Adrian Bejan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Adrian Bejan
Date personale
Născut (75 de ani)
Galați
Cetățenie Statele Unite ale Americii
 România Modificați la Wikidata
OcupațieProfesor universitar
Limbi vorbitelimba engleză[3]
limba română Modificați la Wikidata
Activitate
InstituțieDuke University[1]  Modificați la Wikidata
Alma MaterMassachusetts Institute of Technology[1]  Modificați la Wikidata
PremiiFellow of the American Society of Mechanical Engineers[*][[Fellow of the American Society of Mechanical Engineers |​]]
Medalia Benjamin Franklin[*] ()[1]
Worcester Reed Warner Medal[*][[Worcester Reed Warner Medal (awarded to an individual for seminal contribution to the permanent literature of engineering)|​]] ()[2]  Modificați la Wikidata
Membru de onoare al Academiei Române

Adrian Bejan (n. 24 septembrie 1948, Galați) este un profesor universitar american, originar din România, licențiat în inginerie mecanică, membru de onoare al Academiei Române - Secția de Științe Tehnice (15 noiembrie 2011) și membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei.

Este cunoscut pentru contribuțiile din domeniul termodinamicii și ca autor al teoriei constructale privind proiectarea și evoluția în natură.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ani timpurii[modificare | modificare sursă]

Adrian Bejan a urmat Liceul „Vasile Alecsandri” din localitatea natală. Mama sa, Marioara Bejan (1914–1998), a fost farmacist[4][5], iar tatăl său, Dr. Anghel Bejan (1910–1976), a fost medic veterinar.[5]

Massachusetts Institute of Technology[modificare | modificare sursă]

La vârsta de 20 ani s-a stabilit în Statele Unite și în anul 1975 și-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology.

Este profesor universitar la Universitatea Duke, Carolina de Nord - Departamentul "Inginerie Mecanică și Știința Materialelor". Doctor Honoris Causa a 18 universități, Adrian Bejan a publicat 30 de cărți și mai mult de 600 opere științifice, fiind totodată membru în diverse asociații profesionale, organizații sau instituții academice:[6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18][19][20][21][22]

Premii[modificare | modificare sursă]

Cea mai recentă recunoaștere o reprezintă Medalia "Benjamin Franklin", acordată de Institutul Franklin din USA, ce urmează a i se înmâna în cadru festiv în anul 2018.[23]

  • A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea a 18 Universități din 11 țări, printre care:
    • 2001 - Université Henri Poincaré, Nancy, France: "Leader scientifique mondial des domaines Energétique-Thermique et Mécanique des fluides. Promoteur de l’Analyse Entropique et de la Théorie Constructale. Profondément attaché aux valeurs humanistes et à la culture européenne."
    • 2003 - Swiss Federal Institute of Technology (ETH), Zürich, Switzerland, "for outstanding originality, challenges to conventional thinking, impact on modern thermal sciences, and for his pivotal role as promoter of constructal theory, entropy generation minimization, and European scientific culture."
    • 2013 - INSA de Lyon Arhivat în , la Wayback Machine. (National Institute of Applied Sciences of Lyon), France, for his "outstanding life-long research strategy"
  • 2017 - "Ralph Coats Roe Medal" din partea ASME, pentru "permanent contributions to the public appreciation of the pivotal role of engineering in an advanced society through outstanding accomplishments as an engineering scientist and educator, renowned communicator and prolific writer”
  • 2008 - "Donald Q. Kern Award" din partea American Institute of Chemical Engineers (AIChE), pentru "seminal contributions to heat exchange design based on two original methods: entropy generation minimization, and constructal theory."
  • 2007 - "James P. Hartnett Memorial Award" (ICHMT)
  • 2006 - "Luikov Medal", din partea International Center of Heat Mass Transfer (ICHMT)
  • 2004 - "Edward F. Obert Award" (ASME)
  • 2001 - "Charles Russ Richards Memorial Award" (ASME)
  • 2000 - "Ralph Coats Roe Award", din partea American Society of Engineering Education (ASEE)
  • 1999 - "Robert Henry Thurston Lecture" (ASME)
  • 1999 - "Max Jakob Memorial Award" din partea ASME și AIChE, pentru "highly imaginative and inspiring ideas in the thermal science and design of engineering and nature."
  • 1996 - "Worcester Reed Warner Medal" din partea ASME, pentru "originality, challenges to orthodoxy, and impact on engineering thermodynamics and heat transfer, which were made through the first three books: Entropy Generation Through Heat and Fluid Flow (1982), Convection Heat Transfer (1984), and Advanced Engineering Thermodynamics (1988)."
  • 1994 - "Heat Transfer Memorial Award" din partea ASME, pentru "significant and often unconventional contributions to heat transfer, notably in natural convection, thermodynamic aspects of heat transfer, convection in porous media, thermal tribology, solar energy conversion, cryogenics, and transition to turbulence; and for bringing modern research results and methods into heat transfer education."
  • 1990 - "James Harry Potter Gold Medal" din partea ASME, pentru "original and unorthodox ideas, journal articles, textbooks, graphics and lectures demonstrating that engineering thermodynamics is an active and often controversial field of research, and for encouraging others to invest their creativity in the future of the field."
  • 1988 - "Gustus L. Larson Memorial Award" (ASME).

Două grupuri adimensionale au primit numele “Bejan number, Be” în două domenii diferite: (1) în domeniul transferului termic prin convecție forțată, pentru grupul diferență de presiune (pressure difference group), și (2) în domeniul termodinamicii, pentru raportul adimensional dintre ireversibilitatea fricțiunii fluidului (fluid friction irreversibility) și ireversibilitatea transferului termic.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c https://mems.duke.edu/faculty/adrian-bejan  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://www.asme.org/about-asme/honors-awards/literature-awards/worcester-reed-warner-medal  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ Livni, Ephrat. „Everything, including the growing income disparity, can be explained by physics”. Quartz. Quartz Media LLC. Accesat în . 
  5. ^ a b Lage, José L.; Anderson, Ren; Costa, Vitor; et al. (). „Professor Adrian Bejan on his 60th birthday ”. International Journal of Heat and Mass Transfer. 51 (25-26): 5759–5761. doi:10.1016/j.ijheatmasstransfer.2008.06.027. ISSN 0017-9310.  Legătură externa în |title= (ajutor)
  6. ^ Duke Mechanical Engineering Faculty Arhivat în , la Wayback Machine., Adrian Bejan's page.
  7. ^ Bejan, Adrian (24 mai 2016). The Physics of Life: The Evolution of Everything. St. Martin's Press. ISBN 1250078822.
  8. ^ Federatia Romana de Baschet, -. "Adrian Bejan a realizat performanta in stiinta cu ajutorul baschetului!" Arhivat în , la Wayback Machine.. Federatia Romana de Baschet. Retrieved 1 august 2015.
  9. ^ Bejan, Adrian; Zane, Peder (24 ianuarie 2012). Design in Nature: How the Constructal Law Governs Evolution in Biology, Physics, Technology, and Social Organization. New York: Doubleday. p. 11. ISBN 978-0-307-744340.
  10. ^ A. Bejan and S. Lorente, Constructal law of design and evolution: Physics, biology, technology, and society, Journal of Applied Physics113, 151301 (2013); doi:10.1063/1.4798429
  11. ^ Bejan, Adrian (March 2017). "Evolution in thermodynamics". Applied Physics Reviews. 4: 011305. doi:10.1063/1.4978611
  12. ^ Bejan, Adrian (November 2016). Advanced Engineering Thermodynamics (4th ed.). New York: Wiley. p. 796. ISBN 978-1-119-05209-8
  13. ^ Bejan, Adrian (May 2013). Convection Heat Transfer (4th ed.). New York: Wiley. p. 696. ISBN 978-0-470-90037-6
  14. ^ Nield, Donald A.; Bejan, Adrian (2017). Convection in Porous Media (5th ed.). Springer International Publishing. p. 988. ISBN 978-3-319-49561-3
  15. ^ Bejan, Adrian (20 octombrie 1995). Entropy Generation Minimization: The Method of Thermodynamic Optimization of Finite-Size Systems and Finite-Time Processes. CRC Press. p. 400. ISBN 9780849396519.
  16. ^ Bejan, Adrian (December 2000). Shape and Structure, from Engineering to Nature. London: Cambridge University Press. p. 364. ISBN 9780521793889.
  17. ^ Web of Science "Bejan number" (as of February 2017).
  18. ^ Natura e constructală – Revista National Geographic Romania, www.natgeo.ro 
  19. ^ Adrian Bejan, Profesor "J.A. Jones" la Universitatea Duke din S.U.A.[nefuncțională]
  20. ^ Viitorul va fi constructal, 2 august 2007, Marc Ulieriu, Descoperă
  21. ^ Inginerul[nefuncțională], 3 iulie 2006, Mihaela Biliovschi, Jurnalul Național
  22. ^ Adrian Bejan, inginerul român care a formulat o nouă lege a fizicii. „Eu am ales să fiu fericit. Nu are sens să privești înainte altfel decât cu speranță”, 22 martie 2016, Raluca Ion, republica.ro
  23. ^ The Franklin Institute Awards, Adrian Bejan, consultat la 20 noiembrie 2017

Legături externe[modificare | modificare sursă]