Ahmed I

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ahmed I
Sultan I. Ahmet.jpg
Domnie 16031617
Predecesor Mehmed al III-lea
Succesor Mustafa I
Urmași Osman al II-lea
Șehzade Mehmet
Șehzade Orhan
Șehzade Cihangir
Șehzade Suleyman
Șehzade Selim
Murad al IV-lea
Șehzade Hassan
Șehzade Baiazid
Șehzade Hussein
Șehzade Kasim
Ibrahim I
Tată Mehmed al III-lea
Mamă Handan Sultan
Naștere 18 aprilie 1590
Manisa,Imperiul Otoman
Deces 22 noiembrie 1617
Istanbul,Imperiul Otoman
Semnătură Ahmed I's signature
Religie islam

Ahmed I (limba turcă: احمد اول Aḥmed-i evvel) (18 aprilie, 159022 noiembrie, 1617) a fost sultanul Imperiului Otoman din anul 1603.Ahmed I a venit la tron după tatăl său Mehmet III pe data de 22 decembrie 1603.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Odată cu aderarea sa la tron,Ahmed a arătat că este încrezut în sine și independent.În timpul ceremoniei de aderare la tron el însuși și-a încins sabia strămoșului său Osman Gazi la brîu și nu a așteptat ca vizirii să-l așeze pe tron,ci s-a așezat singur fără nicio ezitare.La începutul domniei lui Ahmed I Imperiul Otoman era în război cu Austria (Războiul cel Lung) și cu Iran (Războiul perso-otoman 1603-1618).În plus,continua răscoala Jalal în Anatolia,care era începută încă pe timpurile lui Mehmet III,rebelii erau conduși de Mehmet Callander-Oglu și controlau o bună parte de teritorii.După mulți ani de luptă,rebeliunea a fost suprimată brutal pentru că ca să suprime răscoala a fost trimis Kuyudzhu Murad-Pașa care în anul 1606 a devenit Marele Vizir al Imperiului Otoman.

Sultanul Ahmed I
Sultanul Ahmed I

Profitînd de retragerea armatei otomane la înăbușirea răscoalei,șahul persan Abbas I a expulzat garnizoana otomană din Azerbadjan,Georgia și alte teritorii cedate în temeiului Acordului de la Instanbul din 1590.Ulterior Abbas i-a înfrînt în multe lupte pe turci care vroiau să recîștige teritoriile pierdute.Mai mult decît atît printre funcționarii de stat erau acei care vroiau să încheie un armistițiu cu Iranul.Pe acești funcționari îi conducea Marele Vizir Gyumyuldzhineli Nasuh-Pașa.În 1612 turcii au recunoscut cuceririle lui Abbas I.Înainte de ratificarea acordului,doi prinți georgieni i-au cerut sultanului protecție.Acest fapt l-a impus pe Abbas I să acționeze,ceea ce turcii au socotit ca încălcarea armistițiului.În 1614 a fost executat Nasuh-Pașa pentru că era susținător al armistițiului cu Persia,iar Marele Vizir a devenit Okyuz Mehmed Pașa.În 1616 Marele Vizir a creat un asediu orașului Erevan dar care s-a soldat cu eșec,fapt după care Mehmed Pașa a fost demis.

În timpul războiului cu Austria,Ahmed I a condus personal oastea otomană în campania din anul 1605,care s-a soldat cu cuceriarea cetății din Esztergom pe 3 octombrie 1605,însă Revolta Jalal și mișcarea națională de eliberare din Porto-Levante,care i-a impus pe turci să negocieze cu Habsburgii.Pe 11 noiembrie 1606,a fost semnat armistițiul de la Zhitvatorok,potrivit căruia turcii refuză să ceară tribut anual de la Austria și recunoaște titlul imperial al Austriei.

Unul dintre Marii Viziri ai Imperiului Otoman la începutul domniei lui Ahmed I era Derviș Mehmed-Pașa.El s-a născut în Bosnia și avea funcția de îngrijitor al tînărului Ahmed.În 1603,cînd Ahmed a devenit sultan,Derviș a devenit gardian al camerelor sultanului,iar mai apoi Kapudan-Pașa.La acel moment mama lui Ahmed,Valide Handan-Sultan a încercat să influențeze asupra fiului său și să meargă împotriva lui Derviș-Pașa.Dar,în 1605 Handan-Sultan moare,iar Derviș Pașa își mărește influența asupra sultanului.În curînd,se stîrnește un conflict între Sokolluzade Mehmed-Pașa și Derviș-Pașa în urma căruia Mehmed-Pașa a fost trimis să înăbușe Revolta Jalal.Șeyhülislam Sunullah Efendi a fost demis din funcție din cauza că el încerca să-i arate sultanului adevăratul scop al Marelui Vizir,dar el totuși rămîne în Istanbul.Însă toate deciziile luate de către Derviș-Pașa a dus la nemulțumirea poporului și ura lui Ahmed I.Încercarea de a lua impozite de la țărani din cauza balconurilor caselor a înrăutățit situația și mai tare.Moartea Vizirului a fost datorată multor datorii pe care el le-a încercat să le dea pe spinarea unui cumpărător evreiesc.Pînă la urmă Ahmed I află că Derviș-Pașa vrea să-l „ucidă”.Pe 11 decembrie 1606 la Consiliul Divanului,Derviș-Pașa a fost executat la ordinul sultanului.

Ahmed I este primul sultan care se interesează de treburile statului după anul 1566.În scrisoarea adresată regelui polonez Sigismund Vaza,în anul 1612,Ahmed I menționeaz: „Sultan Ahmed-Han,Binecuvîntat,fiul Marelui Dumnezeu,Împăratul tuturor turcilor, grecilor,vavilonianilor,macedonienilor,sarmaților,Stăpînul Marelui și Micului Egipt,Alexandriei,Indiei și tuturor popoarelor,Prinț și Monarh,Domn și fiul a lui Mahomed,Apărătorul Sfintei Grote A Celui de Sus,Regele tuturor regilor și Prințul tuturor prințurilor,Prințul și Moștenitorul tuturor moștenitorilor”.

O mare influență asupra sultanului a avut soția sa Kösem Sultan.În 1604 în haremul lui Ahmed I a apărut o nouă slujnică pe numele Anastasia,de origine greacă,fiica unui preot creștin de pe insula Tinos din Marea Egee.Turcii au vîndut-o la tîrgul de robi.Ea era prima slujnică din grupa slujnicilor din haremul lui Ahmed I,de aceea el a numit-o Kösem-„căpetenia tribului”.Se mai cunoaște încă o variantă a numelui-Mahpeyker.Kösem a devenit favorita sultanului iar Mahfiruz a fost trimisă în Palatul Vechi.Osman(fiul lui Mahfiruz) a rămas în Palatul Topkapi,iar grijă de el avea Kösem Sultan.Ocupația lui preferată era să meargă prin oraș cu Kösem în caretă și să arunce bani oamenilor.Ahmed I era foarte atașat de Kösem Sultan.

Moscheea Albastră din Istanbul

Încă din copilărie,Ahmed I confecționa inele,care le putea îmbrăca pe degetul mare ca să-i fie mai ușor să tragă din arc.De la începutul domniei Sale,sultanului îi era frică de fratele său mai mic Mustafa,care era închis în Kafes.Diplomatul Contarini a scris în 1612 că Sultanul a dat 2 ordine să-l sugrume pe Mustafa,însă în ambele cazuri și-a schimbat decizia.În primul caz pe el l-a oprit durerile acute în stomac,iar în al doilea caz pe sultan l-a speriat mult furtuna al cărei epicentru era Palatul Topkapi.Contarini credea că salvarea lui Mustafa este datorată lui Kösem Sultan.

În timpul domniei lui Ahmed I a fost construită Moscheea Albastră din Istanbul.Însuși sultanul a primit împuterniciri cînd a stins un pojar în anul 1606.În plus,el se îngrijora de starea materială a poporului,de aceea el a rămas în amintiri ca unul dintre cei mai de seamă sultani ai Imperiului Otoman.

Ahmed I a murit de tifos în anul 1617 și a fost înmormîntat într-un mausoleu de lîngă Moscheea Albastră.

Familie[modificare | modificare sursă]

Soții[modificare | modificare sursă]

  • Fatma Hatun

Copii[modificare | modificare sursă]

Băieți[modificare | modificare sursă]

  • Osman II (3 noiembrie 1604-20 mai 1622;mamă-Mahfiruz Hatice Sultan)
  • Șehzade Mehmet (8 martie 1605-12 aprilie 1621;mamă-Kösem Sultan)
  • Șehzade Orhan (1609-1612;mamă-Kösem Sultan)
  • Șehzade Cihangir (s-a născut și a murit în 1609;mamă-Fatma Hatun)
  • Șehzade Suleyman (1610/1611-27 iulie 1635;mamă-probabil,Kösem Sultan)
  • Șehzade Selim (27 iunie-27 iulie 1611;mamă-Kösem Sultan)
  • Murad IV (26/27 iulie 1612-8 februarie 1640;mamă-Kösem Sultan)
  • Șehzade Hassan (1612-1615;mamă-Fatma Hatun)
  • Șehzade Baiazid (1612-27 iulie 1635;mamă-Kösem Sultan)
  • Șehzade Hussein (1613-1617;mamă-Mahfiruz Hatice Sultan)
  • Șehzade Kasim (1614-1 decembrie 1638;mamă-Kösem Sultan)
  • Ibrahim I (5 noiembrie 1615-12 august 1648;mamă-Kösem Sultan)

Fete[modificare | modificare sursă]

  • Ayșe Sultan (1605-1657;mamă-Kösem Sultan)
  • Fatma Sultan (1606-1670;mamă-Kösem Sultan)
  • Gevherhan Sultan (1608-1660;mamă-Kösem Sultan)
  • Hatice Sultan (1608-1610;mamă-Mahfiruz Hatice Sultan)
  • Hanzade Sultan (1609-23 iulie 1650;mamă-Kösem Sultan)
  • Esma Sultan (s-a născut și a murit în 1612;mamă-Șahnazam Hatun)
  • Zahide Sultan (1613-1620;mamă-Șahnazam Hatun)
  • Atike Sultan (1614-1670;mamă-Kösem Sultan)
  • Cemre Sultan (1616-1620;mamă-Kösem Sultan)
  • Zeynep Sultan (1617-1619)
  • Abide Sultan (1618-1675;mamă-Fatma Sultan)

În cultură[modificare | modificare sursă]

  • În serialul ,,Mahpeyker” (anul 2010) rolul sultanului a fost jucat de către Gökham Mumcu.
  • În serialul „Muhteșem Yüzyıl Kösem” (anul 2015) rolul sultanului este jucat de către Ekin Koç.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  •  Ахмед I // Энциклопедический словарь Брокгауза и Ефрона : в 86 т. (82 т. и 4 доп.). — СПб., 1890—1907.
  •  TEZCAN, Baki The Debut of Kösem Sultan's Political Career // Turcica : Journal. — 2008. — Т. 40. — С. 347—359. — DOI:10.2143/TURC.40.0.2037143.
  • ↑  Peirce, 1993, p. 105.
  • ↑  Kahraman, Akbayar, 1996, p. 41.
  •  Peirce, 1993, p. 365.
  •  Öztuna, 2005, p. 189
  •  The Imperial House of Osman

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • Славянская энциклопедия. XVII век: в 2 т. / Автор-составитель В. В. Богуславский. — М.: ОЛМА-ПРЕСС; ОАО ПФ «Красный пролетарий», 2004. — 5000 экз. — ISBN 5-224-02249-5.
  • Ahmed I (eng.)
  • http://www.theottomans.org/english/index.asp