Biserica de lemn din Mănăstirea, Maramureș

Biserica de lemn din satul Mănăstirea, comuna Giulești, județul Maramureș a fost construită în secolul XVII^[1] . Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli” și figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMI MM-II-m-A-04597.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Comuna Giulești este o fostă reședință a cneazului Gyula, fiul lui Dragoș care a constituit o locotenență regală, semnalată pe la 1317 înaintea venirii lui Bogdan I în Moldova; în 1364 localitatea avea drept preot-primul atestat în Maramureș- pe Mirizle, fiul lui Gyula. Prima variantă a bisericii de piatră ar fi apărut în 1509, în 1888 fiind sfințită biserica de piatră, în forma actuală, din centrul Giuleștiului. Biserica veche de lemn, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Mănăstirea, comuna Giulești, se află pe locul fostului lăcaș monahal care ființase acolo pe la 1560, fiind desființat însă prin 1782, în timpul împăratului Iosif al II-lea. Arhaica bisericuță posedă un clopot datat 1679, ascuns în turla de lemn, acționat fiind cu două frânghii ce dau în pronaos, și un monument funerar din piatră datat 1712. Frescele pe lemn sunt atribuite lui Gheorghe, zugrav din Desești și datate 1783. Un singur perete, cel de la intrare, a fost pictat și la exterior, asta amintind de tradițiile monahale moldave. Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, care existase aici, a fost mutată la Mănăstirea Bixad din Țara Oașului^[2]. Înaintea restaurării dulgheriei și tâmplăriei (frescele pe lemn nu au fost deocamdată restaurate, fiind destul de afectate de secolele trecute prin afumare, praf și igrasie), probabil prin anul 2000, niște străini de satul Mănăstirea fotografiaseră și filmaseră peste zi sfintele odoare, frescele, praporii, icoanele sculptate și cele pictate pe sticlă, ușile împărătești lucrate-n aramă, iar în noaptea următoare 22 de icoane, sfinte odoare și ușile din aramă înflorată ale altarului au fost furate de niște necunoscuți. Poliția alertată imediat ar fi descoperit repede o parte din autori (rromi) și din cele furate, dar mai bine de jumătate dintre acestea fuseseră deja ilegal trecute peste granițele țării. În biserică, singura din sat, și în prezent (spre deosebire de marea majoritate a bisericilor maramureșene din lemn, monument istoric) doi preoți oficiază slujbe duminica și la sărbători, în două etape, una pentru enoriașii greco-catolici și apoi alta, pentru cei ortodocși.