Sari la conținut

Mozilla Firefox: Diferență între versiuni

Modifică legăturile
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Fără descriere a modificării
Linia 184: Linia 184:


== Licenţierea ==
== Licenţierea ==
Firefox este tri-licenţiat sub licenţele GNU General Public License, GNU Lesser General Public License şi Mozilla EULA.<ref name="mozilla_code_licensing">{{cite web | url=http://www.mozilla.org/MPL/ | title=Licenţierea codului Firefox | accessdate=17 septembrie 2007 | author=Mozilla Foundation}}</ref> Aceste licenţe permit tuturor să vizualizeze, să modifice şi să redistribuie codul Firefox. Astfel, mai multe alte browser-e au fost create pe baza lui Firefox, cum ar fi ''Netscape'', ''Flock''.
Firefox este tri-licenţiat sub licenţele GNU General Public License, GNU Lesser General Public License şi Mozilla Public License.<ref name="mozilla_code_licensing">{{cite web | url=http://www.mozilla.org/MPL/ | title=Licenţierea codului Firefox | accessdate=17 septembrie 2007 | author=Mozilla Foundation}}</ref> Aceste licenţe permit tuturor să vizualizeze, să modifice şi să redistribuie codul Firefox. Astfel, mai multe alte browser-e au fost create pe baza lui Firefox, cum ar fi ''Netscape'', ''Flock''.


Aplicaţia în sine, nemodificată, poate fi distribuită sub termenii licenţei Mozilla EULA.<ref name="mozeula">{{cite web | url = http://www.mozilla.com/en-US/legal/eula | title = Mozilla Firefox [[Software license agreement|End-User Software Licensing Agreement]] | accessdate = 2007-01-24 | publisher = mozilla.com}}</ref> Totuşi, unele elemente ca sigla Firefox sau reporter-ul de erori tehnice (care este closed-source) sunt mărci înregistrate şi nu sunt sub licenţa Mozilla EULA. Tocmai de aceea, Fundaţia pentru Software Liber consideră aceste versiuni proprietary şi nu open-source.<ref>{{cite web | url = http://directory.fsf.org/firefox.html | accessdate = 30 ianuarie 2007 | title = Firefox |date=1 aprilie 2007 | last = Casey | first = Janet | publisher = [[Free Software Foundation]] şi [[UNESCO]] | work = [[Free Software Directory]]}}</ref> Totuşi, Mozilla planifică ca următoarele versiuni de Firefox să fie în totalitate open-source. <ref>[http://mozillalinks.org/wp/2007/03/progress-in-breakpad-firefox-3-crash-report-tool/ Progress in Breakpad, Firefox 3 crash report tool : Mozilla Links]</ref>
Aplicaţia în sine, nemodificată, poate fi distribuită sub termenii licenţei Mozilla EULA.<ref name="mozeula">{{cite web | url = http://www.mozilla.com/en-US/legal/eula | title = Mozilla Firefox [[Software license agreement|End-User Software Licensing Agreement]] | accessdate = 2007-01-24 | publisher = mozilla.com}}</ref> Totuşi, unele elemente ca sigla Firefox sau reporter-ul de erori tehnice (care este closed-source) sunt mărci înregistrate şi nu sunt sub licenţa Mozilla EULA. Tocmai de aceea, Fundaţia pentru Software Liber consideră aceste versiuni proprietary şi nu open-source.<ref>{{cite web | url = http://directory.fsf.org/firefox.html | accessdate = 30 ianuarie 2007 | title = Firefox |date=1 aprilie 2007 | last = Casey | first = Janet | publisher = [[Free Software Foundation]] şi [[UNESCO]] | work = [[Free Software Directory]]}}</ref> Totuşi, Mozilla planifică ca următoarele versiuni de Firefox să fie în totalitate open-source. <ref>[http://mozillalinks.org/wp/2007/03/progress-in-breakpad-firefox-3-crash-report-tool/ Progress in Breakpad, Firefox 3 crash report tool : Mozilla Links]</ref>
[[Image:Deer Park Globe.png|thumb|200px|Sigla generică cu globul fără "vulpea de foc" este utilizată atunci când Firefox este compilat fără branding-ul oficial.]]
Înainte, Firefox era disponibil numai în Mozilla Public Licence,<ref name="mozrelicensing">{{cite web | url = http://www.mozilla.org/MPL/relicensing-faq.html | title = Mozilla Relicensing FAQ | accessdate = 2007-01-24 | publisher = mozilla.org}}</ref> lucru criticat de FSF deoarece aceasta consideră că licenţa Mozilla Public este un [[copyleft]] slab. Această licenţă permite, cu anumite limite, crearea de software proprietary pe baza codului disponibil sub ea. În plus, codul sub MPL nu poate fi combinat sau legat cu codul sub GPL/LGPL. <ref>{{cite web | url = http://www.gnu.org/philosophy/netscape-npl.html | title = On the Netscape Public License | accessdate = 24 ianuarie 2007 | last = Stallman | first = Richard | authorlink = Richard Stallman | publisher = [[Free Software Foundation]]}}</ref><ref>{{cite web | url = http://www.gnu.org/licenses/license-list.html#MPL | title = Various Licenses and Comments about Them. Mozilla Public License (MPL) | accessdate = 24 ianuarie 2007 | publisher = [[Free Software Foundation]]}}</ref> Ca răspuns la aceste îngrijorări ale comunităţii, Mozilla a lansat următoarele versiuni de Firefox sub trei licenţe: GPL, LGPL şi MPL. Astfel dezvoltatorii şi utilizatorii pot alege între cele trei licenţe pentru a crea derivate: GPL/LGPL pentru modificarea/îmbinarea cu altele a codului sau licenţa MPL pentru distribuţia codului nemodificat (luaţi în calcul şi crearea de software proprietary sub MPL).<ref name="mozrelicensing"/>

=== Marca înregistrată şi sigla ===

"Firefox" este o [[marcă înregistrată]]. Oricine poate distribui software-ul nemodificat împreună cu sigla şi numele de Mozilla Firefox, dar odată cu modificarea codului sursă sunt impuse mai multe restricţii.<ref>{{ cite web | url = http://www.mozilla.org/foundation/trademarks/policy.html | title = Mozilla Trademark Policy | accessdate = 30 ianuarie 2007 | publisher = mozilla.org }}</ref>

Au fost ceva controverse deasupra încercărilor Mozilla de a opri dezvoltarea de software derivat sub acelaşi nume. Şeful Mozilla, Mitchell Baker a răspuns într-un interviu că dezvoltatorii pot să redistribuie software-ul nemodificat sub acelaşi branding nestingheriţi dar singura grijă a Mozilla este ca utilizatorul să aibă o experienţă cât mai plăcută când utilizează "Firefox" (indiferent dacă este software-ul original sau unul derivat). <ref>{{cite web
|url=http://apcmag.com/6051/the_stoush_over_linux_distributions_using_the_firefox_trademark
|title=The stoush over Linux distributions using the Firefox trademark
|accessdate= 18 ianuarie 2008
|author= Dan Warne
|authorlink=http://danwarne.com
|date=7 iunie 2007
|work=APC Magazine
|publisher=ACP Magazines Ltd
}}</ref>

Pentru a permite modificarea codului fără utilizarea siglei şi mărcii înregistrate oficiale, codul sursă din Firefox este "echipat" cu o metodă de "schimbare a brand-ului". Această schimbare permite compilarea programului fără branding-ul oficial. Această schimbare este adesea folosită la compilarea versiunilor alfa şi beta de Firefox. La compilarea software-ului fără branding-ul oficial se foloseşte adesea ca iconiţă globul lipsit de "vulpea de foc" şi ca titlu numele de cod al versiunii din care este derivat software-ul respectiv. De exemplu software-ul derivat din versiunea de Firefox 1.5 va avea titlul de "Deer Park", cel derivat din Firefox 2.0 "Bon Echo" iar cel derivat din Firefox 3.0 "Gran Paradiso".

În afara celor câteva excepţii pentru "ediţiile comunităţii", dezvoltatorul trebuie să ceară permisiunea Firefox să utilizeze branding-ul oficial Firefox pentru versiunile modificate (ceea ce înseamnă că dezvoltatorul trebuie să folosească atât numele cât şi sigla Firefox originală; utilizarea fie numai a siglei, fie numai a numelui nu e permisă).

În 2006, proiectul [[Debian]] a fost nevoit să renunţe la iconiţa Firefox datorită faptului că aceasta era o marcă înregistrată şi era disponibilă cu restricţii, neîncadrându-se în termenii proiectului. Mai târziu, un reprezentant Mozilla le-a spus dezvoltatorilor că acest lucru este inacceptabil şi că proiectul trebuie fie să folosească în continuare sigla Firefox, fie să nu mai folosească titlul de "Mozilla Firefox". <ref>{{ cite web | url = http://bugs.debian.org/cgi-bin/bugreport.cgi?bug=354622 | title = Debian Bug report logs - #354622: Uses Mozilla Firefox trademark without permission | accessdate = 30 ianuarie 2007 | publisher = Debian.org}}</ref> În final, Debian a redenumit proiectul în ''IceWeasel'' (în traducere lberă ''Nevăstuica gheţii'').


== Premii ==
== Premii ==

Versiunea de la 5 aprilie 2008 20:38

Dezvoltare
Unul sau mai mulți editori lucrează în prezent la această pagină sau secțiune. Pentru a evita conflictele de editare și alte confuzii creatorul solicită ca, pentru o perioadă scurtă de timp, această pagină să nu fie editată inutil sau nominalizată pentru ștergere în această etapă incipientă de dezvoltare, chiar dacă există unele lacune de conținut.

Dacă observați că nu au mai avut loc modificări de 10 zile puteți șterge această etichetă.

Pagina a fost modificată ultima oară de către Petru Dimitriu (Contribuții • Jurnal) acum 16 ani.
Mozilla Firefox
Fișier:Firefox-logo.svg

Wikipedia în Firefox rulând sub Ubuntu.
Autor inițialFundația Mozilla
Dave Hyatt
Joe Hewitt[*][[Joe Hewitt (American software programmer)|​]]
Blake Ross  Modificați la Wikidata
DezvoltatorMozilla Corporation / Mozilla Foundation
Versiune inițială[1]
Ultima versiune2.0.0.13
Repohg.mozilla.org/mozilla-central/ Modificați la Wikidata
Scris înC[2]
C++[2]
JavaScript[2]
Cascading Style Sheets[3]
Rust[2]
XML User Interface Language[*][[XML User Interface Language (limbaj de programare)|​]][4]  Modificați la Wikidata
Sistem de operareCross-platform (Windows, Mac OS X, Linux şi derivatele, Unix şi derivatele) [5]
PlatformăIA-32[*][[IA-32 (third generation of x86 architecture)|​]]
x86_64
A64[*][[A64 (type of instruction set which is a 64-bit version of the Armv8-A architecture)|​]]  Modificați la Wikidata
Disponibil în română Da
Tipbrowser de web
LicențăMozilla Public License, version 2.0[*][[Mozilla Public License, version 2.0 (permissive free software license developed by the Mozilla organization, version 2.0)|​]][6][7]
Licența Publică Generală GNU[8]
GNU Lesser General Public License[*][[GNU Lesser General Public License (free software license scheme based on GPL that allows a piece of software to be used in proprietary software)|​]][8]  Modificați la Wikidata
Prezență online
http://www.mozilla.com/firefox/
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mozilla Firefox (abreviat oficial ca Fx, neoficial ca FF) este un browser de web dezvoltat de Fundaţia Mozilla. Fiind folosit de 17% din utilizatorii internetului, este al doilea cel mai folosit browser, după Internet Explorer. [9]

Firefox are multe facilităţi cum ar fi navigarea cu file, un sistem împotriva phishing-ului şi al spyware-ului[10], un program de gestionare a descărcărilor.

Este foarte particularizabil; se pot adăuga multe extensii făcute de dezvoltatori independenţi[11]; gama de extensii este foarte largă, fiind disponibile aproape 2000 de extensii. [12] Printre cele mai populare extensii se numără NoScript (opreşte rularea script-urilor dăunătoare), FoxyTunes (controlează media-player-ele), StumbleUpon (descoperire de site-uri) şi DownThemAll! (facilităţi pentru descărcarea de fişiere). [13]

Istorie

Proiectul, început în 2002 îşi propunea să dezvolte un browser open source rapid, uşor de utilizat şi foarte extensibil (separat de mai voluminoasa suită Mozilla). Firefox a devenit soft-ul asupra căruia se concentrează momentan eforturile de dezvoltare a Mozilla fiind astăzi browser-ul oficial al Fundaţiei Mozilla şi parte a suitei de aplicaţii Mozilla (alături de clientul de e-mail Thunderbird). Prima versiune stabilă (1.0.0) a fost lansată în noiembrie 2004. Versiunea în română a Firefox 2 este finalizată. [5] Cu peste 500.000.000 de descărcări[14], Mozilla Firefox a devenit una din cele mai populare aplicaţii open source.

Iniţial, Dave Hyatt şi Blake Ross au început lucrul la proiectul Firefox ca o ramură experimentală a proiectului Mozilla. Ei credeau că necesităţile comerciale ale sponsorizării de la Netscape şi facilităţile care erau "dirijate" de dezvoltator compromiteau utilitatea browser-ului de web Mozilla.[15] Ca răspuns al creşterii în dimensiune a aplicaţiei Mozilla Suite, ei au creat un browser menit să înlocuiască Mozilla Application Suite. Pe 3 aprilie 2003, Organizaţia Mozilla a anunţat că planifică să se axeze mai mult pe Firefox şi pe Thunderbird decât pe Mozilla Application Suite.[16]

Proiectul Firefox a suferit numeroase schimbări de nume. Numit iniţial Phoenix, a fost redenumit datorită mărcii înregistrate deţinute de Phoenix Technologies. Numele nou, Firebird a provocat un răspuns puternic din partea proiectului Firebird.[17][18][19] Fundaţia Mozilla a răspuns că browser-ul ar putea purta numele Mozilla Firebird pentru a evita confuzia cu proiectul bazelor de date Firebird. Presiunea continuă din partea comunităţii a determinat o nouă schimbare a numelui; pe 9 februarie 2004, Mozilla Firebird a devenit Mozilla Firefox,[20] făcându-se des referire la el doar cu Firefox. Mozilla face referinţă la Firefox abreviindu-i numele Fx ori fx, chiar dacă este des abreviat ca FF sau chiar FX pentru că unii cred că se referă la FireFox în loc de Firefox.[21]

Proiectul a trecut prin multe versiuni înainte de versiunea 1.0, lansată pe 9 noiembrie 2004. Pe lângă corectarea problemelor de stabilitate şi securitate, Fundaţia Mozilla a lansat prima actualizare majoră a Firefox, versiunea 1.5 pe 25 noiembrie 2005. Pe 24 octombrie 2006, Mozilla a lansat Firefox 2. Această versiune aduce îmbunătăţiri la mediul de lucru, la programul de gestionare a extensiilor, la interfaţa grafică a utilizatorului, şi la motoarele de găsire/căutare; o facilitate de recuperare a sesiunilor; corectarea greşelilor de redactare; suport anti-phishing implementat iniţial de Google ca o extensie,[22][23] şi mai târziu introdus în programul în sine.[24] În decembrie 2007, Firefox Live Chat a fost lansat. Această facilitate permite utilizatorilor să întrebe voluntari despre cum să folosească eficient browserul; sistemul este pus la dispoziţia Fundaţiei de Jive Software, cu ore de operare garantate. [25] Orele de operare Live Chat este: de luni până vineri între orele 13:00-16:00 şi 19:00-21:00 (GMT -7).[25]

Istoricul versiunilor

Culoare Înţeles
Roşu Versiune veche fără suport tehnic
Galben Versiune veche care are încă suport tehnic
Verde Versiunea curentă
Violet Versiune de testare
Albastru Versiune viitoare
Numele browser-ului Versiunea de Gecko Versiunea Numele de cod Data lansării Modificări importante
Phoenix 1.2 0.1 Pescadero 23 septembrie 2002 Prima lansare; bare de instrumente particularizabile, căutare rapidă.
0.2 Santa Cruz 1 octombrie 2002 Bară laterală, gestionarea extensiilor.
0.3 Lucia 14 octombrie 2002 Blocarea imaginilor nedorite, blocarea pop-up-urilor, navigare cu file.
1.3 0.4 Oceano 19 octombrie 2002 Teme vizuale, îmbunătăţiri aduse blocării pop-up-urilor, particularizarea barelor de instrumente.
0.5 Naples 7 decembrie 2002 Pagini de start multiple, îmbunătăţiri de accesibilitate şi la bara laterală; a fost introdus istoricul navigării
Mozilla Firebird 1.5 0.6 Glendale 17 mai 2003 Temă vizuală implicită nouă (Qute), îmbunătăţiri la semnele de carte (bookmarks) şi la confidenţialitatea utilizatorului, defilare fină, redimensionare imagini automată.
0.7 Indio 15 octombrie 2003 Defilare automată, gestionare parole, îmbunătăţiri aduse panoului de opţiuni.
Mozilla Firefox 1.6 0.8 Royal Oak 9 februarie 2004 Windows installer, lucru offline, îmbunătăţiri aduse gestionării download-urilor şi semnelor de carte; browser-ul a primit o siglă nouă.
1.7 0.9 One Tree Hill 15 iunie 2004 Temă vizuală implicită nouă (Winstripe), program de gestionare teme/extensii nou, dimensiunea descărcată redusă, sistem de ajutor nou, instalare în Linux, pictogramă pentru poşta electronică (numai în Windows).
1.0 Phoenix 9 noiembrie 2004 Se lansează oficial versiunea 1.0. Facilităţi noi ca suportul pentru feed-urile RSS/Atom, bară de căutare, căutare de plug-in-uri. A ajuns la ultima versiune pe 13 aprilie 2006 odată cu lansarea versiunii 1.0.8.[26] (suportul pentru versiunile vechi se termina la 6 luni după lansarea produsului).[27]
1.8 1.5 Deer Park 29 noiembrie 2005 Lansarea oficială a versiunii 1.5. Suport pentru SVG and canvas, ajustări ale interfeţei utilizatorului şi îmbunătăţiri la JavaScript 1.5 şi CSS 2/3. A ajuns la sfârşitul versiunilor pe 30 mai 2007 odată cu lansarea versiunii de Firefox 1.5.0.12.[28]
Mozilla Firefox 2 1.8.1 2.0 Bon Echo 24 octombrie 2006 Lansarea oficială a versiunii 2.0. Adăugate facilităţi noi ca recuperarea sesiunii după ce programul nu mai răspunde, sugestii de căutare pentru Google şi Yahoo! Search, gestionare plug-in-uri de căutare nouă, previzualizarea feed-urilor, prodtecţie anti-phishing protection. Reîmprospătare a temei Winstripe. Include suport pentru JavaScript 1.7.
2.0.0.13 25 martie 2008 Versiunea stabilă curentă. Mici corectări de bug-uri şi de probleme de securitate.
Mozilla Firefox 3 1.9 3.0b5 Firefox 3.0
Beta 5 		2 aprilie 2008 [29][30] Widget-uri Cocoa incluse în versiunile pentru Mac OS X. API-uri implementate din WHATWG. Modificări la modul în care evenimentele DOM sunt desprinse, la modul cum elementele obiecte HTML sunt încărcare, la modul cum paginile web sunt redate. Elemente şi filtre SVG noi. Acordare cu Acid2 (test). Îmbunătăţiri la interfaţa utilizatorului, incluzând teme vizuale noi pentru diferite sisteme de operare şi un program de gestionare a descărcărilor nou. Sistemle de operareWindows 95, 98, ME and Mac OS X v10.3 şi precedentele nu mai sunt suportate. Integrare addons.mozilla.org în fereastra Add-ons.
3.0 Gran Paradiso
Mozilla Firefox 4 2.0 4.0

Facilităţi

Firefox versiunea 2 rulând pe Windows

Dezvoltatorii browser-ului au vrut să producă browserul care "chiar navighează internetul"[31] şi care oferă "cea mai bună experienţă pe web posibilă celui mai mare grup de oameni posibil".[32]

Browserul este bazat pe motorul de randare Gecko, conformându-se cu majoritatea standardelor web în vigoare (HTML, XML, XHTML, CSS 1 şi 2[33], ECMAScript (JavaScript), DOM, MathML, XSL, XPath, SVG - parţial[34]). Este implementat parţial şi suportul pentru CSS3, care nu a fost încă standardizat, şi este în lucru implementarea standardelor SVG şi APNG. Notabil este şi suportul complet pentru imaginile PNG, care încă nu este complet în cel mai important browser concurent (Microsoft Internet Explorer), care nu suportă transparenţa alfa.[35]

Firefox suportă de asemenea propuneri de standard de la WHATWG cum ar fi reţinerea datelor pe computerul clientului. [36][37] şi elementele HTML canavas [38]

Chiar dacă Firefox 2 nu trece testele standard Acid2, toate versiunile 3 Beta trec aceste teste. [39]

Firefox asigură suport pentru navigare cu file (tab-uri).[10] Sistemul de file implicit este foarte simplu, dar este foarte uşor extensibil şi adaptabil nevoilor fiecărui utilizator cu ajutorul extensiilor disponibile atât pe site-ul Mozilla cât şi pe diverse alte site-uri. [40]

Alte facilităţi importante includ:

  • suport pentru căutare pe web, prin intermediul barei de căutare prezentă în dreapta sus. Conţine ca standard acces motoarele de căutare Google, Yahoo!, Creative Commons şi poate fi uşor extinsă pentru diferite motoare de căutare (inclusiv pentru Wikipedia), o facilitate asemănătoare cu GoogleBar-ul pentru Internet Explorer, dar cu diferenţa este că vine implicit cu browserul şi nu ocupă spaţiu inutil în fereastra de navigare. [10]
  • căutare rapidă în pagină, prin utilizarea unei bare în partea de jos, care întoarce rezultatele unei căutări pe măsură ce utilizatorul tastează, prin colorarea rezultatelor[10]
  • opţiuni de blocare a ferestrelor pop-up, uşor adaptabile pentru fiecare utilizator [10]
  • extensibilitate foarte mare - browserul poate fi îmbunătăţit sau anumite funcţionalităţi pot fi modificate prin instalarea unor add-on-uri numite extensii. Sistemul, numit xpinstall, permite downloadul extensiilor şi update-urilor pentru acestea. În plus, sunt asigurate şi uneltele pentru managementul acestora, pentru a le dezactiva şi activa după preferinţe. Există extensii pentru o mulţime de facilităţi, de la prognoza stării vremii şi îmbunătăţirea navigării cu taburi, pâna la unelte pentru blocarea reclamelor din pagini, dezvoltare pagini web, simplificara editării Wikipedia, sau adaptare pentru utilizarea browserului în sistem de punct public de acces Internet.[10] Gama de extensii este foarte largă, în septembrie 2007 erau aproape 2000 de extensii de extensii disponibile. [12]
  • se personalizează uşor; practic toate barele de unelte şi meniurile pot fi configurate în cel mai mic detaliu. În plus, există o mulţime de teme şi stiluri grafice disponibile pentru descărcare. Cu minime cunoştinţe de CSS şi de alte tehnologii folosite de Firefox, se poate crea propria temă, se pot modifica meniurile şi se pot face multe ajustări la comportamentul browserului. Cei interesaţi pot să-şi creeze extensii care introduc capabilităţi complet noi.[10]
  • este disponibil pentru o varietate foarte mare de platforme şi sisteme de operare. În plus, fiind open-source, utilizatorul poate încerca să-şi porteze aplicaţia pe sistemul propriu, în caz că nu este deja disponibilă o versiune spre download. Actualmente sunt disponibile, fie direct de către Fundaţia Mozilla, fie de către alte entităţi, versiuni pentru Microsoft Windows 2000, XP, 2003 Server, Vista, ReactOS, Linux (o varietate largă de platforme) şi Mac OS X (de la versiunea 1.5, numai Mac OS X 1.0.2 sau mai recent vor mai fi suportate), BSD (FreeBSD, OpenBSD, NetBSD şi PC-BSD) Solaris (x86 şi SPARC), BeOS, OS/2, AIX, SkyOS şi IRIX. În cazul sistemelor multi-boot, fişierele de configurare şi preferinţe pot fi păstrate o singură dată, pe o partiţie accesibilă mai multor sisteme de operare[5]
  • suport inclus pentru RSS/Atom.
  • este tradus în peste 40 limbi [5], printre care şi româna. Este posibilă traducerea lui în alte limbi fără cunoştinţe de programare, doar prin editarea unor fişiere text
  • accent pe siguranţă, Mozilla asigurând un premiu pentru fiecare vulnerabilitate descoperită. În plus, neexecutarea de cod ActiveX cât şi modelul de securitate ales, conferă un plus de siguranţa în calea viruşilor, adware şi spyware, dar şi a phishing-ului. [10]

Securitatea

Faptul că Firefox are mai puţine probleme de securitate cunoscute decât Internet Explorer este adesea folosit pentru a convinge oamenii să schimbe Internet Explorer cu Firefox. [41][42][43][44] Spre exemplu, The Washington Post a anunţat în 2006 că pentru Internet Explorer, de la descoperirea unei probleme grave de securitate şi până la rezolvarea ei printr-un update au trecut 284 de zile; pentru Firefox această perioadă a fost de doar 9 zile. [45] De altfel un studiu al Symantec a arătat în septembrie 2006 că deşi Firefox avea mai multe vulnerabilităţi de securitate decât alte browser-e, ele au fost corectate într-un timp mult mai mic decât la celelalte browser-e. [46] Mai târziu, Symantec a clarificat articolul, spunând că Firefox are în continuare mai puţine probleme de securitate decât Internet Explorer. [47] Firefox 2 avea pe 28 martie 2008 are doar patru vulnerabilităţi de securitate, nici acestea foarte grave. Acestea vor fi cu siguranţă rezolvate (dacă nu cumva au fost deja) într-o versiune ulterioară. Cea mai gravă a primit de la Secunia rating-ul "less critical" (mai puţin critic). [48] Internet Explorer avea la aceeaşi dată opt vulnerabilităţi de securitate, cea mai gravă primind rating-ul "moderate critical" (moderat) de la Secunia. [49]

Licenţierea

Firefox este tri-licenţiat sub licenţele GNU General Public License, GNU Lesser General Public License şi Mozilla Public License.[50] Aceste licenţe permit tuturor să vizualizeze, să modifice şi să redistribuie codul Firefox. Astfel, mai multe alte browser-e au fost create pe baza lui Firefox, cum ar fi Netscape, Flock.

Aplicaţia în sine, nemodificată, poate fi distribuită sub termenii licenţei Mozilla EULA.[51] Totuşi, unele elemente ca sigla Firefox sau reporter-ul de erori tehnice (care este closed-source) sunt mărci înregistrate şi nu sunt sub licenţa Mozilla EULA. Tocmai de aceea, Fundaţia pentru Software Liber consideră aceste versiuni proprietary şi nu open-source.[52] Totuşi, Mozilla planifică ca următoarele versiuni de Firefox să fie în totalitate open-source. [53]

Sigla generică cu globul fără "vulpea de foc" este utilizată atunci când Firefox este compilat fără branding-ul oficial.

Înainte, Firefox era disponibil numai în Mozilla Public Licence,[54] lucru criticat de FSF deoarece aceasta consideră că licenţa Mozilla Public este un copyleft slab. Această licenţă permite, cu anumite limite, crearea de software proprietary pe baza codului disponibil sub ea. În plus, codul sub MPL nu poate fi combinat sau legat cu codul sub GPL/LGPL. [55][56] Ca răspuns la aceste îngrijorări ale comunităţii, Mozilla a lansat următoarele versiuni de Firefox sub trei licenţe: GPL, LGPL şi MPL. Astfel dezvoltatorii şi utilizatorii pot alege între cele trei licenţe pentru a crea derivate: GPL/LGPL pentru modificarea/îmbinarea cu altele a codului sau licenţa MPL pentru distribuţia codului nemodificat (luaţi în calcul şi crearea de software proprietary sub MPL).[54]

Marca înregistrată şi sigla

"Firefox" este o marcă înregistrată. Oricine poate distribui software-ul nemodificat împreună cu sigla şi numele de Mozilla Firefox, dar odată cu modificarea codului sursă sunt impuse mai multe restricţii.[57]

Au fost ceva controverse deasupra încercărilor Mozilla de a opri dezvoltarea de software derivat sub acelaşi nume. Şeful Mozilla, Mitchell Baker a răspuns într-un interviu că dezvoltatorii pot să redistribuie software-ul nemodificat sub acelaşi branding nestingheriţi dar singura grijă a Mozilla este ca utilizatorul să aibă o experienţă cât mai plăcută când utilizează "Firefox" (indiferent dacă este software-ul original sau unul derivat). [58]

Pentru a permite modificarea codului fără utilizarea siglei şi mărcii înregistrate oficiale, codul sursă din Firefox este "echipat" cu o metodă de "schimbare a brand-ului". Această schimbare permite compilarea programului fără branding-ul oficial. Această schimbare este adesea folosită la compilarea versiunilor alfa şi beta de Firefox. La compilarea software-ului fără branding-ul oficial se foloseşte adesea ca iconiţă globul lipsit de "vulpea de foc" şi ca titlu numele de cod al versiunii din care este derivat software-ul respectiv. De exemplu software-ul derivat din versiunea de Firefox 1.5 va avea titlul de "Deer Park", cel derivat din Firefox 2.0 "Bon Echo" iar cel derivat din Firefox 3.0 "Gran Paradiso".

În afara celor câteva excepţii pentru "ediţiile comunităţii", dezvoltatorul trebuie să ceară permisiunea Firefox să utilizeze branding-ul oficial Firefox pentru versiunile modificate (ceea ce înseamnă că dezvoltatorul trebuie să folosească atât numele cât şi sigla Firefox originală; utilizarea fie numai a siglei, fie numai a numelui nu e permisă).

În 2006, proiectul Debian a fost nevoit să renunţe la iconiţa Firefox datorită faptului că aceasta era o marcă înregistrată şi era disponibilă cu restricţii, neîncadrându-se în termenii proiectului. Mai târziu, un reprezentant Mozilla le-a spus dezvoltatorilor că acest lucru este inacceptabil şi că proiectul trebuie fie să folosească în continuare sigla Firefox, fie să nu mai folosească titlul de "Mozilla Firefox". [59] În final, Debian a redenumit proiectul în IceWeasel (în traducere lberă Nevăstuica gheţii).

Premii

Mozilla Firefox a primit mai multe premii de la diferite organizaţii. Aceste premii includ:

  • Câştigătorul Webware 100, iunie 2007[60]
  • Cele mai bune 100 produse din 2007 PC World, mai 2007[61]
  • PC Magazine Editors' Choice, octombrie 2006[62]
  • CNET Editors' Choice, octombrie 2006[63]
  • Cele mai bune 100 produse din 2006 PC World, iunie 2006[64]
  • PC Magazine Technical Excellence Award, Software and Development Tools category, ianuarie 2006[65]
  • PC Magazine Best of the Year Award, 27 decembrie 2005[66]
  • PC Pro Real World Award (Mozilla Foundation), 8 decembrie 2005[67]
  • CNET Editors' Choice, noiembrie 2005[68]
  • UK Usability Professionals' Association Award Best Software Application 2005, noiembrie 2005[69]
  • Macworld Editor's Choice with a 4.5 Mice Rating, noiembrie 2005[70]
  • Softpedia User’s Choice Award, septembrie 2005[71]
  • TUX 2005 Readers' Choice Award, september 2005[72]
  • PC World Product of the Year, iunie 2005[73]
  • Forbes Best of the Web, mai 2005[74]
  • PC Magazine Editor’s Choice Award, mai 2005[75]

Format:Cutie Referinţe

Legături externe

Format:Link FA

  1. ^ https://web.archive.org/web/20061114010304/http://www.mozilla.com/en-US/press/news.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c d https://www.openhub.net/p/firefox/analyses/latest/languages_summary  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ http://davidwalsh.name/firefox-internal-rendering-css  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ https://developer.mozilla.org/en-US/docs/Mozilla/Tech/XUL  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ a b c d Pagina cu toate versiunile şi toate limbile în care Firefox este disponibil
  6. ^ The Mozilla Foundation Licensing & Trademarks (în engleză) 
  7. ^ Mozilla Foundation End-User Licensing Agreements (în engleză) 
  8. ^ a b Firefox 13 released – now using SPDY by default (în engleză),  
  9. ^ Browser Market Share for February, 2008. Net Applications. Accesat pe 31 martie 2008.
  10. ^ a b c d e f g h Pagina cu facilităţile browser-ului
  11. ^ addons.mozilla.org Pagina "Răsfoieşte toate extensiile"
  12. ^ a b addons.mozilla.org Pagina "Browse all Extensions" (Răsfoieşte toate extensiile)
  13. ^ Cele mai populare add-on-uri Firefox. Accesat pe 30 octombrie 2007
  14. ^ Blogul Mozilla
  15. ^ Goodger, Ben (). „Where Did Firefox Come From?”. Inside Firefox. Accesat în . 
  16. ^ Eich, Brendan (). „mozilla development roadmap”. Mozilla. Accesat în . 
  17. ^ „Mozilla browser becomes Firebird”. IBPhoenix.com. Accesat în . 
  18. ^ Dahdah, Howard (). „Mozilla 'dirty deed' brings out a Firey response”. LinuxWorld.com.au. Accesat în . "This must be one of the dirtiest deeds I've seen in open source so far," said Helen Borrie, a Firebird project administrator and documenter. 
  19. ^ Festa, Paul (). „Mozilla's Firebird gets wings clipped”. CNET.com. Accesat în . 
  20. ^ Festa, Paul (). „Mozilla holds 'fire' in naming fight”. CNET News.com. Accesat în . 
  21. ^ „Firefox 1.5 Release Notes”. mozilla.com. Accesat în . 
  22. ^ „Google Safe Browsing for Firefox”. Google.com. Accesat în . 
  23. ^ Mozilla.org wiki contributors. „Phishing Protection Design Documentation - Background”. Mozilla.org wiki. Accesat în . 
  24. ^ „Mozilla Firefox 2 Release Notes”. Mozilla Corporation. Accesat în . 
  25. ^ a b Firefox Support Blog » Blog Archive » Firefox Live Chat launching today
  26. ^ Beard, Christopher (13 aprilie 2006). „Firefox 1.0.8 Security and Stability Release and End-of-Life for 1.0.x”. Mozilla Developer Center. Accesat în 28 octombrie 2007.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  27. ^ „Release Roadmap”. Mozilla Wiki. Accesat în . 
  28. ^ Hashem, Basil (30 mai 2007). „Firefox 2.0.0.4 and Firefox 1.5.0.12 Security and Stability Update”. Mozilla Developer Center. Accesat în 28 octombrie 2007.  Verificați datele pentru: |access-date=, |date= (ajutor)
  29. ^ Firefox3/Schedule, MozillaWiki.
  30. ^ Mozilla Firefox 3 Beta 5 Release Notes
  31. ^ Ross, Blake (). „The Firefox religion”. Blakeross.com (Blake Ross' weblog). Accesat în . 
  32. ^ Goodger, Ben (). „Mozilla Firefox Development Charter”. mozilla.org. Accesat în . 
  33. ^ CSS Reference:Mozilla Extensions - MDC
  34. ^ „SVG in Firefox”. Accesat în 30 septembrie 2007.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  35. ^ Mozilla Developer Center contributors (). „Which open standards is the Gecko development project working to support, and to what extent does it support them?”. Gecko FAQ. mozilla developer center. Accesat în . 
  36. ^ „WHATWG specification - Web Applications 1.0 - Working Draft. Client-side session and persistent storage”. WHATWG.org. 7 februarie, 2007. Accesat în 7 februarie 2007.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  37. ^ Mozilla Developer Center contributors (30 septembrie, 2007). „DOM:Storage”. Mozilla Developer Center. Accesat în 7 februarie 2006.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  38. ^ Dumbill, Edd (6 decembrie 2005). „The future of HTML, Part 1: WHATWG”. IBM. Accesat în 24 ianuarie 2007.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  39. ^ Fulton, Scott (). „Latest Firefox beta passes Acid2 test, IE8 claims to pass also”. Betanews.com. Accesat în . 
  40. ^ Pagina Mozilla Firefox cu add-on-urile pentru file
  41. ^ Mossberg, Walter S. (16.09.2004). „How to Protect Yourself From Vandals, Viruses If You Use Windows” (PDF). Wall Street Journal. Accesat în 17 octombrie 2006. I suggest dumping Microsoft's Internet Explorer Web browser, which has a history of security breaches. I recommend instead Mozilla Firefox, which is free at www.mozilla.org. It's not only more secure but also more modern and advanced, with tabbed browsing, which allows multiple pages to be open on one screen, and a better pop-up ad blocker than the belated one Microsoft recently added to IE.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  42. ^ Granneman, Scott (). „Time to Dump Internet Explorer”. SecurityFocus. Accesat în . 
  43. ^ Costa, Dan (). „CNET editors' review”. CNET Reviews. Accesat în . 
  44. ^ Boutin, Paul (). „Are the Browser Wars Back?”. Slate. Accesat în . 
  45. ^ Krebs, Brian (). „Internet Explorer Unsafe for 284 Days in 2006”. washingtonpost.com. Accesat în . 
  46. ^ Keizer, Gregg (). „Firefox Sports More Bugs, But IE Takes 9 Times Longer To Patch”. TechWeb.com. Accesat în . 
  47. ^ McMillan, Robert (). „Symantec adjusts browser bug count”. InfoWorld. Accesat în . 
  48. ^ „Vulnerability Report: Mozilla Firefox 2.0.x”. Secunia. Accesat în . 
  49. ^ „Vulnerability Report: Microsoft Internet Explorer 7.x”. Secunia. Accesat în . 
  50. ^ Mozilla Foundation. „Licenţierea codului Firefox”. Accesat în . 
  51. ^ „Mozilla Firefox [[Software license agreement|End-User Software Licensing Agreement]]”. mozilla.com. Accesat în .  Conflict URL–wikilink (ajutor)
  52. ^ Casey, Janet (). „Firefox”. Free Software Directory. Free Software Foundation şi UNESCO. Accesat în . 
  53. ^ Progress in Breakpad, Firefox 3 crash report tool : Mozilla Links
  54. ^ a b „Mozilla Relicensing FAQ”. mozilla.org. Accesat în . 
  55. ^ Stallman, Richard. „On the Netscape Public License”. Free Software Foundation. Accesat în . 
  56. ^ „Various Licenses and Comments about Them. Mozilla Public License (MPL)”. Free Software Foundation. Accesat în . 
  57. ^ „Mozilla Trademark Policy”. mozilla.org. Accesat în . 
  58. ^ [Warne] (). „The stoush over Linux distributions using the Firefox trademark”. APC Magazine. ACP Magazines Ltd. Accesat în .  Verificați valoarea |author-link1= (ajutor)
  59. ^ „Debian Bug report logs - #354622: Uses Mozilla Firefox trademark without permission”. Debian.org. Accesat în . 
  60. ^ „Webware 100 Award Winner Firefox”. Accesat în . 
  61. ^ „The 100 Best Products of 2007”. Accesat în . 
  62. ^ „Firefox 2.0 Review”. Accesat în . 
  63. ^ „Firefox 2 CNET Editor's Review”. Accesat în . 
  64. ^ „The 100 Best Products of 2006”. Accesat în . 
  65. ^ „Mozilla Firefox & Altiris SVS”. Accesat în . 
  66. ^ „Best of the Year, Software: Home, Firefox”. Accesat în . 
  67. ^ „PC Pro Awards 2005 - the winners”. Accesat în . 
  68. ^ „Firefox 1.5, CNET editors' review”. Accesat în . 
  69. ^ „First UK UPA Awards commend Firefox, Flickr, Google, Apple, John Lewis and BA”. Accesat în . 
  70. ^ „Web browser roundup”. Accesat în . 
  71. ^ „Firefox Receives Softpedia User's Choice Award”. Accesat în . 
  72. ^ „UX 2005 Readers' Choice Award Winners Announced”. Accesat în . 
  73. ^ „The 100 Best Products of 2005”. Accesat în . 
  74. ^ „Best of the Web, BOW Directory, Look It Up, Web Browsers, Firefox”. Accesat în . 
  75. ^ „Firefox 1.0.3”. Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mozilla_Firefox&oldid=1921014