Aventură

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

O aventură este o acțiune îndrăzneață și riscantă cu un final neprevăzut, mai poate fi un impuls de moment. Termenul aventură se poate referi și la o legătura amoroasă întâmplătoare și trecătoare. Uneori poate căpăta o conotație negativă desemnând o întreprindere dubioasă ori necinstită. Cel mai adesea, termenul este folosit pentru a desemna o activitate cu potențial pericol asupra integrității fizice a unei persoane cum ar fi unele sporturi extreme ca parașutismul sau alpinismul. De asemenea, poate desemna orice întreprindere cu un potențial risc, fie el fizic, financiar sau emoțional. Experiențele aventuroase pot produce excitare fiziologică și psihologică, care poate fi interpretată negativ ca fiind teamă sau pozitiv ca exaltare.

Tineri în căutare de aventură.

Experiențele aventuroase sunt activități recreaționale sau în căutare de senzație, ca turismul, cursele sau activitățile acvatice de senzație, dar pot fi si experiențe cognitive, ca lectura romanelor de „aventură” sau cărți despre exploratori și pionieri, fiind bune cunoscută expresia „aventura cunoașterii”.

Istoria conceptului[modificare | modificare sursă]

Conceptul de "aventură" este cu siguranță un concept literar de origine romantică. Din a doua jumătate a secolului al XII-lea, în Franța începe desemnare acțiunii din romane cu un cuvânt special: Aventure. Inițial, după cum reiese din povestirile mai vechi, se pare, a fost folosit numai în sensul de „ghinion”, astfel încât, uneori (de exemplu, în „Tristan”), capătă sensul de "destin nefericit." La Chrétien Troyes și la alți romancieri ai generatiei sale, cuvântul a dobândit o semnificație specială, ea a ajuns să însemne o serie de teste prin care „eroul” trebuie să treacă pentru a avansa la statutul de model de perfecțiune. Aparent, etimologic cuvântul derivă de latimpul viitor a verbului latinesc „advenire”.

Tipuri de aventură[modificare | modificare sursă]

Aventura poate fi considerată ca fiind de 4 feluri:

  1. Aventuri ale corpului. Până la moartea lui ca punct final al acestuia. Se încadrează aici: călătoriile, competițiile sportive de agilitate, forță...
  2. Aventuri emotionale. Experiența personală, empatia, emoție colectivă. Experiențe romantice sau terifiante, drame, arta circului, umorul, satira sau ca parte a activităților religioase.
  3. Aventuri ale minții. Cautările, analiza și sinteza informațiilor. Activități ale serviciilor de informații sau de combatere a criminalității, analiză științifică, educație, cercetare.
  4. Aventuri ale spiritului. Activități religioase, filozofice, predicții,reîncarnare, întrebări ale existențiale, șamanism, practici spirituale.

Aventura în mitologie[modificare | modificare sursă]

Povestirile despre aventuri sunt printre cele mai vechi și mai populare creații literare ale omenirii, exemplele cele mai concludente fiind Epopeea lui Ghilgameș și Odiseea de Homer. De asemenea, călătoriile aventuroase se regăsesc din belșug și în folclorul românesc, în creații impresionante ca Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte sau nenumăratele provocări ale lui Făt-Frumos.

Mitologul Joseph Campbell în lucrarea sa Eroul cu o mie de fețe observă că povestirile eroice indiferent de cultură urmează, în general, același tipar, începând cu „chemarea spre aventură”, urmată de o călătorie în necunoscut și de un eventual triumf. În epoca modernă foarte populare sunt și producțiile cinematografice de aventuri precum seria Indiana Jones sau Stăpânul inelelor.


T. E. Lawrence, cunoscut ca Lawrence al Arabiei.

Aventurieri[modificare | modificare sursă]

Aventurieri în istorie[modificare | modificare sursă]

Aventurieri moderni[modificare | modificare sursă]

Aventurieri fictivi[modificare | modificare sursă]

Lewis Carroll - Alice în țara minunilor, o cunoscută aventură fantastică.

Aventurieri români[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]