Brook Taylor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Brook Taylor
BTaylor.jpg
Brook Taylor (1685 - 1731)
Date personale
Născut18 august 1685
Edmonton, Middlesex, Anglia
Decedat30 noiembrie 1731
London, Anglia
CetățenieFlag of the United Kingdom.svg Regatul Unit
Flag of England.svg Anglia Modificați la Wikidata
Etnieenglez Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăAnglia
Domeniuanaliză matematică
matematică  Modificați la Wikidata
Alma MaterSt John's College[*]  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratJohn Machin și John Keill
Cunoscut pentruDr. Brook Taylor's method of perspective made easy[*]
Serie Taylor  Modificați la Wikidata
SocietățiSocietatea Regală din Londra  Modificați la Wikidata
PremiiMembru al Societății Regale[*]  Modificați la Wikidata

Brook Taylor (n. 18 august 1685 în Edmonton, Anglia - d. 30 noiembrie 1731 la Londra) a fost matematician englez ale cărui cele mai notabile contribuții matematice sunt Teorema Taylor și Seriile Taylor. Brook Taylor a fost un om talentat, printre altele s-a mai ocupat și de muzică, pictură și filozofie.

Biografie[modificare | modificare sursă]

În 1701 intră la Colegiul St. John`s de la Cambridge, unde studiază matematica. În 1712 a fost admis ca membru al Societății Regale de la Londra. Doi ani mai târziu devine secretar al acestui înalt for științific, funcție pe care o deține timp de patru ani. Face mai multe vizite în Franța întâlnind diverși matematicieni, ca Abraham de Moivre, Johann Bernoulli cu care întreține o intensă corespondență.

Opera[modificare | modificare sursă]

Contribuții originale[modificare | modificare sursă]

Methodus incrementorum directa et inversa, 1715

Lucrări[modificare | modificare sursă]

  • 1715 - Methodus incrementorum directa et inversa, capodopera matematică a lui Brook Taylor în care tratează Metoda diferențelor finite, ecuații diferențiale și unde, și, pentru prima oară în istoria matematicii, pune bazele matematice ale studiului coardei vibrante. Tot aici introduce o nouă ramură a matematicii moderne - calculul diferențial.
  • 1715 - Essay on Linear Perspective, Londra - În lucrare sunt enunțate câteva principii de bază ale artei
  • 1719 - On the Jewish Sacrifice și On the Lawfulness of Eating Blood— două lucrări neterminate de factură eseistică cu puternice tente filozofice și religioase
  • 1793 --- Contemplatio philosophica, lucrare filozofică apărută postum

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]