Republicile Rusiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Federația Rusă este împărțită în 88 de subiecte federale (entități constituente), din care 21 sunt republici. Grupurile etnice indigene ale republicilor sunt cunoscute ca "naționalități titulare". Ca urmare a mai multor decenii, (în unele cazuri secole), de migrație internă în Imperiul Rus și mai apoi în Uniunea Sovietică, multe dintre eceste naționalități nu mai sunt majoritare în populația republicilor.

Statutul constituțional[modificare | modificare sursă]

Republicile diferă de celelalte subiecte federale prin aceea că ele au dreptul să-și stabilească propria lor limbă oficială (art.68 al Constituției Federației Ruse) și au propria lor constituție. Alte subiecte federale, așa cum sunt krainele sau oblasturile nu au acest drept. Șeful executiv al republicii poartă titlul de președinte.

Nivelul real al autonomiei acestor unități teritorial-administrative variază de la caz la caz, dar este destul de extins. Adunările parlamentare ale republicilor au votat uneori legi care au intrat în conflict cu constituția federală, iar executivele republicane au tendința să devină foarte puternice. Totuși, această autonomie a fost îngrădită în mod considerabil din 200, în timpul mandatelor președintelui Vladimir Putin, acesta căutând să impună supremația legilor și constituției ruse.

Înființarea a șapte "districte federal" vaste, care cuprind și republicile, cu gubernatori numiți direct de administrația prezidențială rusă, care au printre sarcini și supravegherea activităților republicilor, a întărit respectarea legilor federale și respectul pentru constituția rusă. În plus, Putin a întărit puterile legislativelor republicane în dauna puterilor executivelor corespunzătoare. Șefii executivi ai republicior sunt acum numiți direct de Președintele Rusiei, dar candidatul prezidențial trebuie acceptat de parlamentul republican.

În câteva republici există mișcări secesioniste, dar acestea nu sunt foarte puternice. Totuși există un sprijin puternic pentru ideile secesioniste printre tătari, bașkiri, iakuți și în mod special printre ceceni. Dorinței de independență a naționalităților titulare i se opune deseori atitudinea altor grupuri etnice trăitoare în republicile titulare. Ca urmare a războaielor din Cecenia, în această republică mai locuiesc doar puțini etnici nececeni.

Fostele "republici autonome"[modificare | modificare sursă]

Republicile autonome erau în mod oficial un tip de unitate nominală constituientă din cadrul RSFS Ruse a Uniunii Sovietice. Azi, titlul "republici autonome" este folosit în mod incorect, de vreme ce Constituția din 1993 denumea aceste unități administrative simplu "republici".

Lista republicilor Rusie[modificare | modificare sursă]

Republics of Russia.png
  1. Adîgeia
  2. Altai
  3. Bașkortostan
  4. Buriatia
  5. Daghestan
  6. Ingușetia
  7. Cabardino-Balcaria

8. Calmîchia
9. Karaciai-Cerkessia
10. Carelia
11. Komi
12. Mari El
13. Mordovia
14. Iacuția (Saha)

15. Osetia de Nord
16. Tatarstan
17. Tuva
18. Udmurtia
19. Hacasia
20. Cecenia
21. Ciuvașia

Republica Continentul Naționalitate titulară1 Naționalitatea titulară în populația republicii naționalitatea titulară: grupul lingvistic Naționalitatea titulară: religia principală Etnicii ruși în populația republicii Populația4
Adîgeia
(în rusă: Адыгея)
Europa Adîgi 23% Caucaziană Islamism sunnit 66% 450.000
Altai
(în rusă: Алтай)
Asia Altai 31% Turcică Burhanism, Lamaism, Șamanism 57% 200.000
Bașkortostan
(în rusă: Башкортостан)
Europa Bașkiri 28% Turcică Islamism sunnit 39% 4.000.000
Buriatia
(în rusă: Бурятия)
Asia Buriați 24% Mongolică Budism tibetan ("Lamaism") 69% 1.100.000
Cecenia
(în rusă: Чеченская Республика)
Europa ceceni2 între 70% și 98% Caucaziană Islamism sunnit necunoscută6 necunoscută6
Ciuvașia
(în rusă: Чувашская Республика)
Europa Ciuvași 68% Turcică Ortodoxie rusă 27% 1.400.000
Daghestan
(în rusă: Дагестан)
Europa 10 naționalități indigene3 80% Caucaziane, Turcice4 Islamism sunnit 12% 1.900.000
Ingușetia
(în rusă: Ингушетия)
Europa Inguși2 77% Caucaziană Islamism sunnit 1% 470.000
Cabardino-Balcaria
(în rusă: Кабардино-Балкарская Республика)
Europa Kabarzi, Balcari 66% (Cabarzi 55%, Balcari 11%) Caucaziene, Turcice Islamism sunnit, Ortodoxie rusă5 25% 790.000
Calmîchia
(în rusă: Калмыкия)
Europa Calmîci 53% Mongolică Budism tibetan ("Lamaism") 33% 320,000
Karaciai-Cerkessia
(în rusă: Карачаево-Черкесская Республика)
Europa Karaciai, Cerkessi 50% (Karaciai 39%, Cerkessi 11%) Turcică, Caucaziană Islamism sunnit 42% 430.000
Carelia
(în rusă: Карелия)
Europa Carelieni (înrudiți: finlandezi) 11% Fino-Ugrică Ortodoxă rusă 72% 800.000
Hacasia
(în rusă: Хакас(с)ия)
Asia Hacași 12% Turcică Ortodoxă rusă 80% 580.000
Komi
(în rusă: Коми)
Europa Komi ~25% Fino-Ugrică Ortodoxă rusă 58% 1.200.000
Mari El
(în rusă; Марий Эл)
Europa Mari 43% Fino-Ugrică Ortodoxă rusă 48% 760.000
Mordovia
(în rusă: Мордовия)
Europa Mordvini 36% Fino-Ugrică Ortodoxă rusă 56% 960.000
Osetia de Nord
(în rusă: Северная Осетия-Алания)
Europa Osetini 53% Iraniană Ortodoxă rusă, Islamism sunnit 30% 650.000
Iacuția
(în rusă: Саха (Якутия))
Asia Iacuți 45% Tucică Ortodoxă rusă, Islamism sunnit 41% 1.100.000
Tatarstan
(în rusă: Татарстан)
Europa Tătari 52% Turcică Islamism sunnit 39% 3.700.000
Tuva
(în rusă: Тыва)
Asia Tuvani 77% Turcică Budism tibetan ("Lamaism"), Șamanism 20% 310.000
Udmurtia
(în rusă: Удмуртская Республика)
Europa Udmurți 31% Fino-ugrică Ortodoxă rusă 59% 1.600.000
Note:
  1. Cabardino-Balcaria, Karaciai-Cerkessia și Daghestan au mai multe naționalități titulare.
  2. Fosta RSSA Ceceno-Ingușă a avut două naționalități titulare, până când au fost împărțită în două republici separate în 1991 – Cecenia și Ingușetia.
  3. Cele zece naționalități indigene ale Daghestanului sunt: agulii, avarii caucazieni, darghinii, kumîkii, lakii, lezghinii, nogaii, rutulii, tabasaranii și țahurii.
  4. Balcarii, karaciaii, cumîcii și nogaii sunt popoare turcice, iar agulii, avarii caucazieni, cerkessii, darghinii, lakii, lezghinii, rutulii, tabasaranii și țahurii sunt popoare caucaziene.
  5. Cabardinii și majoritatea balcarilor sunt musulmani, dar există o minoritate balcară ortodoxă.
  6. Războaiele din Cecenia au avut ca rezultat și fuga a numeroși cetățeni de naționalitate nececenă din republică. Numeroși indivizi care sunt în mod oficial "rezidenți în Cecenia" s-au mutat cu traiul în alte republici federale. În fosta RSSA Ceceno-Ingușă, rușii reprezentau cam 23%, iar cecenii aproximativ 58% din populație.