Calea ferată Jibou–Baia Mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Jibou–Baia Mare
Hartă cu Calea ferată Jibou–Baia Mare
Magistrala: CFR: 400
Lungime: 57 km
Ecartament: 1435 mm
STR
de la Dej
BHF
122,84 Jibou
ABZgl+l
spre Zalău
HST
132,15 Someș Odorhei
HST
135,57 Inău
HST
138,16 Aluniș
BHF
140,87 Benesat
HST
147,44 Țicău
BHF
149,63 Ulmeni Sălaj
eABZlf
spre Cehu Silvaniei
WBRÜCKE
Someș
HST
155,48 Mireșu Mare
HST
161,71 Fersig
HST
166,08 Satulung pe Someș
HST
171,74 Lăpușel
WBRÜCKE
Lăpuș
HST
175,46 Săsar
ABZgl+l
spre Satu Mare
KBHFxe
180 Baia Mare
exSTR
spre Baia Sprie

Calea ferată Jibou–Baia Mare este o cale ferată principală în România. Ea traversează nord-vestul României, de-a lungul râului Someș.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Calea ferată a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul Ungariei din componența Imperiului Austro-Ungar, ca o legătură feroviară între două linii deja existente: linie deschisă în 1884 de la Satu Mare (în maghiară Szatmárnémeti) către Baia Mare (în maghiară Nagybánya) și linia pusă în funcțiune în 1890 de la Dej (în maghiară Dés) către Zalău (în maghiară Zilah). S-a proiectat o legătură feroviară de la Jibou (în maghiară Zsibó) către Baia Mare, care să lege cele două căi ferate mai vechi. Lucrările de construcție au fost executate de compania feroviară Szamosthaler și au fost finalizate în 1899.[1]

La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, iar acest traseu feroviar a trecut temporar pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească.

Situație actuală[modificare | modificare sursă]

Calea ferată Jibou–Baia Mare este cu linie simplă și nu este electrificată. Ea este o parte a importantului traseu feroviar între Brașov și Satu Mare. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri InterRegio. De asemenea, această conexiune prezintă importanță și pentru traficul de mărfuri.

Profilul la înălțime al căii ferate

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Gazeta de Maramureș - "Baia Mare, fostă stațiune climaterică", accesat la 21 martie 2009