Design web

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Web design)
Salt la: Navigare, căutare

Prin design web (din engleză de la web design) se înțelege în general realizarea de situri web, de la momentul conceperii structurii și interfeței grafice și până la finalizarea programării și introducerea propriu-zisă a datelor care alcătuiesc conținutul sitului - imagini, text, fișiere și alte elemente.

Scurt istoric[modificare | modificare sursă]

Primul designer web a fost chiar inventatorul www-ului, Tim Berners Lee, care a publicat primul sit din istorie în anul 1991. La început siturile nu erau nici pe departe atât de complexe și încărcate grafic cum sunt în prezent, limbajul utilizat - HTML - fiind nu prea puternic și permițând numai o serie limitată de formatări, precum și inserarea de linkuri, pentru a putea "lega" paginile între ele, designul web fiind, de fapt, mai mult "programare" web.

În prezent preocuparea pentru aspectul grafic al siturilor, devenite puternice instrumente comerciale și publicitare, justifică în întregime denumirea de "design web", iar tehnologiile utilizate s-au diversificat și au devenit din ce în ce mai complexe. Companiile care produc situri lucrează cu angajați specializați pentru fiecare etapă a dezvoltării unui sit, de la stadiul de concepție grafică la programare și editare de conținut pentru SEO (Search Engine Optimization - optimizarea siturilor pentru motoarele de căutare). Siturile actuale sunt din ce în ce mai mult axate pe animație interactivă și dinamism, aceste deziderate fiind îndeplinite de exemplu de cunoscutul program Adobe Flash, precum și de alte programe apărute după acesta, care pot genera automat fișiere animate de diverse formate.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Siturile, în forma în care ele se afișează de browsere, sunt menite să fie înțelese de orice persoană, chiar fără cunoștinte în domeniul informaticii sau al secvențelor de cod redactate de programatori. Aceștia lucrează ori în diverse limbaje din care apoi se generează limbajul specific de script al internetului HTML (HyperText Markup Language), ori direct în HTML. Dacă nu ar exista browserele care știu să interpreteze limbajul de script și să afișeze rezultatul pe ecran, siturile ar fi doar înșiruiri de texte neformatate și, cel mai probabil, fără imagini. În principiu limbajul HTML indică locul în care să se afișeze diversele elemente vizibile, dimensiunea, culoarea, precum și alți parametri care conferă unei pagini web atât aspectul cât și funcționalitatea dorită.

Ce este necesar pentru realizarea unui site web[modificare | modificare sursă]

Orice sit web trece în mod necesar prin mai multe etape:

  1. Analiza preliminară
  2. Concretizarea ideilor
  3. Schițarea elementelor vizuale și compunerea structurii sitului
  4. Programarea paginilor web în HTML, CSS, Javascript etc.
  5. Testarea sitului
  6. Schimbarea părților care nu corespund țintei
  7. Publicarea site-ului pe Internet sau pe un intranet
  8. Modificarea ulterioară și relansarea pe Internet, după nevoile clienților sau ale timpului

Actualizarile ulterioare ale site-ului pot fi făcute în două moduri :

  1. prin interventia web designer-ului
  2. prin accesarea proprietarului site-ului a interfetei de administrare pusa la dispozitie de web designer.
  3. Cea mai recomandata metoda este cea de-a doua, aceea in care site-ul dispune de CMS ( content system management )in care proprietarul site-ului nu mai depinde de web designer.

După stabilirea structurii sitului se intră în etapa conceperii unei interfețe grafice care, pe lângă scopurile sale estetice, trebuie să faciliteze și accesul vizitatorilor la toate secțiunile publice ale sitului, să fie comprehensivă și, nu în ultimul rând, să asigure și încărcarea rapidă a paginilor, prin modul în care sunt realizate diversele elemente grafice. Este recomandat sa fie citite cele mai reprezentative rapoarte de uzabilitate.

Din punctul de vedere al designului siturile sunt în mare parte alcătuite din tabele cu linii (invizibile pe ecran) în care se inserează imagini (siglă, imagini-simbol, butoane etc.) și texte, în așa fel încât aspectul să fie unitar și să nu se sesizeze vizual organizarea tabelară. Celulele tabelelor

  • pot avea fundaluri colorate,
  • pot fi alcătuite din imagini și desene care se repetă pe orizontală sau pe verticală,
  • pot fi umplute cu texturi mai mult sau mai puțin neregulate (ca pietrișul, frunzișul etc.)
  • sau pot rămâne și albe.

Este de notat că actualmente locul tabelelor a fost luat de popularul mod de formatare CSS, care reprezintă o soluție mai "curată" din punctul de vedere al programării decât utilizarea tabelelor.

Astfel, graficianul utilizează inițial un program de grafică (de exemplu Adobe Photoshop sau Corel PhotoPaint) pentru a concepe un "instantaneu" al sitului respectiv. El creează forma butoanelor grafice, dimensionează și poziționează sigla sitului, stabilește locul meniurilor pe ecran, dimensiunea și aspectul textului, schema de culori a sitului, precum și alte aspecte specifice. Datorită faptului că această imagine primară este apoi "tăiată" în imagini mai mici, care urmează să fie inserate în tabele sau definite în CSS, din punct de vedere grafic siturile se supun acelorași reguli de compoziție ca și lucrările grafice tipărite, îmbinate însă cu o serie de parametri tehnici care permit implementarea ulterioară a elementelor de programare. Astfel, un "grafician de web" va lucra altfel decât un "grafician de print", încercând să anticipeze locurile unde pot apărea probleme și să găsească soluții pentru a evita orice deformare a sitului, indiferent dacă urmează să fie utilizate dimensiuni relative sau absolute. De exemplu, un grafician de web trebuie să știe că este preferabil să utilizeze fundaluri de tip "culoare indicată din cod" sau de tip "imagine repetată pe axa x sau y", decât fundaluri dintr-o singură imagine foarte mare, care ar reduce mult viteza de încărcare a sitului.

După ce imaginea inițială a fost împărțită în mai multe imagini mici, acestea se introduc în tabele sau se poziționează cu ajutorul CSS, fie prin scrierea directă a codului HTML într-un program simplu de editare text, cum ar fi Notepad, fie prin utilizarea unui editor HTML, în general de tip WYSIWYG, cum ar fi Dreamweaver. Astfel se generează un prim "schelet" al sitului, denumit "mock-up", care simulează situl și toate funcțiile lui, fără a avea însă conținutul real, ci numai texte de tip lipsum și imagini provizorii. În cazul în care este vorba de un sit simplu, cu puține pagini, tot ce mai rămâne de făcut este introducerea conținutului final. În cazul în care este vorba de un sit complex, de exemplu un catalog sau un magazin virtual, mock-up-ul intră în etapa de programare complexă, care poate utiliza limbaje mai complicate (de tip server-side ca de exemplu PHP, ASP, sau și de tip client-side) precum și baze de date.

În concluzie realizarea unui site web implica 3 aspecte majore:

  1. achiziționarea unui nume de site (domeniu web)
  2. găzduirea siteului pe un server (hosting)
  3. web designul web (crearea site-ului propriu-zis)

Șabloane[modificare | modificare sursă]

O altă metoda de a alcătui un sit este cu ajutorul unui șablon web. Acesta prezintă vizitatorului conținutul text și media într-o manieră cât mai plăcută prin folosirea unuia sau mai multor limbaje de marcare precum HTML sau CSS.

Folosirea unui șablon web devine convenabilă prin accesibilitate.

Realizarea unui site web folosind un CMS[modificare | modificare sursă]

O metoda mai elegantă de a realiza un site de prezentare este folosind un CMS[1] precum Wordpress, Joomla, Drupal. Astfel, se adapteaza designul la platforma aleasa si este mai usor de gestionat.

Cu ajutorul unui CMS, se poate administra mult mai usor site-ul, se pot edita, adauga sau sterge pagini cu usurinta sau chiar imagini. Designerul web trebuie sa ia in considerare toate necesitatile ulterioare ale proprietarului site-ului pe care in realizeaza, astfel incat sa aiba posibilitatea sa realizeze cu usurinta operatiunile necesare, fara a mai fi nevoie de un specialist.

De asemenea, sunt o multitudine de plugin-uri care permit cu usurinta scrierea Meta Titlurilor, Meta Descrierilor si a cuvintelor cheie pentru care dorim sa se faca indexarea site-ului. Wordpress se afla printre preferintele motoarelor de cautare, realizand cu usurinta indexarea paginilor.

In ceea ce privește realizarea magazinelor online[2], se pot folosi Magento, Opencart sau PrestaShop. Se pot realiza magazine online si pe alte platforme, dar acestea sunt cele mai folosite. Pentru magazine simple se pot folosi OpenCart sau PrestaShop, insa recomandat este OpenCart, intrucat se gasesc free cele mai multe pluginuri. Pentru magazine mai complexe se recomanda Magento.

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]