Biblioteca Centrală Universitară din București
| Biblioteca Centrală Universitară | |
 BCU, vedere dinspre Palatul Regal | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 44°26′23.34″N 26°5′51.22″E44°26′23.34″N 26°5′51.22″E |
| Localitate | București |
| Țara |  România |
| Adresa | Str. Boteanu nr. 1, cod postal: 010027, București sector 1 |
| Edificare | |
| Arhitect | Paul Gottereau |
| Data începerii construcției | 1891 |
| Data finalizării | 1893 este dată în folosință în 1914 |
| Beneficiar | Statul Român |
| Clasificare | |
| Cod LMI | B-II-m-B-18598 |
Modifică date / text  | |
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, prescurtat BCU, este cea mai veche bibliotecă universitară din București, situată în „Palatul Fundației Universitare Carol I”, sediul Fundațiilor Regale.
Clădirea a fost construită pe locul cumpărat de regele Carol I și a fost proiectată de arhitectul francez Paul Gottereau[1]. Construcția clădirii a fost finalizată în 1893[1] iar în următorii doi ani așezământul, numit Fundația Universitară Carol I, a fost dotat și amenajat. Inaugurarea a fost făcută de regele Carol I la 14 martie 1895[1]. În 1911, sub conducerea aceluiași arhitect, edificiul este extins și este dat în folosință la 9 mai 1914[1].
Prin Decretul nr. 136, la 12 iulie 1948[2], Biblioteca Fundației Universitare devine Biblioteca Centrală a Universității „C.I. Parhon” din București.
În timpul Revoluției din 1989, clădirea a fost incendiată și s-a pierdut fondul bibliotecii alcătuit din cărți rare. Au fost distruse peste 500.000 de volume (dintre care 12.000 de volume de carte bibliofilă)[1], hărți rare, aproape 3.700 de manuscrise care aparțineau unor personalități marcante ale culturii române, printre care Eminescu, Maiorescu, Caragiale, Coșbuc, Blaga, Eliade.[3]
Începând din aprilie 1990, sub egida UNESCO, a început reconstrucția și modernizarea bibliotecii[1]. Ca urmare a apelurilor făcute, s-au făcut donații de peste 100.000 de volume din țară și de peste 800.000 de volume din străinătate.[1]
Exteriorul clădirii a fost restaurat iar la 20 noiembrie 2001 s-a făcut redeschiderea oficială[1].
Pe locul în care astăzi este ridicat edificiul a fost amplasată casa lui Grigore Peucescu, redactor al ziarului Timpul. Aici, Mihai Eminescu a citit pentru prima oară poezia Scrisoarea a III-a. Mărturie a acestui fapt este placa comemorativă amplasată în 15 iunie 2001, pe unul din zidurile palatului de astăzi.
Cuprins
Biblioteca în cifre[4][modificare | modificare sursă]
| Dată | Nr. total volume | Frecvența cititori |
|---|---|---|
| 31 decembrie 2002 | 1.788.548 | 515.089 |
| 31 decembrie 2003 | 1.799.272 | 561.306 |
| 31 decembrie 2004 | 1.788.480 | 570.947 |
| 31 decembrie 2005 | 1.799.915 | 559.548 |
| 31 decembrie 2006 | 1.805.133 | 510.525 |
| 31 decembrie 2007 | 1.804.729 | 449.541 |
| 31 decembrie 2008 | 1.912.718 | 383.532 |
| 31 decembrie 2009 | 1.896.288 | 369.964 |
| 31 decembrie 2010 | 1.896.981 | 373.332 |
| 31 decembrie 2011 | 1.855.424 | 353.510 |
| 31 decembrie 2012 | 1.879.244 | 322.115 |
| 31 decembrie 2013 | 1.867.894 | 322.465 |
| 31 decembrie 2014 | 1.888.383 | 316.766 |
| 31 decembrie 2015 | 2.368.198 | 288.964 |
Săli de lectură[modificare | modificare sursă]
| Nume sală | Localizare | Tip fond |
|---|---|---|
| Sala de lectură nr.1 Europa |
etaj I | documentație europeană: legislație, standarde, regulamente, publicații comunitare, publicații ale instituțiilor și organizațiilor internaționale |
| Sala de lectură nr.2 Minerva |
etaj I | bibliografii, biblioteconomie, știința informării, cataloage, dicționare, enciclopedii, ghiduri, repertorii |
| Sala de lectură nr.3 G. Dem Teodorescu |
etaj I | publicații seriale |
| Sala de lectură nr.4 Titu Maiorescu |
etaj II | arheologie, filosofie, istorie, politologie, psihologie, religie, sociologie, științe auxiliare ale istoriei |
| Sala de lectură nr.5 Ștefan Octavian Iosif |
etaj II | artă, folclor, lingvistică, literatură |
| Sala de lectură nr.6 Constantin Rădulescu-Motru |
etaj III | astronomie, chimie, economie, fizică, management, matematică |
| Sala de lectură nr.7 Simion Mehedinți |
etaj III | astronomie, biologie, botanică, geografie, geologie, medicină, tehnică, inginerie, zoologie |
Vedere frontală a BCU și a statuii lui Carol I
BCU dinspre Monumentul Renaşterii Naţionale
Placă comemorativă
Aspect interior
Palatul fundaţiei Universitare la 1900
Vedere frontală, incluzând Statuia ecvestră a lui Carol I din București
.jpg)
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Biblioteca Centrală Universitară din Cluj
- Biblioteca Centrală Universitară din Iași
- Biblioteca Centrală Universitară din Timișoara
Note[modificare | modificare sursă]
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- 75 [i.e. Saptezeci si cinci] de ani de activitate: volum jubiliar, Biblioteca Centrală Universitateă București, 1971
- Biblioteca centrală universitară din București: scurt istoric, 1895-1970, Combinatul poligrafic "Casa Scînteii, 1970
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- BCU București
- Harta Monumentelor Istorice din București
- Top 10 lucruri de știut despre ... Biblioteca Centrală Universitară din București, 30 martie 2011, Corina Gavriș, Historia
- Fundația Universitară Carol I 1891-1914 (I), 23 octombrie 2008, Simina Stan, Jurnalul Național
- Biblioteca universitară “Carol I” (II) după evenimentele din decembrie 1989, au urmat zece ani de șantier…, 29 octombrie 2008, Simina Stan, Jurnalul Național
