Limbaj de programare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Limbaj de programare este un limbaj formal de expresii și reguli (sau tehnici) valide de formulare a instrucțiunilor pentru un computer. Un limbaj de programare are definite un set de reguli sintactice și semantice[1]. El dă posibilitatea programatorului să specifice în mod exact și amănunțit acțiunile pe care trebuie să le execute calculatorul, în ce ordine și cu ce date. Specificarea constă practic în întocmirea/scrierea programelor necesare ("programare").

Categorii[modificare | modificare sursă]

  • După paradigma programării
    • limbaje ezoterice, ex. Brainfuck
    • limbaje procedurale; ex. C, Java, Perl
    • limbaje funcționale: ex. ML, Haskell
    • limbaje pentru programarea logică ex. Prolog, DATALOG
    • limbaje mixte: ex.LISP oferă un amestec heteroclit și netipizat de programare imperativă și programare funcțională
  • După nivelul de abstractizare (care printre altele corespunde cu ușurința cu care programele pot fi citite și înțelese de către programatori):
    • limbaje de generația întâi: limbajele cod-mașină (limbaje mașină)
    • limbaje de generația a doua: limbajele de asamblare
    • limbaje de generația a treia: limbaje de nivel înalt[2], cum ar fi C-ul (și toate derivatele sale: C++, Java, ...), Pascal, Fortran ș.a.
    • limbaje de generația a patra: limbajele neprocedurale, orientate pe rezolvarea unei anumite clase de probleme: SQL [3] ș.a.
    • limbaje de generația a cincea: limbaje utilizate în domenii precum logica fuzzy, inteligența artificială sau și rețelele neuronale: Prolog, LISP ș.a.
  • După vechime

Execuție[modificare | modificare sursă]

Pentru executarea unui program scris într-un limbaj oarecare, există, în principiu, două abordări: compilare sau interpretare. La compilare, compilatorul transformă programul-sursă în totalitatea sa într-un program echivalent scris în limbaj mașină, care apoi este executat. La interpretare, interpretorul ia prima instrucțiune din programul-sursă, o transformă în limbaj mașină și o execută; apoi trece la instrucțiunea doua și repetă aceleași acțiuni ș.a.m.d.[5]

Unele limbaje se pretează bine la compilare; de exemplu limbajele clasice: Pascal, Fortran, C. Altele sunt cu predilecție interpretate, de ex. BASIC, PHP, SQL. Multe limbaje moderne combină compilarea cu interpretarea: codul sursă este compilat într-un limbaj binar numit bytecode, care la rulare este interpretat de către o mașină virtuală. De remarcat faptul că unele interpretoare de limbaje pot folosi compilatoare așa-numite just-in-time, care transformă codul în limbaj mașină chiar înaintea executării.

Listă de limbaje de programare[modificare | modificare sursă]

Limbaje generale[modificare | modificare sursă]

Limbaje care pot fi folosite (cel puțin teoretic) la rezolvarea oricărui tip de probleme:

Limbaje specifice[modificare | modificare sursă]

Limbaje cu un scop bine definit - de obicei interacțiunea cu un anumit program sau sistem.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Programmiersprachen

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.computerhope.com/jargon/p/proglang.htm Limbaj de programare
  2. ^ „High Level Language”. 
  3. ^ Is SQL a legitimate programming language? http://www.techrepublic.com/article/is-sql-a-legitimate-programming-language/
  4. ^ Cade Metz (07 iulie 2014). „The Next Big Programming Language You've Never Heard Of”. Wired (revistă). Condé Nast. Accesat în 25 iulie 2014.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  5. ^ http://www.programmerinterview.com/index.php/general-miscellaneous/whats-the-difference-between-a-compiled-and-an-interpreted-language/

Vezi și[modificare | modificare sursă]