Gladius este o spadă, împrumutată de romani, probabil în Primul Război Punic sau în cel de-al Doilea de la spanioli. Gladius era scurtă și lată, având tăișuri paralele și vârf triunghiular. Teaca putea fi decorată cu motive florale, așa cum apare pe monumentul de la Tropaeum Traiani. Uneori, lama era damaschinată. În perioada târzie, mânerul putea fi stilizat. În timp ce originile gladius-ului sunt spaniole, în timpul secolului I î.H., acesta a suferit destule schimbări în mâinile romane, astfel încât să devină o nouă armă.Gladius-ul avea o lungime puțin mai mică decât 65 de centimetri, o lățime de aproximativ 7,5 centimetri și o greutate de aproximativ 900 de grame. Inițial, gladius-ul avea o lungime de aproximativ 69 de centimetri sau cuprinsă între 64 și 69 de centimetri. Acest model de gladius avea două tăișuri și un punct conic. Gladius-urile din perioada tindeau să fie mai mari decât cele din perioada imperială. Gladius-urile imperiale aveau o formă de frunză alungită, cu un punct conic lung.
Pilumul (din latină de la pilum, pl. pila) este o suliță scurtă folosită de legionariiromani ca armă de distanță. Primele rânduri ale cohortei aruncau pilumul chiar înainte de contactul cu inamicul. În mod standard fiecare legionar avea două pilumuri.
