Abdul-Hamid I

Acest articol se referă la un sultan turc. Pentru alte persoane cu nume similar, vedeți: Abdul Hamid.

Abdul-Hamid I
Abdul-Hamid I
Date personale
Născut	Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit
Decedat	7 aprilie 1789 Constantinopol, Imperiul Otoman
Înmormântat	Istanbul
Cauza decesului	insuficiență cardiacă
Părinți	Ahmed al III-lea Rabia Sultan[*]​
Frați și surori	Hatice Sultan[*]​ Mustafa al III-lea
Căsătorit cu	Ayşe Sine[*]​ Nakşidil Sultan[*]​
Copii	Mustafa al IV-lea Mahmud al II-lea al Imperiului Otoman Esma Sultan[*]​ Hibetullah Sultan[*]​
Cetățenie	Turcia Imperiul Otoman
Religie	Islam
Ocupație	conducător[*]​
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Dinastia Otomană[*]​
Sultan al Imperiului Otoman[*]​
Domnie	21 ianuarie 1774 – 7 aprilie 1789
Predecesor	Mustafa al III-lea
Succesor	Selim al III-lea
Semnătură

Abdul-Hamid I (1725 - 1789) a fost un sultan turc în perioada 1774 - 1789, sub domnia căruia s-a accentuat decadența Imperiului Otoman. În urma înfrângerilor suferite în războiul ruso-turc din 1768 - 1774, a fost nevoit să încheie tratatul de pace de la Kuciuk Kainargi (1774). A cedat Austriei Bucovina (1775) și Rusiei Crimeea (1784).

Tinerețe

S-a născut la Constantinopol, a fost fiul mai mic al sultanului Ahmed al III-lea (anii de domnie: 1703-1730) și a Șermi Kadın. A fost izolat de treburile conducerii țării. Aceasta a durat până în 1767. În această perioadă a primit educația timpurie de la mama sa Rabia Șermi, împreună cu care a studiat istoria și caligrafia.

După moartea fratelui său Mustafa al III-lea, Abdul Hamid la 21 ianuarie 1774, devine sultan al Imperiului Otoman.

Domnie

Abdul Hamid a fost indiferent afacerile de stat și maleabil în privința proiectelor consilierilor săi. Prin natura sa a fost foarte religios și pacifist. În timpul domniei resursele financiare ale statului nu ajungeau pentru achitarea salariilor ienicerilor.

În ciuda naturii sale pacificatoare, Imperiul Otoman a fost forțat să reînnoiască imediat războiul cu Rusia. Aceasta a condus la o înfrângere completă a Turciei la Kozludzha și la semnarea tratatului umilitor de la Kuciuk-Kainargi (21 iulie 1774), potrivit căruia Rusia a obținut ieșire la Marea Neagră și influență asupra popoarelor creștine ale Imperiului Otoman din Balcani și Crimeea.

Note

	Sultani ai Imperiului Otoman
Ascensiunea (1299 – 1453) Osman I Orhan Gazi Murad I Hudavendighiar Baiazid I Ildârâm Mehmed I Celebi Murad al II-lea Mahomed al II-lea Propășirea (1453 – 1683) Baiazid al II-lea Selim I Soliman I Selim al II-lea Murad al III-lea Mehmed al III-lea Ahmed I Mustafa I Osman al II-lea Murad al IV-lea Stagnarea (1683 – 1827) Ibrahim I Mehmed al IV-lea Suleiman al II-lea Ahmed al II-lea Mustafa al II-lea Ahmed al III-lea Mahmud I Osman al III-lea Mustafa al III-lea Abdul Hamid I Selim al III-lea Mustafa al IV-lea Mahmud al II-lea Declinul (1828 – 1908) Abdul-Medjid Abdul-Aziz Murad al V-lea Abdul-Hamid al II-lea Mehmed al V-lea Destrămarea (1908 – 1923) Mehmed al VI-lea

Acest articol conține text din Dicționarul enciclopedic român (1962-1966), aflat acum în domeniul public.