Ținutul Someș
| Someș | |||
| — ținut — | |||
| |||
| Țară |  România | ||
|---|---|---|---|
| Județ |  Cluj | ||
| Municipiu |  Cluj | ||
| Atestare |  | ||
| Reședință | Cluj | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 33,385 km² | ||
| Populație | |||
| - Total | 2.143.453 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prezență online | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Ținutul Someș (denumirea propusă inițial fiind ținutul Crișuri) a fost unul din cele zece ținuturi înființate în 1938, prin Legea administrativă din 14 august,[1] după ce regele Carol al II-lea a inițiat în România o reformă instituțională după model fascist,[2] modificând Constituția României, legea administrării teritoriale și introducând monopartidismul. A fost desființat în urma dictatului de la Viena din 30 august 1940.
Orașul Cluj este numit reședință de ținut. Ținutul includea 7 județe cu 56 de plăși, 16 orașe și 1575 de sate. Suprafața ținutului era de 33.385 kmp, iar populația de 2.143.453 locuitori, din care, la 1 iulie 1937, 372.609 trăiau în orașe.
Județe încorporate
[modificare | modificare sursă]În conformitate cu reforma administrativă și constituțională din anul 1938, cele 71 de județe au fost subordonate ținuturilor. Cele șapte județe care au compus ținutul Someș au fost următoarele:
Stema
[modificare | modificare sursă]Conform Decretului Regal nr. 4285 din 13 decembrie 1938,[3] stema ținutului Someș consta din „Scutul: șapte fâșii așezate oblic de la dreapta la stânga, alternând roșu și albastru («barres»), înfățișând cele 7 județe ale ținutului, prin culorile predominante din stemele lor. Peste tot, capul de zimbru negru, simbolizând Maramureșul, leagănul Moldovei, cuprins în acest ținut. ”.
Rezidenți regali
[modificare | modificare sursă]- gen. Alexandru Hanzu (13 august 1938[4][5] – 1 februarie 1939[5][6])
- dr. Coriolan Tătaru (1 februarie 1939[6][7] – 30 august 1940)
Reactualizarea ideii în anul 2011
[modificare | modificare sursă]În anul 2011 președintele Traian Băsescu a adus în discuție o propunere de împărțire administrativ-teritorială similară celei din 1938. Ideea înființării unui superjudeț Crișuri sau Crișana a fost criticată de istorici și de specialiști în drept administrativ.[8]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Publicată în „Monitorul Oficial”, partea 1, nr. 187 din 14 august 1938
- ^ Günther H. Tontsch, „Juristische Literatur zur rumänischen Verwaltungsgeschichte im 19. und 20. Jahrhundert”, în: Jahrbuch für Europäische Verwaltungsgeschichte, nr. 12/2000, p. 285.
- ^ Publicat în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 34 din 10 februarie 1939, p. 698
- ^ ***, „Cei zece rezidenți regali au depus jurământ în fața M. S. Regelui”, în România, anul I, nr. 75, luni 15 august 1938, p. 18.
- ^ a b ***, „Lista nominativă a demnitarilor intrând în prevederile decretului-lege Nr. 3262”, în Universul, anul LVII, nr. 280, vineri 11 octombrie 1940, p. 7.
- ^ a b ***, „Noui numiri și transferări de rezidenți regali”, în România, anul II, nr. 244, vineri 3 februarie 1939, p. 5.
- ^ ***, „Lista nominativă a demnitarilor intrând în prevederile decretului-lege Nr. 3262”, în Universul, anul LVII, nr. 282, duminică 13 octombrie 1940, p. 8.
- ^ Valentin Malaescu (), „De ce Crișana și nu Ardealul de Nord?”, Ziua de Cluj, accesat în
| |||||||
