Tomás de Iriarte
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Tomás de Iriarte y Oropesa | |
 Tomás de Iriarte y Oropesa |
|
| Naștere | 18 septembrie 1750 Puerto de la Cruz, Tenerife, Spania |
|---|---|
| Deces | 17 septembrie 1791 (la 41 de ani) Madrid |
| Profesie | poet, dramaturg |
| Naționalitate | spaniolă  |
| Activitatea literară | |
| Activ ca scriitor | a doua jumătate a secolului al XVIII-lea |
| Mișcare/curent literar | neoclasicism |
| Specie literară | poezie, satiră |
modifică  |
|
Tomás de Iriarte (sau Yriarte) y Oropesa (n. 18 septembrie 1750 - d. 17 septembrie 1791) a fost un poet spaniol.
Membru al cercului literar Fonda de San Sebastián, a participat la disputele literare ale epocii ca partizan al anticilor, creația sa înscriindu-se în tiparele neoclasicismului.
A introdus în literatura spaniolă forme metrice noi (endecasilabul și alexandrinul).
Scrieri[modificare]
- 1779: Muzica ("La Música"), poem didactic
- 1782: Fabule literare ("Fabulas literarias"), opera sa principală, ilustrare a teoriilor clasice și care se constituie ca o satiră la adresa scriitorilor mediocri.
A tradus din Horațiu, Virgiliu și din dramaturgii francezi ai epocii.
