Calea ferată Dej–Jibou–Zalău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Dej–Jibou–Zalău
Hartă cu Calea ferată Dej–Jibou–Zalău
Magistrala: CFR: 400/412
Lungime: 101 km
Ecartament: 1435 mm
STR
de la Apahida
BHF
46,54 Dej Călători
WBRÜCKE
Someș
ABZgr+r
spre Bistrița
HST
52,88 Cășeiu
HST
55,40 Coplean
HST
59,25 Câțcău
HST
64,26 Căpâlna pe Someș
BHF
69,98 Gâlgău
HST
73 Gâlgău hc.
HST
76,14 Glodu Someșului
HST
80,90 Rus
BHF
86,07 Ileanda
HST
87,90 Bizușa
HST
92,96 Răstoci
HST
99,67 Poptelec
HST
104,24 Cuciulat
HST
107,93 Băbeni
HST
111,53 Ciocmani
WBRÜCKE
Someș
HST
115,91 Surduc Sălaj
WBRÜCKE
Almaș
HST
119,64 Var
WBRÜCKE
Agrij
BHF
122,84
117
Jibou
ABZgr+r
spre Baia Mare
HST
111,92 Cuceu Sălaj
HST
109,11 Poptelec
HST
105,34 Mirșid
eHST
101,13 Gârcei
BHF
91,72 Zalău Nord
STR
spre Carei

Calea ferată Dej–Jibou–Zalău este o cale ferată principală în România. Ea traversează nordul Transilvaniei și Crișana, pe valea râului Someș.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Calea ferată a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul Ungariei din componența Imperiului Austro-Ungar. În anul 1887 a fost deschisă circulației Calea ferată Carei–Zalău. Traseul descris aici a realizat o conexiune cu rețeaua feroviară din nordul Transilvaniei și a făcut ca orașul Dej (în maghiară Dés) să devină un nod de cale ferată. Construcția a fost realizată de compania privată Szamosthalbahn. Calea ferată a fost inaugurată în anul 1890.[1]

La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, iar acest traseu feroviar a trecut temporar pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească.

Situație actuală[modificare | modificare sursă]

Calea ferată Dej–Jibou–Zalău este neelectrificată; pe porțiunea de la Dej la Ileanda este cu linie dublă și apoi cu linie simplă. Tronsonul de la Dej la Jibou este o parte a traseului feroviar între Brașov și Satu Mare; pe aici trec zilnic mai multe trenuri InterRegio. De asemenea, această conexiune prezintă importanță și pentru traficul de mărfuri. Tronsonul de la Jibou la Zalău este mai puțin circulat.

Profilul la înălțime al căii ferate

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Hermann Strach: Geschichte der Eisenbahnen der österreichisch-ungarischen Monarchie. Verlag K. Prochaska 1898, p. 554