Calea ferată Dej–Bistrița

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dej–Bistrița
Hartă cu Calea ferată Dej–Bistrița
Hartă cu Calea ferată Dej–Bistrița
Magistrala:CFR: 400/406
Lungime:60 km
Ecartament:1435 mm
STR
de la Apahida
BHF
0,00 Dej Călători
hKRZWae
Someș
ABZgl+l
spre Zalău
BHF
2,76 Dej
HST
7,50 Ciceu-Mihăiești
HST
11,85 Reteag
HST
15 Reteag hc.
hKRZWae
Ilișua
HST
17,13 Ciceu Cristur
HST
19,61 Coldău
hKRZWae
Someșul Mic
hKRZWae
Meleș
BHF
24,74 Beclean pe Someș
ABZgl
spre Rodna Veche
HST
32,18 Șintereag
HST
35,70 Caila
hKRZWae
Șieu
HST
38,08 Sfântu
ABZg+r
spre Luduș
BHF
43,42 Măgheruș Șieu
hKRZWae
Șieu
HST
45,45 Arcalia
BHF
48,83 Sărățel
hKRZWae
Șieu
ABZgr
spre Deda
HST
53,22 Sărata
HST
56 Viișoara
BHF
60 Bistrița Nord
STR
spre Bistrița Bârgăului

Calea ferată Dej–Bistrița este un traseu feroviar din România. Ea trece prin nordul Podișului Transilvaniei, de-a lungul râurilor Someș, Șieu și Bistrița.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1882 a fost pusă în funcțiune calea ferată de la Apahida la Dej. De la Dej au fost construite alte două linii ferate pentru a deschide traficul feroviar către nordul Transilvaniei. Una dintre ele a fost legătura feroviară către Bistrița (în germană Bistritz, în maghiară Beszterce), care a fost inaugurată la 3 mai 1886.[1]

La sfârșitul primului război mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. În urma Dictatului de la Viena (1940), teritoriul Transilvaniei a fost împărțit între România și Ungaria, iar acest traseu feroviar a trecut temporar pe teritoriul Ungariei. În 1944 calea ferată a redevenit românească.

Situație actuală[modificare | modificare sursă]

Tronsonul de la Dej spre Sărățel este o parte a importantului traseu de la Satu Mare către Brașov. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri InterRegio. Traseul este foarte important și pentru traficul de marfă. Acest tronson este electrificat și între Dej și Beclean este cu linie dublă. Pe tronsonul de la Sărățel către Bistrița circulă în principal trenuri locale.

Profilul la înălțime al căii ferate

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monitorul Oficial (Verordnungsblatt für das K. U. K. Heer. K. K. Hof- und Staatsdruckerei) din 1887, p. 71