Serină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Serină
L-Serin - L-Serine.svg
L-serine-3D-balls.png
Nume IUPAC
acid 2-amino-3-hidroxipropanoic
Alte denumiri Ser
Identificare
Număr CAS 302-84-1
56-45-1 (izom. L-)
312-84-5 (izom. D-)
Cod ATC
Informații generale
Formulă chimică C3H7NO3
Aspect pudră/cristale albe
Masă molară 105,09 g mol/1
Proprietăți
Densitate 1,603 g/cm3 (22 °C)
Starea de agregare
Punct de topire 246 °C
Punct de fierbere
Solubilitate în apă
Solubilitate
Miros
Miros
Aciditate (pKa)
Bazicitate(pKb)
Structură cristalină
Anion
Cation
Duritate (Scara Mohs)
Presiunea vaporilor
Indice de refracție(nD)
Vâscozitate
Momentul dipol
Temperatură de aprindere
Statut legal
Categorie drog
Căi de administrare
Metabolism
Timp de înjumătățire biologic
Excreție
Fraze R
Fraze S
NFPA 704

NFPA 704.svg

Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Serina (prescurtată Ser sau S) este un aminoacid neesențial [1] ce se găsește în Gliadina din grâu 0.1%, edestina din cânepă 6.3%, 6% în insulină, în proteine musculare 5.7% iar în albumina din serul bovin 4.23% (calculat in procente, în raport cu conținutul procentual al azotunului proteic de 16%).

Serina poate fi considerată produs de substiție al alaninei. Serina a fost izolată pen tru prima dată în anul 1865 din produsele de hidroliză ale proteinelor dee către Cramer și structura ei a fost stabilită de E. Fischer în 1902, care reușește să o sintetizeze în laborator. Este un aminoacid cu o mare răspândire înmacromoleculele proteice și se găsește în mari cantități în fibroină.

Serina se întâlnește, de asemenea, în unele produse și sub formă de ester fosforic, fosfoserina izolată din hidrolizatele acide ale cazeinei de către lipman, în anul 1933. Poziția grupării fosforice în cazeina naturală nu se cunoaște cu precizie. Se presupune că în această proteină există legături N-fosforice, care în cursul hidrolizei migrează cu formarea de legături O-fostorice. Fosfoserina a fost identificată și în unele enzime (fosforilaza, fosfoglucomutaza) și în histone, din care a fost izolată prin electroforeză, după hidroliză.

Structura chimică[modificare | modificare sursă]

Poziția grupării fosforice în cazeina naturală nu se cunoaște cu precizie. Se presupune că în această proteină există legături N-fosforice, care în cursul hidrolizei migrează cu formarea de legături O-fostorice. Fosfoserina a fost identificată și în unele enzime (fosforilaza, fosfoglucomutaza) și în histone, din care a fost izolată prin electroforeză, după hidroliză

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Serina este o substanîă optic activă deoarece prezintă în structura sa un alfa atom de carbon asimetric, putând exista sub forma celor 2 izomeri optici dextrogir (+), levogir (-) sau al amestecului lor racemic.Aminoacizii sunt substanțe solubile în apă, însa gradul de solubilitate este diferit de la un aminoacid la altul. Aceasta este influențată de prezența sărurilor. De regulă, aminoacizii sunt stabili în soluții apoase și încălzirea acestora în autoclave la o temperatură de 100-200 grade C în decurs de de 1\2-2 ore nu determină descompunerea lor. În soluție slab alcalină sau acidă serina este usor solubilă. Cu toate acestea, după o anumită perioadă de timp serina se descompune parțial. Aceasta suferă modificări chimice sau este racemizată.

Metode de determinare[modificare | modificare sursă]

Pentru determinarea calitativă și cantitativă a serinei, cel mai vechi procedeu, astăzi este complet abandonat, a fost cel preconizat de E. Fischer și constă în esterificarea aminoacizilorși distilarea fracționată a esterilor. Cromatologia cu diversele ei variante ocupă astăzi un loc deosebit de însemnat în tehnica separării, identificării și determinării aminoacizilor și a serinei.   

Note[modificare | modificare sursă]

  • F. Dumitru - Biochimie. Editura didactică și pedagogică București - 1980.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ce este serina? Accesat pe 5 decembrie 2014