Aplicație multiliniară alternată

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

În algebra liniară o aplicație multiliniară alternată este o aplicație multiliniară cu toate argumentele aparținând aceluiași spațiu vectorial (de exemplu, o formă biliniară sau o formă multiliniară⁠(d)) care ia valoarea zero ori de câte ori în vreo pereche de argumente acestea sunt egale. În general spațiul vectorial poate fi un modul⁠(d) peste un inel comutativ.

Noțiunea de alternare este folosită pentru a obține o aplicație multiliniară alternată din orice aplicație multiliniară cu toate argumentele aparținând aceluiași spațiu.

Definiție[modificare | modificare sursă]

Fie un inel comutativ și module peste . Despre o aplicație multiliniară de forma se spune că este alternată dacă îndeplinește următoarele condiții echivalente:

  1. ori de câte ori astfel încât există [1][2]
  2. ori de câte ori astfel încât există [1][3]

Spații vectoriale[modificare | modificare sursă]

Fie spații vectoriale peste același corp. Atunci o aplicație multiliniară de forma este una alternată dacă îndeplinește următoarea condiție:

  • dacă sunt dependente liniar⁠(d) atunci .

Exemple[modificare | modificare sursă]

Într-o algebră Lie⁠(d), parantezele Lie indică o aplicație biliniară alternată. Determinantul unei matrice este o aplicație alternată multiliniară a liniilor sau coloanelor matricei.

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Dacă orice componentă a unei aplicații multiliniare alternate este înlocuită cu pentru orice și în baza inelului atunci valoarea acelei aplicații nu se schimbă.[3]

Orice aplicație multiliniară alternată este antisimetrică,[4] ceea ce înseamnă că[1]

sau echivalent,

unde este grupul de permutări⁠(d) de ordinul iar este semnul lui [5]

Dacă este o unitate⁠(d)în inelul bazei, atunci orice formă n-multiliniară antisimetrică este una alternată.

Alternare[modificare | modificare sursă]

Fiind dată o aplicație multiliniară de forma despre aplicația multiliniară alternată definită de

se spune că este alternarea lui

Proprietăți

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Lang 2002, pp. 511–512. .
  2. ^ Bourbaki, 2007, A III.80, §4
  3. ^ a b Dummit, Foote, 2004, p. 436
  4. ^ Rotman, 1995, p. 235
  5. ^ en Tu (). An Introduction to Manifolds. Springer-Verlag New York. p. 23. ISBN 978-1-4419-7400-6. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • fr Bourbaki, N. (). Eléments de mathématique. Algèbre Chapitres 1 à 3 (ed. reprint). Springer. 
  • en Dummit, David S.; Foote, Richard M. (). Abstract Algebra (ed. 3rd). Wiley. 
  • en Lang, Serge (). Algebra. Graduate Texts in Mathematics. 211 (ed. revised 3rd). Springer. ISBN 978-0-387-95385-4. OCLC 48176673. 
  • en Rotman, Joseph J. (). An Introduction to the Theory of Groups. Graduate Texts in Mathematics. 148 (ed. 4th). Springer. ISBN 0-387-94285-8. OCLC 30028913. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]