Angela Moldovan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Angela Moldovan
Angela-poza de prezentare.jpg
Date personale
Nume la naștereAngela Borș
Născută19 septembrie 1927
Chișinău (de jure), Botoșani (de facto)
Decedată13 septembrie 2013
București, România
Căsătorită cuVictor Moldovan, Mircea Block
CetățenieRegatul României, Română
OcupațieCântăreață
Alte numeAngela Sandu
Origineromână
StudiiAcademia de Muzică Gheorghe Dima, Universitatea Babeș-Bolyai  Modificați la Wikidata
Tipul de vocesoprană lirică
Instrument(e)voce[*]  Modificați la Wikidata
Ani de activitate1950-2013 (63 de ani)
Case de discuriElectrecord
Discografie
Listă completăDiscografia Angelei Moldovan  Modificați la Wikidata
Prezență online

Angela Moldovan (n. ,[1] Chișinău, România – d. , București, România) a fost o interpretă română de muzică populară, muzică clasică și romanțe, compozitoare, textieră, actriță de teatru și de film. În anul 1962 cronicarul american Paul Hume a supranumit-o „Privighetoarea României”. În 2002 i s-a acordat Ordinul National „STEAUA ROMÂNIEI în grad de Cavaler, fiind singura interpretă de folclor care deține această înaltă distincție de Stat. În același an, 1962, i s-a acordat Titlul Onorific de ARTISTĂ EMERITĂ a României pentru realizări valoroase în arta interpretării pe scenele lumii. A fost membru al Uniunii Compozitorilor din Republica Populară Română  (în perioada comunistă) și membru UCMR ADA (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Asociația pentru Drepturi de Autor). Angela Moldovan este interpreta celebrului cântec „Mi-am făcut bundiță nouă”. A fost prima interpretă a cântecului popular simbol al zonei folclorice a Moldovei – „Trandafir de la Moldova”. A fost căsătorită cu actorul Victor Moldovan, și cu textierul, scenaristul Mircea Block, autorul versurilor a mai multor binecunoscute cântece precum: Mi-am făcut bundiță nouă, Fata neichii, Sârba de la Deleni, Ia mai zi-i măi fluieraș, Merge satul la cules, Dorul mă cată pe-acasă.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Angela Moldovan s-a născut la data de 19 septembrie 1927, în Botoșani. Tatăl ei, Ioachim Borș, având postul de Verificator-Șef de metale prețioase, era detașat la Chișinău, oraș din Regatul României (astăzi Republica Moldova), Mama ei, Profira, a rămas în Iași, fiind însărcinată cu primul (și singurul) lor copil. Într-o zi de sărbătoare, Profira a plecat la rudele din Botoșani pentru a le face o vizită. În timpul șederii la Botoșani, Profira Borș a adus pe lume  copilul – Angela –  printr-o naștere prematură, la numai șapte luni de sarcină. La câteva zile de la naștere, rudele din Botoșani au adus-o la Iași. De îndată ce s-a putut deplasa, Profira a plecat cu copilul la Chișinău, la soțul ei. La Chișinău, Ioachim Borș a mers la Oficiul Stării Civile, unde a obținut certificatul de naștere al fetiței lor, Angela. Conform certificatului de naștere care a fost emis (de jure) de către Oficiul Stării Civile din Chișinău, Angela Moldovan s-a născut la Chișinău, însă de facto, locul ei de naștere este Botoșani.  (Nina Cuciuc, Angela Moldovan – Privighetoarea României, Editura Contour, Iași, 2020).

În perioada interbelică, funcționarii cu posturi importante în Stat, cum era și Ioachim Borș, erau transferați cu serviciul la un interval de 2-3 ani în diferite zone ale țării. Angela Moldovan, împreună cu familia sa, a fost nevoită astfel să se mute cu traiul din oraș în oraș: 1927-1928 CHIȘINĂU; 1928-1930 IAȘI; 1930-1934 TÂRGU MUREȘ (Școala de Balet); 1934-1936 TIMIȘOARA (clasele I și II, Școala Primară); 1936-1939 SUCEAVA (clasele III, IV la Șc. Pr.; clasa a V-a la Liceul ”Regina Maria”); 1939-1944 IAȘI (clasele VI, VII, VIII, IX, X, la Liceul Ortodox de Fete din Iași); 1944-1945 ALBA-IULIA (clasa a XI-a); 1945-1946 DEJ (clasa a XII-a); 1946-1950 CLUJ (studentă la Universitatea din Cluj, Facultatea de Filosofie și Filologie); 1947-1952 CLUJ (studentă la Conservatorul ”Gheorghe Dima”, canto clasic).

Când Angela Moldovan a împlinit vârsta de opt luni, tatăl ei a fost detașat de la Chișinău la Iași (anii 1928-1930). Familia Borș s-a implicat activ în viața socială a Iașului, făcând o donație pentru inaugurarea Monumentului Eroilor din zona Galata.

Anii petrecuți în Târgu-Mureș (1930-1934) au fost anii unei copilării fericite. Părinții i-au oferit tot ce era mai bun din acest oraș pentru o educație aleasă – Școala de Arte, Secțiunea Balet. În zilele de odihnă mergeau toți trei la ștrand, imaginile datate de Angela Moldovan fiind o dovadă certă.

Tg Mureș 1930 - La ștrand împreună cu mama sa

Cele mai dragi amintiri din anii copilăriei au fost însă anii petrecuți la Timișoara, Suceava și IAȘI. La Timișoara Angela a făcut două clase de Școală Primară: clasa I (1934-1935) și clasa a II-a (1935-1936).

Angela Moldovan și mama sa în Prima Zi de Școala, clasa I, Timișoara, 1934.

Anii petrecuți la Suceava, vechea Cetate de Scaun a lui Ștefan Cel Mare, au fost ani plini de bucurie și soare. Aici Angela și-a continuat studiile la Școala Primară, urmând clasele a III-a (1936-1937 și a IV-a (1937-1938). A urmat apoi clasa a V-a (1938-1939) la Liceul de Fete.

După absolvirea clasei a cincea (pe atunci prima clasă de liceu) la Liceul Regina Maria din Suceava, Angela Moldovan și-a continuat studiile la unul dintre cele mai prestigioase licee particulare din Iași,  Liceul Ortodox de Fete ”Doamna Elena Cuza” (în prezent Liceul ”Varlaam Mitropolitul” din Iași). La Iași, Angela Moldovan a făcut următoarele clase de învățământ liceal: clasa a VI-a=1939-1940;  clasa a VII-a=1940-1941; clasa a VIII-a=1941-1942; clasa a IX-a=1942-1943; clasa a X-a=1943-1944. Avea amintiri dragi referitoare la participarea ei în Corul Liceului Ortodox de fete, un cor armonizat pe patru voci, participant la concursuri muzicale din țară. Liceul dispunea de vreo zece piane cu coardă de concert și deși orele de pian erau facultative, Angela s-a înscris la aceste cursuri, în pofida faptului că se percepea o taxă suplimentară. Orele cele mai așteptate pentru ea erau cele de muzică, unde l-a avut ca profesor pe celebrul Vasile Popovici (1900-1973), compozitor, dirijor și profesor de Teorie și Solfegiu al Conservatorului de Muzică din Iași. Vasile Popovici este cunoscut ca fiind cel mai prolific compozitor de cântece pe versurile lui Mihai Eminescu (Seara pe deal etc.). De la orele de muzică și de pian predate de acest ilustru profesor a îmbrățișat Angela Moldovan imensitatea muzicii, consacrându-se ulterior acestei profesiuni. La liceu se  predau și ore de franceză, germană, engleză și italiană. Angela Moldovan stăpânea foarte bine toate aceste limbi străine, ce i-au fost de bun augur în activitatea sa concertistică în turneele din străinătate. Maghiara o știa de mică, din perioada în care s-a aflat cu părinții la Târgu-Mureș. Italiana studiată în liceu i-a permis să învețe operele compozitorilor italieni în original.

Angela Moldovan a debutat pe scena TEATRULUI NAȚIONAL DIN IAȘI, în primăvara anului 1941, la vîrsta de 14 ani (!). În perioada interbelică, la data de 10 mai, se celebra Ziua Naționala a României și la Teatrul Național din Iași avusese loc un spectacol dedicat acestui eveniment. Angela Moldovan a fost recomandată de conducerea Liceului Ortodox de Fete din Iași pentru a participa la acest concert. Ultimul spectacol al Angelei Moldovan pe o scenă profesionistă a avut loc în 2008,  în IAȘI, pe scena Teatrului National. Publicul a ovaționat-o minute în șir. Angela Moldovan a purtat toată viața în suflet dorul ”dulcelui târg al Ieșilor”. Prima romanță pe care a compus-o Angela Moldovan a fost romanța ÎNTINEREȘTI, BĂTRÂNE IAȘI, pe versuri de Mircea Block. Partitura originală a acestei romanțe se află expusă la Muzeul Angela Moldovan de la Cercul Militar Iași.

Angela Moldovan, elevă la Școala de Arte din Târgu-Mureș, Secțiunea Balet, 1931

1.Mă uit cu dragoste la tine /Orașul meu, iubite Iași, /Cum pentru vremea care vine /Pășești mereu pe-un nou făgaș… /De s-ar plimba acum pe stradă /Toți marii tăi înaintași, /Ar sta în loc și ei să vadă /Cum te-nnoiești, bătrâne Iași. /2.Și dacă Barbu Lăutaru /Ar mai veni pe la Copou, /Ce vesel ar cânta cobzarul /Pe struna lui un cântec nou /Și-o să te cânte viața toată, /Cei care ne vor fi urmași /Te faci frumos ca niciodată, /Întinerești, bătrâne Iași. /3. Mă uit cu dragoste la tine /Orașul meu, iubite Iași, /Cum pentru vremea care vine /Pășești mereu pe-un nou făgaș… /De s-ar plimba acum pe stradă /Toți marii tăi înaintași, /Ar sta în loc și ei să vadă /Cum te-nnoiești, bătrâne Iași.

În primăvara anului 1944, Liceul Ortodox de Fete ”Doamna Elena Cuza” din Iași a fost evacuat la Orăștie. Dat fiind că în perioada anilor 1941-1945 tatăl ei fusese detașat cu serviciul la Alba-Iulia, Angela s-a alăturat părinților, urmând cursurile clasei a XI-a la Liceul de Fete din Alba-Iulia. În vara anului 1945  Ioachim Borș a fost transferat cu serviciul la Dej. Angela Moldovan își urmează din nou părinții și își continuă studiile liceale la Școala Civilă de Stat pentru Fete din Dej, fiind în clasa a XII-a. Deoarece centrul de examen unde se desfășurau probele scrise și orale ale bacalaureatului se afla la Bistrița-Năsăud, Angela Moldovan a trebuit să meargă acolo pentru a susține examenul de bacalaureat. Glumea mereu pe seama acestui fapt zicând: ”Cele opt clase de liceu le-am făcut în cinci orașe: Suceava – clasa a V-a; Iași – clasele a VI-a, a VII-a, a VIII-a, a IX-a și a X-a; Alba Iulia – clasa a XI-a; Dej – clasa a XII-a; Bistrița-Năsăud – bacalaureatul”.

După absolvirea liceului, Angela și-a dorit mult să urmeze Conservatorul de Muzică din Cluj. Părinții, însă, au fost fermi pe poziție, cerându-i să intre la o facultate care să îi aducă pe masă pâinea cea de toate zilele. Angela Moldovan s-a înscris la Facultatea de Filozofie și Filologie, din cadrul Universității de Stat din Cluj.

În 1948, după doi ani de studii la Universitatea din Cluj, Angela Moldovan a reușit prin rezultatele bune obținute la facultate să primească consimțământul părinților de a se înscrie și la Conservatorul de Muzică din Cluj, secția Canto Clasic, urmând astfel simultan cele două facultăți.

Debutul[modificare | modificare sursă]

Angela Moldovan a debutat ca soprană lirică  în anul 1948 pe scena Operei din Cluj. Începând cu anul I de studii la Conservatorul de Muzică, Angela a fost angajată cu normă întreagă pe post de solistă la Teatrul de Operă din Cluj.

Pe parcursul celor  patru ani de activitate  (1948-1952), soprana Angela Sandu (acesta fiind numele de scenă ales la cererea directorului teatrului, care considerase că numele de ”Borș” nu era potrivit) a interpretat 14 ROLURI, un palmares de invidiat pentru orice solist de Operă. Prhsl Koči, un mare bariton din Cehia, auzind-o cântând în Rigoletto a venit special în România ca să cânte cu Angela Moldovan în opera Boris Godunov. În cei patru ani de activitate la Opera din Cluj, Angela Moldovan a strălucit în următoarele spectacole de operă, în care a interpretat celebre roluri de soprană, precum: KSENIA Godunova,  în opera BORIS GODUNOV, compozitor Modest Mussorgski; HALKA, în opera poloneză HALKA, compozitor Stanisław Moniuszko; GRETEL, în opera compozitorului german Engelbert Humperdinck HÄNSEL ȘI GRETEL.; GILDA, în opera RIGOLETTO de Giuseppe Verdi; DESDEMONA, în opera OTELLO de  Giuseppe Verdi; AIDA, în opera omonimă de Giuseppe Verdi; LIZA, în opera DAMA DE PICĂ a compozitorului rus Piotr Ilici Ceaikovski; MIMI, în opera BOEMA de Giacomo Puccini; CIO-CIO-SAN, în opera MADAMA BUTTERFLY de Giacomo Puccini; ANTIGONA, în opera OEDIP de George Enescu; ESMERALDA, în opera MIREASA VÂNDUTĂ de compozitorul ceh Bedřich Smetana; ANA în opera MEȘTERUL MANOLE de Paul Constantinescu; CHERUBINO (soprană în travesti) în NUNTA LUI FIGARO de Wolfgang Amadeus Mozart; BARBARINA, în NUNTA LUI FIGARO de Wolfgang Amadeus Mozart.

Anul 1950 reprezintă debutul Angelei Moldovan ca interpretă de muzică populară, fiind anul în care aceasta a devenit solista Orchestrei ”Înfrățirea” din Cluj, sub bagheta dirijorului Ilie Tetrade. În vara anului 1950 a cântat primele cântece populare la Radio Cluj, primele trei fiind  Mărioară de la munte, Nu-i bai și Merge satul la cules.  

Din motive strict familiale, solista a fost nevoită să se mute la București.

În 1954 începe să colaboreze cu Ansamblul „Ciocârlia”, iar în anul 1955 devine solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” din București.

Cariera muzicală[modificare | modificare sursă]

Primul mare circuit a fost în 1956 cu Ansamblul „Ciocârlia”, care pe lângă China, a cuprins Coreea de Nord, Vietnamul și fosta Uniune Sovietică. A fost un turneu de 6 luni, dintre care patru în China.

După mai mulți ani, în 1962, a urmat turneul din Statele Unite ale Americii, care a durat trei luni, cu 64 de spectacole, în 56 de state. La „Carnegie Hall” din New York, a avut loc un mare spectacol iar, la Washington, la spectacolul de gală, care a avut loc la „Constitution Hall”, o sală cu 11.000 de locuri a venit secretarul de stat, Dean Rusk, care a mărturisit la dineul ce a urmat că, a fost fascinat de cele văzute și a rămas până la sfârșitul spectacolului, acordând autografe alături de artiștii români pe discurile distribuite spectatorilor. Tot la acel spectacol, Moldovan a înmânat drept cadou Carolinei, fiica președintelui Kennedy, o păpușă îmbrăcată într-un superb costum popular, fapt care a impresionat-o foarte mult pe fetiță.

În lunga și prodigioasa activitate de mesager al sufletului poporului român, prin cântec, ea a colaborat cu cele mai renumite ansambluri din țară: Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” din București (1955-1965), Ansamblul „Ciocârlia” (1954-1983), Orchestra de muzică populară „Înfrățirea” din Cluj Napoca (1950-1954), Orchestra de muzică populară Radio, Ansamblul „Rapsodia română” din București, Ansamblul „Doina Bucureștiului”, Ansamblul Folcloric „Târgu Mureș”, Orchestra „Brâulețul” din Constanța, Orchestra „Plaiurile Bistriței” -din Bacău, Orchestra „Rapsozii botoșanilor”, Ansamblul Folcloric „Ciprian Porumbescu” din Suceava.

La pupitrul orchestrelor cu care a cântat i-a avut dirijori pe: Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Nicușor Predescu, Constantin Arvinte,Paraschiv Oprea, Nicolae Botgros, George Sârbu sau Ion Cobâlă, iar, alături de ea pe scenă au fost nume de rezonanță ca: Maria Tănase, Maria Lătărețu, Rodica Bujor, Ioana Radu, Mia Braia, Ion Luican, Vlad Dionisie, Fănică Luca, Ana Balaci, Ion Cristoreanu, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Maria Ciobanu, Gheorghe Turda, Irina Loghin, Benone Sinulescu sau Ion Dolănescu. O adevărată constelație nemuritoare.

Turnee internaționale[modificare | modificare sursă]

Angela Moldovan a fost apreciată pe toate meridianele lumii unde a realizat zeci de turnee. A fost în Albania, Bulgaria (de două ori), Polonia (tot de două ori), în URSS (de cinci ori), China (de două ori), Mongolia (de două ori), R.P.D. Coreeană (de două ori), Vietnam, India, Statele Unite (de cinci ori), Germania (de trei ori), Franța (de trei ori), Italia, Belgia, Olanda, Austria (de două ori), Grecia, Iugoslavia (de trei ori), Israel (de zece ori), Canada, Maroc (de două ori), Algeria (de două ori), Kuweit, Birmania și Republica Moldova - locul ei de naștere. Fiecare turneu întreprins era un triumf bine meritat, al ei și al folclorului românesc, o contribuție firească la îmbogățirea culturilor lumii prin dimensiunea esențială a culturii și civilizației românești.

Repertoriu[modificare | modificare sursă]

Repertoriul Angelei Moldovan este, în mare măsură din culegerile personale ale artistei, cu precădere din zona nordului Moldovei și a Bucovinei.

A mai lansat numeroase alte piese: Cine stă posomorâtă, Asta-i sârba mărunțică, Mi-am pus dorul pe cântar, Fata neichii etc. [2] A urmat Mi-am făcut bundiță nouă, cântec pe care l-a învățat de la bunica sa din Basarabia, și care a devenit cel mai mare hit al artistei, fiind preluat și de alte colege de breaslă.

Este cunoscută publicului larg și din apariția în filmul "Veronica", în rolul Smarandei.

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

În 1960 este decorată cu Ordinul „Muncii” clasa a II-a. În același an primește titlul de Artist Emerit al R.P.R.

A fost laureată a Festivalurilor și Concursurilor Internaționale de la Varșovia (1955) și Moscova (1957), primind „Premiul I” și medalia de aur.

Prin Decretul nr. 1122 din 19 decembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, artistei Angela Moldovan i s-a acordat Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a „pentru merite deosebite și îndelungată activitate artistică”.[3]

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit la data de 29 noiembrie 2002 Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”.[4]

În anul 2012, la Galele casei de discuri Electrecord i s-a decernat diploma care marchează întreaga sa operă, încununată de 22 de discuri vinil, o casetă și un CD.

Discografie[modificare | modificare sursă]

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Angela Moldovan”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ Biografie Angela Moldovan
  3. ^ Decretul nr. 1122 din 19 decembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea ordinului „Meritul Cultural” clasa I ansamblului de cîntece și dansuri „Ciocîrlia”, al Ministerului Afacerilor Interne, a titlului de „Maestru emerit al artei din Republica Socialistă România” directorului artistic al ansamblului, colonel Constantin-Viorel C. Doboș, precum și a ordinului „Meritul Cultural” și a medaliei „Meritul Cultural” unor membri ai acestui ansamblu, publicat în Buletinul Oficial nr. 109 din 22 decembrie 1967.
  4. ^ Decretul nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decorații naționale, text publicat în Monitorul Oficial nr. 911 din 14 decembrie 2002.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Matei-Săvulescu, Aura: O lume în cântec. Angela Moldovan, București, Edit. Muzicală, 1988
  • Vania Atudorei - Interviu cu Angela Moldovan la Cluj in 1987 - in volumul ,, Jurnal de întâlniri excepționale,, Editura Junimea, Iasi, 2021, 440 de pagini, pagina 34-37, ISBN-978-973-37-2396-7

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Video

Sunet Video clip: Angela Moldovan — „Când eram la mama mea” (1958)