Aiton, Cluj

Aiton
Ajtony
—  Sat  —
Biserica reformată-calvină din Aiton (monument istoric)
Stemă
Aiton Aiton (România) Localizarea satului pe harta României
Aiton Aiton (Județul Cluj) Localizarea satului pe harta județului Cluj
Coordonate: 46°41′03″N 23°44′35″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Cluj
Comuna	Aiton
Altitudine	626 m.d.m.
Populație (est. 1 ianuarie 2009 )
- Total	1.214 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407025
Prefix telefonic	+40 x64
Prezență online
Aiton pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (sectio 095) Aiton pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (sectio 095)

Aiton este o localitate din județul Cluj, Transilvania, România, reședința comunei cu același nume. Se afla la o distanta rutiera de 19km fata de municipiul Cluj Napoca.

Date geografice

Altitudinea medie: 626 m.

În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gemă și a unor izvoare sărate.

Istoric

Pe teritoriul satului au fost descoperite urmele mai multor vechi așezări din neolitic (cultura Turdaș, mileniul al IV-lea î.e.n.), din epoca bronzului, din epoca fierului (Hallstatt și La Tène), din perioada stăpânirii romane și din timpul migrațiilor. Tot aici au mai fost scoase la iveală un mormânt de incinerație (sec. I î.e.n. - sec. I e.n.) și o villa rustica, în care s-a găsit o fructieră dacică (sec. II î.e.n.).

În perioada romană localitatea se afla pe drumul roman Potaissa - Napoca. Inițial, o porțiune a acestuia a fost lăsată descoperită în curtea vecină cu cea a școlii, marcată de o colonetă ce reproduce inscripția de pe borna kilometrică din anul 108, însă acum micul sit este acoperit de deșeuri. Aici a fost centrul unei unități spaniole ecvestre.

Prima menționare documentară a satului Aiton cu numele Villa Ohthunth este din 1320, iar în 1329 cu toponimul Ahthon. Din 1456 apare sub denumirea actuală Ayton. În 1658 localitatea a fost arsă la o invazie a turcilor și tătarilor.

În secolul al XVIII-lea aici a fost descoperită o bornă kilometrică (denumită Miliarul de la Aiton) din perioada romană amplasată în anul 108 d.C. și care marca o distanță pe vechiul drum roman Potaissa-Napoca. Borna atestă existența în anul 108 a unui drum construit de către cohors I hispanorum miliaria . O copie a acestui miliar este expusă în Turda, o alta în fața școlii din satul Aiton.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095) apare sub numele de Ajton. La nord și la sud-est de sat pe hartă sunt marcate prin "Gericht" și prin semnul π două locuri publice de pedepsire a delicvenților în perioada medievală.

Monumente istorice

Următoarele obiective din satul Aiton au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010:

• Situl arheologic din punctul "Șurilor" (cod LMI CJ-I-s-B-06937)
• Situl arheologic din punctul "Deasupra Morii" (cod LMI CJ-I-s-B-06938)
• Situl arheologic din punctul "Între pâraie" (cod LMI CJ-I-s-A-06939)
• Vestigiile drumului Napoca - Potaissa (cod LMI CJ-I-s-B-06940)
• Biserica de lemn (cod LMI CJ-II-m-B-07513)
• Biserica Reformată-Calvină (cod LMI CJ-II-m-B-07515)

Monument dispărut

• "Conacul Sandor" din satul Aiton este înscris pe "Lista monumentelor istorice dispărute", elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor în anul 2004 (datare: sec. XVIII, cod 13B0271).

Lăcașuri de cult

• Biserica Reformată-Calvină din anul 1598 (str. Principală nr.161), cu portalul vestic în stil romanic. Tavan casetat din anul 1793, operă a maeștrilor Hajdu și Samuel Besti. Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).
• Biserica ortodoxă de lemn din anul 1711. Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj (2010).
• Biserica de lemn din Aiton.

Obiective turistice

Printre principalele obiective turistice din zonă, se numără:

• Castelul medieval.
• Muzeul cu obiecte din perioada romană (demolat între timp).
• Rezervația "Pădurea Ciolt".

Date economice

Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura și creșterea animalelor domestice.

Date demografice

Structura pe etnii

Aiton
Anul	Total	Români	Maghiari	Alte etnii
1850	1301	870	371	60
1880	1657	1048	532	77
1890	2018	1358	626	34
1900	2003	1382	621	-
1910	2184	1487	642	55
1920	2067	1532	522	13
1930	2289	1695	557	37
1941	2413	1837	540	36
1966	1890	1433	456	1
1977	1453	1095	358	-
1992	831	638	193	-
2002	727	562	165	-

Structura confesională

Aiton
Anul	Total	Ortodocși	Greco-Catolici	Romano-Catolici	Reformați-Calvini	Alte confesiuni
1850	1301	-	879	13	406	3
1857	1453	-	978	8	466	1
1869	1550	-	1550	17	504	10
1880	1657	-	1657	18	558	13
1890	2018	-	1346	16	635	47
1900	2003	-	1346	24	601	32
1910	2184	-	1508	18	635	23
1930	2289	12	1707	7	558	5
1992	831	545	82	-	545	32
2002	727	180	352	-	139	56

Saltul numeric în favoarea ortodocșilor între anii 1930-1992 se explică prin interzicerea în anul 1948 a Bisericii Greco-Catolice.

Galerie de imagini

• 
  Miliarul de la Aiton
  (copia de la Turda)
• 
• 
  Primăria
• 
  Căminul cultural
• 
  Biserica ortodoxă
• 
  Monumentul Eroilor (detaliu)
• 
  Monumentul Eroilor (detaliu)
• 
  Biserica greco-catolică

Bibliografie

• Palade, Monica (2002). Aiton - Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 973-0-02627-0. 
• Lazăr, Vasile (2002). Aiton - Cluj : istorie și tradiție. Cluj-Napoca. ISBN 973-0-02627-0. 
• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Vezi și

• Miliarul de la Aiton
• Biserica de lemn din Aiton
• Lista monumentelor istorice din județul Cluj

Legături externe

Materiale media legate de Aiton la Wikimedia Commons