Bisfenol A
Bisfenol A | |
![]() | |
![]() | |
Identificare | |
---|---|
Număr CAS | 80-05-7 |
ChEMBL | CHEMBL418971 |
PubChem CID | 6623 |
Formulă chimică | C₁₅H₁₆O₂[1] ![]() |
Masă molară | 228,115 u.a.m.[2] ![]() |
Punct de topire | 158 °C ![]() |
Punct de fierbere | 220 °C ![]() |
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text ![]() |
Bisfenolul A (BPA) este un organic sintetic cu formula chimică (CH3)2C(C6H4OH)2, fiind un derivat de difenilmetan. Este un solid incolor solubil în solvenți organici, dar greu solubil în apă. Este folosit ca și monomer în procesul de obținere al policarbonaților.
Obținere[modificare | modificare sursă]
Bisphenolul A a fost sintetizat pentru prima dată de către chimistul rus Alexander Dianin în anul 1891.[3][4] Compusul se obține printr-o reacție de condensare a acetonei (de unde și provine „A-ul” din denumire)[5] cu doi echivalenți de fenol. Reacția este catalizată de un acid tare, precum acidul clorhidric (HCl). La nivel industrial, se utilizează un exces considerabil de fenol pentru ca racția de condensare să fie totală.[6]
Proprietăți[modificare | modificare sursă]
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Bisfenol A”, Bisphenol A (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ „Bisfenol A”, Bisphenol A (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ А. П. Дианин (A. P. Dianin) (). „О продуктах конденсации кетонов с фенолами” [On condensation products of ketones with phenols]. Журнал Русского Физико-Химического Общества (Journal of the Russian Physical-Chemical Society). 23: 488–517, 523–546, 601–611. See especially p. 492.
- ^ Zincke, T. (). „Ueber die Einwirkung von Brom und von Chlor auf Phenole: Substitutionsprodukte, Pseudobromide und Pseudochloride”. Justus Liebigs Annalen der Chemie. 343: 75–99. doi:10.1002/jlac.19053430106.
- ^ Uglea, Constantin V.; Negulescu, Ioan I. (). Synthesis and Characterization of Oligomers. CRC Press. p. 103. ISBN 0-8493-4954-0.
- ^ Fiege H; Voges H-W; Hamamoto T; Umemura S; Iwata T; Miki H; Fujita Y; Buysch H-J; Garbe D; Paulus W (). „Phenol Derivatives”. Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry. Weinheim: Wiley-VCH. doi:10.1002/14356007.a19_313.