Humboldt din Berlin
Universitatea din Königsberg[*]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*]
Grand prix des sciences mathématiques[*] ()

Carl Gustav Jacob Jacobi (n. 10 decembrie 1804 în Potsdam; d. 18 februarie 1851 în Berlin) a fost un matematician german. A fost fratele lui Hermann Jacobi.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Jacobi s-a născut într-o familie de origine evreiască. În perioada 1816 - 1821 urmează Victoria-Gymnasium. În 1825 încheie studiile la Universitatea de la Berlin cu titlul de Doctor în filozofie. În perioada 1829 - 1842 este profesor la Universitatea de la Königsberg.

Jacobi se implică politic în Revoluția de la 1848 și candidează pentru parlament din partea grupării liberale. Ca prețuire a activității sale, în 1836 este ales ca membru străin al Academiei Regale de Științe din Suedia.

Contribuții[modificare | modificare sursă]

În 1828, concomitent cu Abel, a creat teoria funcțiilor eliptice. În 1839 utilizează cu succes coordonatele eliptice la rezolvarea unor ecuații diferențiale.

Jacobi a introdus funcțiile theta pe care le-a reprezentat sub formă de serii trigonometrice, funcții care ulterior aveau să joace un rol important în studiul funcțiilor eliptice. Mai târziu, după modelul acestor funcții, Henri Poincaré a creat funcțiile fuchsiene.

Funcțiile eliptice l-au condus pe Jacobi la diverse teoreme despre reprezentarea numerelor sub formă de sume de pătrate.

Jacobi a studiat o anumită clasă de integrale pe care, în cinstea lui Abel, le-a denumit integrale abeliene. A studiat și determinanții stabilind diverse proprietăți ale acestora. A introdus o clasă de determinanți funcționali, care ulterior vor fi denumiți determinanți jacobieni (de ordinul n, asociat unui ansamblu de n funcții cu n argumente). Jacobi s-a ocupat și cu teoria calculului variațional, domeniu unde a adus contribuții importante.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • 1829 -- Fundamenta nova theoriae Functionum elipticorum
  • 1839 -- Canon mathematicus
  • 1843 -- Vorlesungen űber Dynamik.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • C. Popescu-Ulmu, Temerari ai științei... Cercetări... Vise împlinite, Editura Albatros, 1987

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  3. ^ a b Carl Jacobi, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ a b Carl Gustav Jacob Jacobi, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b Carl Gustav Jacob Jacobi, International Music Score Library Project, accesat în  
  6. ^ „Carl Gustav Jacob Jacobi”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ a b Якоби Карл Густав Якоб, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  8. ^ „Carl Gustav Jacob Jacobi”, Gemeinsame Normdatei, accesat în