44°26′23.34″N 26°5′51.22″E (Biblioteca Centrală Universitară din București) / 44.4398167°N 26.0975611°E

Biblioteca Centrală Universitară din București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Biblioteca Centrală Universitară
Biblioteca în mai 2016
Biblioteca în mai 2016
Poziționare
Coordonate44°26′23.34″N 26°5′51.22″E ({{PAGENAME}}) / 44.4398167°N 26.0975611°E
LocalitateBucurești
Țara România
AdresaStr. Boteanu nr. 1, cod postal: 010027, București sector 1
Edificare
ArhitectPaul Gottereau
Stil artisticBeaux-Arts
Data începerii construcției1891
Data finalizării1893
este dată în folosință la 14 martie 1895[1],
extins și redat în folosință la 9 mai 1914[1]
BeneficiarStatul Român
Clasificare
Cod LMIB-II-m-B-18598
Prezență onlinesite web oficial

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București este cea mai veche bibliotecă universitară din București, situată în Palatul Fundației Universitare „Carol I”, sediul Fundațiilor Regale.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Clădirea a fost construită pe locul cumpărat de regele Carol I și a fost proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau[1]. Construcția a fost finalizată în 1893[1], iar în următorii doi ani, așezământul, numit Fundația Universitară Carol I, a fost dotat și amenajat. Inaugurarea s-a desfășurat în prezența Regelui Carol I, la 14 martie 1895[1]. În 1911, sub conducerea aceluiași arhitect, edificiul este extins și este dat în folosință la 9 mai 1914[1].

În anul 1925 a avut loc prima conferință a bibliotecarilor, sub coordonarea lui Ion Bianu și Emanoil Bucuța, în aula Fundației Universitare „Carol I”. Tot aici au fost organizate conferințe și simpozioane ale grupărilor culturale „Forum”, „Poesis” și „Criterion”, care a reunit cele mai importante personalități din mediul academic.

Prin Decretul nr. 136, la 12 iulie 1948[2], Biblioteca Fundației Universitare devine Biblioteca Centrală a Universității „C.I. Parhon” din București.

Din anul 1963 până în anii '90, B.C.U. a funcționat ca centru național de dotare cu publicații românești a lectoratelor de limbă, literatură și civilizație românească din străinătate.

Palatul Fundatiei Universitare Carol I M Eminescu.jpg

În timpul Revoluției din 1989, clădirea a fost incendiată și s-a pierdut fondul bibliotecii alcătuit din cărți rare. Au fost distruse peste 500.000 de volume (dintre care 12.000 de volume de carte bibliofilă)[1], hărți rare, aproape 3.700 de manuscrise care aparțineau unor personalități marcante ale culturii române, printre care Eminescu, Maiorescu, Caragiale, Coșbuc, Blaga, Eliade.[3]

Începând din aprilie 1990, sub egida UNESCO, a început reconstrucția și modernizarea bibliotecii[1]. Ca urmare a apelurilor făcute, s-au făcut donații de peste 100.000 de volume din țară și de peste 800.000 de volume din străinătate.[1]

Exteriorul clădirii a fost restaurat, iar la 20 noiembrie 2001 s-a făcut redeschiderea oficială[1]. Redeschiderea Aulei a avut loc pe 25 iunie 2007, în prezența Majestăților Lor, Regele Mihai și Regina Ana.

Pe locul în care astăzi este ridicat edificiul a fost amplasată casa lui Grigore Peucescu, redactor al ziarului Timpul. Aici, Mihai Eminescu a citit pentru prima oară poezia Scrisoarea a III-a. Mărturie a acestui fapt este placa comemorativă amplasată în 15 iunie 2001, pe unul din zidurile palatului de astăzi.

În 5 aprilie 2006 a fost publicată în Monitorul Oficial, H.G. nr. 445/05.04.2006 prin care s-a modificat denumirea Bibliotecii Centrale Universitare. Astfel, ea a devenit Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București.

Statuia ecvestră a Regelui Carol I din fața clădirii bibliotecii a fost realizată de sculptorul Florin Codre, după ce originalul sculptorului Ivan Meštrović a fost distrus la ordinul regimului comunist.

Biblioteca în cifre[4][modificare | modificare sursă]

Dată Nr. total volume Frecvența cititori
31 decembrie 2002 1.788.548 515.089
31 decembrie 2003 1.799.272 561.306
31 decembrie 2004 1.788.480 570.947
31 decembrie 2005 1.799.915 559.548
31 decembrie 2006 1.805.133 510.525
31 decembrie 2007 1.804.729 449.541
31 decembrie 2008 1.912.718 383.532
31 decembrie 2009 1.896.288 369.964
31 decembrie 2010 1.896.981 373.332
31 decembrie 2011 1.855.424 353.510
31 decembrie 2012 1.879.244 322.115
31 decembrie 2013 1.867.894 322.465
31 decembrie 2014 1.888.383 316.766
31 decembrie 2015 2.368.198 288.964
31 decembrie 2019 2.401.147 226.240
31 decembrie 2020 2.410.966 59.019
31 decembrie 2021 2.365.741 41.743

Săli de lectură[modificare | modificare sursă]

Amplasarea sălilor de lectură
Nume sală Localizare Tip fond
Sala de lectură nr.1
Europa
etaj I documentație europeană: legislație, standarde, regulamente, publicații comunitare, publicații ale instituțiilor și organizațiilor internaționale
Sala de lectură nr.2
Minerva
etaj I bibliografii, biblioteconomie, știința informării, cataloage, dicționare, enciclopedii, ghiduri, repertorii
Sala de lectură nr.3
G. Dem Teodorescu
etaj I publicații seriale
Sala de lectură nr.4
Titu Maiorescu
etaj II arheologie, filosofie, istorie, politologie, psihologie, religie, sociologie, științe auxiliare ale istoriei
Sala de lectură nr.5
Ștefan Octavian Iosif
etaj II artă, folclor, lingvistică, literatură
Sala de lectură nr.6
Constantin Rădulescu-Motru
etaj III astronomie, chimie, economie, fizică, management, matematică
Sala de lectură nr.7
Simion Mehedinți
etaj III astronomie, biologie, botanică, geografie, geologie, medicină, tehnică, inginerie, zoologie

Directori ai Fundației Universitare ,,Carol I” din București[modificare | modificare sursă]

  1. G. Dem. Teodorescu , folclorist și istoric literar (1895-1899)
  2. Alexandru Tzigara-Samurcaș, istoric de artă, etnograf, muzeolog (1899-1946)
  3. Nicolae Bănescu, istoric, profesor universitar (1946-1948)

Directori ai Bibliotecii Centrale Universitare din București[modificare | modificare sursă]

  1. Constantin I. Balmuș, filolog și profesor universitar (1948)
  2. Nicolae Mironescu, bibliolog (1948 - 1952)
  3. Gheorghe Vlădescu-Răcoasa, sociolog și om politic (1952-1956)
  4. Vasile Suciu (1957-1963)
  5. Mircea Tomescu, bibliolog și istoric al cărții (1963-1969)
  6. Constantin Nuțu, istoric (1969-1979)
  7. Ion Stoica, profesor universitar și bibliolog (1983-2003)
  8. Mircea Regneală, istoric al cărții și bibliolog (2003-2010)
  9. Mireille Carmen Rădoi, profesor universitar și prima femeie director a Bibliotecii Centrale Universitare ,,Carol I” din București (2010 - prezent)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i j „Istoric Fundația Universitară "Carol I". Accesat în . 
  2. ^ Decretul nr. 136, la 12 iulie 1948
  3. ^ In Biblioteca se tragea cu adresa, 20 octombrie 2004, Cosmin Babii, Jurnalul Național
  4. ^ „Biblioteca în cifre”. Accesat în . 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • 75 [i.e. Saptezeci si cinci] de ani de activitate: volum jubiliar, Biblioteca Centrală Universitară București, 1971
  • Biblioteca centrală universitară din București: scurt istoric, 1895-1970, Combinatul poligrafic "Casa Scînteii, 1970
  • Ghid bibliografic de muncă intelectuală. Un model cultural: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, București, 2010

Legături externe[modificare | modificare sursă]