Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”

Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu,” fondat în 1957, este teatrul liric de stat al Republicii Moldova.

Importanță[modificare | modificare sursă]

Pentru Republica Moldova, ca de altfel pentru marea majoritatea statelor europene, Teatrul de Operă și Balet reprezintă o conștientizare de nivel superior a valorificării spirituale a esenței naționale a poporului. În favoarea acestei afirmații invocăm și factorul istoric de verificare valorică și de valabilitate a fenomenelor artistice, din moment ce în 2007 a fost marcată aniversarea a 50-a de la instituționalizarea Operei Naționale din Chișinău. Această instituție de prim rang a culturii naționale reprezintă un simbol al înaltei responsabilități civice față de tradiția națională.

Această jumătate de secol, din momentul oficializării instituției, a permis teatrului liric moldav să-și facă o imagine distinsă atît în spațiul exunional, cît și în cel european. Scena lirică a fostei RSS Moldovenești era una dintre cele mai prestigioase, dar și mai ambițioase din zecile de teatre lirice ce funcționau pe întinsul URSS. Multe partituri universale erau în premieră, pe Uniune, montate la Chișinău, și doar după aceea pe alte scene, cum ar fi cazul cu “Turandot” de G. Puccini, care doar după ce Maria Bieșu a realizat rolul central pe scena de la Chișinău a fost montat și la Teatrul Mare (Bolshoy).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Susținînd cu brio examenele “de admitere în marea familie lirică sovietică”, teatrul liric Moldav devine subiect de referință pentru care se deschide comunicarea cu omologii săi din spațiul unional, dar și din cel socialist.

În prima perioadă de activitate a teatrului, se cristalizează bagajul repertorial, cu o acumulare de ordinul zecilor, a titlurilor de operă și balet: opere - Casa mare de M. Kopytman, Rigoletto, Traviata, Aida, Othello, Trubadurul de G.Verdi, Tosca, Madama Butterfly de G.Puccini, Paiațe de R.Leoncavallo, Bărbierul din Sevilla de G.Rossini, Carmen și Pescuitorii de perle de G.Bizet etc.; balete - Fîntîna din Bahcisarai de B. Asafiev, Precauțiuni inutile de P. Hertel, Sraussiana de J. Strauss, Lacul lebedelor de P. I. Ceaikovski, Noaptea valpurgică de Gh. Gound, Frumoasa din pădurea adormită, Spărgătorul de nuci, Giselle de A.Adam, La Silphide de H.Levenskiold etc.

Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”

Școala de canto academic al Moldovei[modificare | modificare sursă]

În această perioadă, de instituționalizare a teatrului, se pune baza unei școli de canto academic a Moldovei. În cadrul Teatrului activează asemenea personalități marcante în domeniul interpretării solistice ca: V.Savițkaia, T.Kuzminov,B.Raisov, P.Botezat, E.Ureche, N.Bașkatov, T.Alioșina, L.Alioșina,V.Tretiak, L.Erofeeva, A.Șevcenco, I,Kogan, E.Lica, A.Fomenco și primadona operei naționale M.Bieșu. Și în domeniul baletului se evidențiază o pleiadă de dansatori ca: Vladimir Tihonov, Petru Leonardi, Vitalie Poclitaru, Vera Salcutan, Claudia Osadci, Vladimir Vasiliev si Ecaterina Maximova, Elena Reabinkina, Raisa Strucikova, Nicolae Tiscaridze, Andrei Uvarov, Mariana Rajchin, Ludmila Semeneaca, Boris Efimov, Marihiro Ivata. etc. Un merit deosebit în promovarea artei lirice și de balet, la acea vreme, l-au avut și personalul de conducere al Teatrului: regizorii G. Ghelovani și E. Platon; dirijorii: M. Șepper, B. Miliutin, I. Alterman, L. Hudolei și dirijorul de cor Gh. Strezev. Anii' 70-80 au constituit pentru teatru o perioadă de înflorire, fiind marcați de lansarea cunoscuților cîntăreți care și astăzi alcătuiesc baza trupei de operă a teatrului. Printre ei pot fi numiți așa artiști experimentați ca M. Munteanu, L. Aga, V. Calestru, V.Zaklikovski, I. Cvasniuc, B. Materinco, A. Donos, N. Covaliov, E. German, N. Margarit, A. Arcea, V.Micușa, P. Racoviță, V. Cojocaru, I. Paulencu, V. Cireș și alții. Repertoriul Teatrului Academic de Stat de Operă și Balet „A.S. Pușkin” al RSSM, în perioada vizată, a fost structurat pe criterii de promovare a patru domenii: operă națională (Glira de Gh. Neaga, Serghei Lazo de D. Gherșfeld, Alexandru Lăpușneanu de Gh. Mustea, Petru Rareș de E. Caudella); operă rusă (Aleko de S. Rahmaninov, Vrăjitoarea /«Чародейка»/ și Iolanta de P. Ceaikovski, Cocoșelul de aur de N. Rimski-Korsakov); operă sovietică (Îmblînzirea scorpiei/«Укрощение строптивой»/ de V. Șebalin, Aici e liniște în zori /«А зори здесь тихие»/ de K. Molceanov, Dragonul de E. Lazarev, Duenia de S. Prokofiev, Vivandiera de S. Kortes); operă europeană (Don Carlos, Bal mascat, Forța destinului, Nabucco de G. Verdi; Turandot, La Bohema de G. Puccini; Cavalleria rusticana de P. Mascagni; Norma de V.Bellini; Vivat, maestro! și Elixirul dragostei de G. Donizetti; Adrianna Lecouvreur de F. Cilea). În sfera baletului, această perioadă este legată de numele coregrafului lui Marat Gaziev, care a montat Sonetele pe muzica lui B. Britten si Arabesques pe muzica lui E. Lazarev. Lui, de asemenea, ii aparține realizarea spectacolelor clasice La Silphide și Baiadera. Anume cu concursul lui Marat Gaziev a fost renovat spectacolul Antoniu și Cleopatra. În acești ani s-au format asemenea artiști valoroși ca: V.Ghelbet, V.Șcepaciov, O.Gurievschi, O.Ionel, L.Cerececea, R.Potehin, A.Mihalachi, V.Ghelbet, A.Alexandrov etc. Anii' 90 au fost marcați de apariția unor soliști de forță: operă - T. Busuioc, I.Vinogradov, Z.Vardanian, N.Busuioc, I.Macarenco, Iu. Gâscă, V.Zgardan. P. Racoviță, R.Hvalov; balet – E.Zaițev, Gh.Badica, A.Litvinov, V.Bondarenco, A.Nazarenco, E.Ivanișin, Nadejda si Egor Șcepaciov; regizori: Eugen Platon, Eleonora Constantinov; dirijori: Albert Mocealov, Lev Gavrilov, Alfred Gherșfeld, Alexandru Samoilă și dirijorul de cor Alexandru Movilă, meritul cărora este indiscutabil în vederea formării și prezentării unui vast repertoriu concertistic al teatrului.

Teatrul nocturn

Membrii operei[modificare | modificare sursă]

În momentul de față pe scena teatrului activează o pleiadă de tineri soliști, care au cucerit deja publicul meloman chișinăuian: operă - M. Țonina, A. Țurcan, L. Șolomei, G. Bernaz, G. Mușurov, A. Pihut, R. Picireanu, I. Șciogolev, N. Stoianov, R. Hvalov, S. Ceaichevșciuc, A. Tverdohlib, G. Pacatovici, I. Jarchih, V. Vereatin, V. Caradja, S. Pilipețchi, N. Bantea, I. Timofti, I. Țurcan, M. Radiș și alții; balet - Cristina și Alexei Terentiev, Anastasia Homițchaia, Igor Gherciu, Eugeniu Tcaci.

Dirijori: A. Iurkevici, M. Secichin, S. Popov, D. Cârciumaru;

Regizori: E. Constantinov și M.Timofti, concepțiile cărora scot în evidență bună cunoaștere a artei lirice și a baletului universal.

Începînd cu anii '90 și pînă în prezent, pe scena Teatrului Național de Operă și Balet au fost montate operele: Nunta lui Figaro de W.A.Mozart, Decebal de T.Zgureanu, Dido and Aeneas de H.Purcell, Iolanta de P.Ceaikovski, Don Giovanni de W.A.Mozart, Mozart și Salieri de N.A.Rimski-Korsakov și Elixirul dragostei de G.Donizetti; restabilite baletele: Precauțiuni inutile de P.Hertel, Cipollino de K.Haciaturian.

Trupa de balet[modificare | modificare sursă]

Trupa de operă și balet a Teatrului National de Opera si Balet, pe parcursul întregii sale activități artistice, și-a creat imaginea unui colectiv ce dă dovadă de un înalt profesionalism. Despre aceasta ne vorbește numeroasele turnee întreprinse în Rusia, Laos, Vietnam, Bulgaria, Italia, România, Franța, Spania, Portugalia, Marea Britanie etc. și publicațiile apărute în urma lor. În orice stat al lumii Teatrul de operă și balet este prima și cea mai importantă instituție culturală a țării. Noi avem, pe bună dreptate, cu ce să ne mîndrim și ce să transmitem urmașilor. Teatrul Național de Operă și Balet din Republica Moldova este istoria, prezentul și viitorul Patriei noastre.

Repertoar[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]