Sari la conținut

Avenul Gemenele

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Avenul Gemenele
Geografie
LocalizareOrașul Zlatna, județul Alba
Coordonate46°10′N 23°16′E ({{PAGENAME}}) / 46.16°N 23.27°E
Lungime513 m
Adâncime-50 m
Altitudine1209 m.d.M.
Descoperire1982
GeologieCalcare tithonice
Număr de intrări12
Alte informații
Peșteră-aven fosilă

Avenul Gemenele, este situat pe versantul estic al Vârfului Dâmbău și este socotită cea mai frumoasă peșteră din areal, cu o bogăție deosebită de speleoteme.

Avenul se află pe teritoriul orașului Zlatna, județul Alba, în partea de sud-vest a Munților Trascăului. Este localizat la 46°09′20″N 23°16′28″E ({{PAGENAME}}) / 46.15556°N 23.27444°E

Cunoscuta de localnici ea a fost explorată și cartata de Viorel Ludusan (Polaris Blaj).

Este botezat astfel după cele două verticale de acces: una de 17 m, altă de 20 m. Pentru coborâre se poate alege orice variantă, verticala de 20 m este echipată cu un piton (se pot folosi și amaraje naturale - copaci) iar pentru verticala de 17 m echiparea s-a făcut cu 2 spituri.

Ambele verticale coboară în aceeași sală, a doua ca și dezvoltare. De aici se urca pe un con de grohotiș până la baza verticalei de 17m. Se continuă ascenddent până la o galerie orizontală. Se trece prin culoarul bogat în rămășițe ale animalelor care au căzut în aven și se ajunge la o sală cu dimensiuni modeste, din care se desprind 3 galerii, toate descendente. Pe cea din mijloc se ajunge într-o sală, mai mare decât cea anterioară, frumos concreționată. Continuând pe același directie după ce urcăm un mic prag ajungem la un sector foarte bogat concreționat cu stalagmite[1], stalactite[2], coloane[3], curgeri parietale, clusterite[4]. Atenție însă la gururile [5] ce acoperă la un moment dat toata lățimea galeriei.

Și toate acestea nu sunt decât un preambul pentru Sala Mare, care se deschide, descendent, din această galerie. De la intrarea în ea, în stânga, se află Marele Gur, cu apa ireal de curată, atât de curată încât de multe ori lasă impresia unui gur gol. În dreapta o succesiune de gururi în care dorm răvășite câteva cranii de liliac. Continuând coborârea, pe lângă frumoase scurgeri parietale Tavanul rămâne undeva deasupra la 15-30 m, încărcat de țurțuri de piatră. Se ajunge în fundul orizontal al sălii plin cu oase acoperite de o crustă de calcar de circa 2-3 cm. Sala continuă cu o galerie îngustă și noroioasă ce într-un târziu va începe să urce. Ea duce tot la baza avenului (galeria din stânga, dintre cele trei descendente). Cealaltă galerie descendentă, din dreapta, se va alătura celei din mijloc, după o scurtă și foarte abruptă coborâre.

O sală de dimensiuni mari se află și în stânga intrărilor, dar neconcreționată, grohotișul și formele relativ geometrice sugerând o geneză gravitațională. Această sală continua cu o galerie scurtă de 10 m, dar ale cărei speleoteme depășesc orice superlativ: stilolite, clusterite, draperii etc. Galeria se termina brusc, fiind închisă de o scurgere calcitică.

Condiții de vizitare

[modificare | modificare sursă]

Avenul se poare vizita de echipe pregătite și echipament corespunzător. Sunt necesare corzi, blocatoare, coboratoare, carabiniere, surse de ilumint.

Nu au fost făcute încă cercetări biospeologice dar am identificat exemplare de Myotis myotis, Triphosa dubitata și Limonia nubeculoasa.

  1. ^ speleoteme formate pe podea din calcarul dizovat în apa ce picură din tavanul peșterii
  2. ^ speleoteme asemănătoare țurțurilor formate din calcarul dizovat în apa ce picură din tavanul peșterii
  3. ^ Speleotemă rezultată din unirea stalacmitei cu stalactita
  4. ^ Speleoteme asemănărtoare ciorchinelui de strugure
  5. ^ Gururile sau bazinele de planșeu sunt unele din cele mai frecvente tipuri de speleoteme. Numele este o preluare din limba franceză (gour). Gururile se prezintă ca bazine ce au o latură proptită de pantă si celelalte laturi sub forma unui baraj arcuit convex. Gururile au o formă alungită, semi-ovală sau semicirculară. Comparația cu un baraj nu este numai morfologică ci și funcțională căci în spatele lui este adunată, apa, ba mai mult chiar, ea explicâ însăși geneza unei astfel de forme

Arhiva Clubului de Speologie Polaris Blaj. ATE Trascău Corp Zlatna-pagină

Legături externe

[modificare | modificare sursă]