AS Venus București
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
A.S.C. Venus București | |||
Informații generale | |||
---|---|---|---|
Numele complet | AFC Venus 1914 București | ||
Poreclă | Negrii, Negrii din Splai, Dracii negri | ||
Nume precedent(e) | AFC Venus București ASC Venus București | ||
Data fondării | 1914 afiliere federație: 5 iulie 1915 refondare: 2014 | ||
Culori | negru-alb | ||
Stadion | Biruinta , București (200 locuri) | ||
Campionat | Liga a V-a , Seria 1 | ||
Președinte | Robert Țicleanu | ||
Antrenor | Alexandru Raducu | ||
Palmares | |||
Național | Campionatul României (8) | ||
Echipament | |||
Modifică date / text ![]() |
Asociația Fotbal Club Venus 1914 București este un club de fotbal din București, fondat în anul 1914 și afiliat la FSSR la 5 iulie 1915. Echipa a dominat campionatul României în perioada interbelică. După război, în urma restricțiilor impuse de regimul comunist, clubul a încercat să supraviețuiască, dar a dispărut în 1948. A fost refondat, printre alții, de unii urmași ai foștilor jucători în 2014 și joacă în Liga a V-a, Seria 1, București.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Perioada de glorie[modificare | modificare sursă]
Asociația Fotbal Club Venus București a fost fondată în anul 1914 de către un grup de tineri și elevi ai Școlii de Arte și Meserii în frunte cu Mitty Niculescu (căpitan al echipei). Ulterior, în perioada anilor 1930–1940, clubul l-a avut în conducere pe Gabriel Marinescu (general, prefectul poliției) și Alexandru Elădescu (avocat bucureștean). Alături de aceștia, participau la viața clubului și alți avocați, juriști, militari.
Venusul postbelic[modificare | modificare sursă]

În anul 1948, în urma legii ce obliga toate cluburile sportive să se afilieze la un sindicat, Venus a fuzionat cu Uzinele Comunale București, devenind Venus UCB. În toamna anului 1948 Venus evolua în eșalonul al 3-lea și, odată cu desființarea arbitrară a acestuia, Venus a dispărut. În anul 1953, zona în care se afla Arena Venus (actualul parc Știrbei, cuprins între podul cu același nume și Casa de Cultură a Studenților) devine zonă militară și toate clădirile, inclusiv stadionul, au fost demolate.
Reînființarea[modificare | modificare sursă]
În anul 2014, doi iubitori ai fotbalului împreună cu rude ale foștilor fotbaliști ai clubului din perioada interbelică, între care președintele de onoare al clubului, Alexandru Cristian Vâlcov (fiul marelui fotbalist venusist Colea Vâlcov), au refondat clubul. Vechiul stadion nu mai există, dar echipa joacă meciurile acasă pe stadionul Biruința din cartierul Bucureștii Noi.[1] După primul sezon(2014-2015) de la reînființare, Venus s-a clasat pe locul 7 cu 28 de puncte. Începând cu sezonul 2015-2016 AMFB a înfiintat liga a cincea, primele sapte echipe din cele două serii rămân în liga a patra iar celelalte au format liga a cincea. Venus s-a clasat tot pe locul 7 cu 34 de puncte, într-o ligă a patra mult mai puternică. În sezonul 2016-2017 Venus termină pe locul 12 cu 27 de puncte. După un sezon slab 2017-2018, Venus termină pe locul 15 cu 9 puncte și retrogradează în liga a cincea.
Stadion[modificare | modificare sursă]
La 5 ani după construcția Stadionului Romcomit, în București apare o nouă arenă, Stadionul Venus. Arena a fost construită din banii avocatului Alexandru Elădescu, acesta vânzând o pădure pentru a face rost de banii necesari construcției[2]. Pe terenul respectiv era Grădina Procopoaiei, un loc de plimbare foarte la modă la începutul secolului XX. Inițial pe acest loc se dorea construirea unei gări centrale, dar acest proiect a fost abandonat. Stadionul era amplasat între Splaiul Dâmboviței și Podul Eroilor, care se numea chiar Podul Venus.
Arena Venus avea o capacitate de 15.000 locuri și dispunea de o instalație de nocturnă , pe stâlpi (spre deosebire de arena Romcomit), iar gazonul era din iarbă naturală. Fundațiile pe care stăteau stâlpii nocturnei sunt acolo și în prezent. Pe lângă terenul de fotbal mai existau terenuri anexe, sală de recuperare cât și un cabinet medical.
În meciul inaugural Venus București a jucat contra echipei Juventus București, meci încheiat cu scorul de 2-3 în favoarea oaspeților. Nocturna stadionului s-a inaugurat la 18 august 1934 cu ocazia meciului dintre Juventus Bucuresti si Admira Viena (scor 2-3) . Venus București a fost o echipă foarte iubită în epocă de către elitele momentului. Este celebru șeful galeriei venusiste de atunci, Nicolae Theodoru cunoscut ca George Chibrit.
Palmares[modificare | modificare sursă]
- Național
- Internațional
Bilanț în primul eșalon[modificare | modificare sursă]
Divizia A | J | V | E | Î | GM | GP | Pct |
---|---|---|---|---|---|---|---|
Total | 180 | 108 | 35 | 37 | 499 | 248 | 251 |
Acasă | 90 | 65 | 13 | 12 | 296 | 110 | 143 |
Deplasare | 90 | 43 | 22 | 25 | 203 | 138 | 108 |
Jucători emblematici[modificare | modificare sursă]
Portari | Fundași | Mijlocași | Atacanți | Antrenori | |
---|---|---|---|---|---|
Jucători actuali[modificare | modificare sursă]
- Zamfir Răzvan-Andrei
- Ionuț Zambalic
- Sebastian Craciun
- George Manica
- Aurel Căpraru
- Ciprian Ciupercea
- Alexandru Ivan
- Dragoș Antonescu
- Ionuț Florea
- Bahnarianu Sorin
- Alexandru Stoica
- Radu Mardale
- Damian Tufeanu
- Alexandru Cristea
- Sebastian Buliga
- Catană Andrei
Numele clubului[modificare | modificare sursă]
- 1914 - Asociația Fotbal Club Venus București
- 1936 - Asociația Sportiva si Culturala Venus București
- 2014 - Asociația Fotbal Club Venus 1914 București
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Alin Grigore (), „VIDEO și FOTO Venus și Victoria București au renăscut » Cele două s-au întîlnit în ziua marelui derby românesc: "Vrem în Liga 1"”, GSP, accesat în
- ^ Caz unic in fotbal, sport.ro
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- http://www.webalice.it/claudionicoletti1/Euroleagues/ROM/romania%201926-30.htm
- Viață de fotbalist în Bucureștii anilor ’30 - ’40, 9 februarie 2012, Adrian Epure, Historia