Prințesa Irina Alexandrovna a Rusiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Prințesa Irina Alexandrovna
Irina Alekszandrovna of Russia.jpg
Născut 3 iulie 1895(1895-07-03)
Peterhof, Rusia
Decedat 26 februarie 1970 (74 ani)
Paris, Franța
Căsătorit cu Prințul Felix Felixovici Iusupov
Urmași Prințesa Irina Felixovna Iusupova
Casa Regală Casa Romanov
Casa Iusupov
Tată Marele Duce Alexandru Mihailovici al Rusiei
Mamă Marea Ducesă Xenia Alexandrovna a Rusiei

Prințesa Irina Alexandrovna a Rusiei (rusă Княжна Ирина Александровна Романова) (3 iulie/15 iulie 1895 - 26 februarie 1970) a fost singura fiică a Marelui Duce Alexandru Mihailovici al Rusiei și a Marii Ducese Xenia Alexandrovna a Rusiei. A fost, de asemenea, singura nepoată a Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei și soția Prințului Felix Iusupov, unul dintre cei care l-au asasinat pe Grigori Rasputin în 1916.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Înaintea căsătoriei ei din 22 februarie 1914, Irina care era primul copil și singura fiică într-o familie de șapte copii, a fost considerată una dintre cele mai bune partide din Rusia. Familia ei a petrecut lungi perioade în sudul Franței începând cu anul 1906 din cauza dezacordurilor politice dintre tatăl ei și Țar.[1]

Tatăl ei avea o aventură cu o femeie din sudul Franței și i-a cerut divorțul soției sale Xenia de câteva ori însă aceasta a refuzat să i-l acorde.[2] De asemenea, Xenia avea relații extraconjugale.[3] Părinții Irinei au încercat să ascundă nefericirea mariajului lor în fața celor șapte copii iar Irina, o fetiță timidă, tăcută, cu ochi albaștri și păr negru, a avut o copilărie fericită.[4] Irina era numită adesea Iréne, versiunea franțuzească a numelui ei, sau Irene, versiunea englezească. Uneori, mama ei îi spunea "Baby Rina". Romanovii au fost puternic influențați de franceză și engleză, vorbeau franceza mai bine decât rusa și adesea foloseau variantele străine ale numelor lor atunci când se refereau la ceilalți.

Cel care va fi soțul ei, Felix Iusupov, era un bărbat cu multe contradicții: un bărbat dintr-o familie bogată căruia, dincolo de visele de avariție[5] îi plăcea să se îmbrace în haine femeiești și să aibă relații bisexuale, scandalizând societatea[6]. La un moment dat, într-un acces de entuziasm, a planificat să împartă marea sa avere săracilor, imitând-o pe Marea Ducesă Elisabeta Feodorovna. A fost convins să renunțe la această idee de mama sa, Zenaida, care i-a spus că are datoria să se căsătorească și să facă copii pentru a duce numele familiei mai departe, Felix fiind singurul ei fiu supraviețuitor.[7]

Felix a fost foarte atras de Irina, care era dispusă să-i înțeleagă trecutul sălbatic în timp ce părinții ei, nu.[8] Cnd părinții ei și bunica maternă, Împărăteasa mamă Maria Feodorovna au auzit zvonuri în legătură cu Felix, au vrut să anuleze nunta. Multe din poveștiile pe care le auziseră le știau de la Marele Duce Dimitri Pavlovici, verișorul primar al Irinei, care era unul din cei mai buni prieteni ai lui Felix, și despre care se specula că ar fi avut o relație romantică cu Felix.

Căsătoria Irinei cu Felix a fost nunta anului și ultima ocazie a societății ruse înaintea Primului Război Mondial.

Primul Război Mondial[modificare | modificare sursă]

Prinţesa Irina a Rusiei şi soul ei, Prinţul Felix Iusupov.

Noua familie Iusupov a plecat în luna de miere în Europa și în Orientul Mijlociu când a început războiul. Au fost reținuți în Berlin pentru scurt timp după începerea ostilităților. Irina a rugat-o pe verișoara ei primară Prințesa Moștenitoare Cecilie a Prusiei să intervină pe lângă socrul ei, Kaiserul. Wilhelm al II-lea al Germaniei a refuzat să le permită să plece însă le-a oferit posibilitatea să aleagă una din trei țări pentru a trăi pe durata războiului. Tatăl lui Felix a apelat la ambasadorul spaniol și a obținut permisiunea ca tinerii să se întoarcă în Rusia via Danemarca neutră, Finlanda și apoi St.Petersburg [9].

Felix a transformat o aripă a Palatului Moika în spital pentru soldații răniți însă a evitat ca el însuși să intre în armată. Felix și Irina au avut un singur copil, Prințesa Irina Felixovna Isupova numită în familie Bebé, născută la 21 martie 1915.[10]

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
16. Paul I al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
8. Nicolae I al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
17. Prințesa Sophia Dorothea de Wuerttemberg
 
 
 
 
 
 
 
4. Marele Duce Mihail Nikolaevici al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
18. Frederick William al III-lea al Prusiei
 
 
 
 
 
 
 
9. Prințesa Charlotte a Prusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
19. Prințesa Louise de Mecklenburg-Strelitz
 
 
 
 
 
 
 
2. Marele Duce Alexandru Mihailovici al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
20. Karl Friedrich de Baden
 
 
 
 
 
 
 
10. Leopold I, Mare Duce de Baden
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
21. Luise Karoline Geyer von Geyersberg
 
 
 
 
 
 
 
5. Prințesa Cecilie de Baden
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
22. Gustav al IV-lea Adolf al Suediei
 
 
 
 
 
 
 
11. Prințesa Sofia a Suediei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
23. Prințesa Frederica de Baden
 
 
 
 
 
 
 
1. Prințesa Irina Alexandrovna a Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
24. Nicolae I al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
12. Alexandru al II-lea al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
25. Prințesa Charlotte a Prusiei
 
 
 
 
 
 
 
6. Alexandru al III-lea al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
26. Ludwig al II-lea, Mare Duce de Hesse
 
 
 
 
 
 
 
13. Prințesa Maria de Hesse
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
27. Wilhelmina, Mare Ducesă de Hesse-Darmstadt
 
 
 
 
 
 
 
3. Marea Ducesă Xenia Alexandrovna a Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
28. Friedrich Wilhelm, Duce de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg
 
 
 
 
 
 
 
14. Christian al IX-lea al Danemarcei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
29. Prințesa Louise Caroline de Hesse
 
 
 
 
 
 
 
7. Prințesa Dagmar a Danemarcei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
30. Prințul William de Hesse
 
 
 
 
 
 
 
15. Prințesa Louise de Hesse-Kassel
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
31. Prințesa Charlotte a Danemarcei
 
 
 
 
 
 

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Zeepvat, Charlotte, The Camera and the Tsars: A Romanov Family Album, Sutton Publishing Ltd., 2004, p. 38
  2. ^ King, Greg, The Man Who Killed Rasputin, Carol Publishing Group, 1995, p. 108.
  3. ^ Andrei Maylunas and Sergei Mironenko, A Lifelong Passion: Nicholas and Alexandra: Their Own Story, Doubleday, 1997, pp. 312-313
  4. ^ King, p. 109
  5. ^ King, p. 62
  6. ^ King, pp. 83-89
  7. ^ King, pp. 93-97
  8. ^ King, pp. 109-110
  9. ^ King, pp. 114-115
  10. ^ King, p. 116