Pelasgi
 |
Această pagină a fost propusă pentru ștergere.
Motivul: Pentru că nu are nicio referință, este scris într-o română îndoielnică, conține multe lucruri neverosimile, nu respectă niciun criteriu de editare a articolelor de pe wikipedia. Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la Wikipedia:Pagini de șters/Pelasgi. Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere. Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă. |
Numele de pelasgi (în limba greacă: Πελασγοί, Pelasgoí, singular Πελασγός, Pelasgós) a fost folosit de unii autori antici greci atunci când se refereau la grupe de populație care au precedat elenii în Grecia antică. În general termenul pelasgian a ajuns să se folosească într-un sens mai larg pentru toți locuitorii autohtoni din jurul Mării Egee și a culturilor lor, înainte de apariția limbii grecești. În timpul perioadei clasice, enclave sub această denumire au supraviețuit în mai multe locații din Grecia continentală, Creta și în alte regiuni din Marea Egee. Populațiile identificate ca pelasgi vorbeau o limba (sau limbi) pe care grecii au identificat-o că nu era limba greacă, chiar dacă unii autori antici au descris pe pelasgi ca fiind greci. O tradiție care a supraviețuit spune că o mare parte din Grecia a fost Pelsagiană înainte de a fi elenizată. Aceste părți au scăzut, în general, în cadrul domeniului etnic, astfel încât prin secolul al cincilea acești vorbitori din Grecia antică au fost identificați ca ionieni.
După N. Densușianu, pelasgii au construit cel mai mare și mai puternic imperiu în Europa preistorică, întinzîndu-se din pustiurile Saharei pînă în munții Norvegiei[necesită citare]. Din păcate nu au lăsat nimic scris care să le dovedească trecutul măreț în afară de pietre și ruine cu “zmangălituri” ciudate, despre care nimeni nu s-a gîndit că ar putea reprezenta ceva. Alergînd pe intinsurile Europei, răspîndindu-și cultura și limba, arienii, pelasgii, tracii au generat “cultura latină”. Înotdeauna în spatete unei culturi mari se găsește o alta, neobservată, uitată, neglijată, ignorată… Și care a fost cultura, civilizația în spatele celei grecești, latine? Departe în lume, foarte departe, pe întinsurile Asiei, tocmai în India, o civilizație Ariană i-a “invadat”, în urmă cu 4-5000 de ani, provocînd o adevarată “explozie”, nu numai culturală, dar și socială. Indienii își amintesc și azi de acei arieni, populție albă, care s-a suprapus populației locale negroide și, din dorința de a nu se amesteca fizic cu populația locală au creat “castele”, ei reprezentînd-o pe cea a “ramanilor” (brahmanilor). Cultura Vedică, considerată pînă azi cea mai veche din lume, din care își trag originea cele caldeiană, egipteană, iudaică și creștina, care stă la baza întregii civilizații a lumii, este considerată ca pornind din spațiul Carpato-Dunărean.
