Pavel Lotru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pavel Lotru
Date personale
Născutsecolul al XVII-lea Modificați la Wikidata
Bălcești, România Modificați la Wikidata
Decedatsecolul al XVIII-lea Modificați la Wikidata
Cetățenie Țara Românească Modificați la Wikidata
Ocupațiehaiduc Modificați la Wikidata

Pavel Lotru din Bălcești (n. secolul al XVII-lea, Bălcești, Vâlcea, România – d. secolul al XVIII-lea)[1], poate cel mai eficient haiduc din Oltenia, a fost căutat mai bine de 3 ani de imperiali și potere, dar nu a fost prins.[2] A dispărut, dar banii furați de el au circulat imediat prin toate târgurile Olteniei. A dat cea mai grea lovitură austriecilor în timpul ocupației Olteniei.

Pavel Lotru era un haiduc care haiducea pe ambii versanți ai Carpaților, atât în Gorj și Vâlcea, cât și prin părțile Sibiului, unde avea mai multe ibovnice nemțoaice și unguroaice, neveste ale oamenilor de vază din Sibiu. Află de la o ibovnică că urmează să sosească în Oltenia caravana care strângea impozitele și care venea din Ungaria, Croația și Transilvania. Caravana venea acum în Oltenia să ridice taxele; erau 20 de căruțe cu pereți metalici, fiecare trasă de câte opt perechi de cai nemțești, ticsite de pungi cu galbeni.[3]

Nu a dat singur lovitura, deși el a fost capul, ceata lui s-a unit cu cetele de haiduci ale lui Radu Ursan și Neagu Papură.[4]

Furtul a fost atât de mare încât a produs un adevarat dezechilibru financiar în Imperiul Habsburgic dar, în același timp, a dus la devalorizarea banilor în Oltenia, precum și la destituirea banului Craiovei apoi la inființarea cetelor de panduri sub conducere austriacă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Haiducii,aurul si legendele frumoase ale Horezului”. . 
  2. ^ „Țara lui Papură Vodă și Pazvante Chioru”. . 
  3. ^ „Secretele haiducilor olteni care i-au izgonit pe habsburgi. Iancu Jianu a fost salvat de la moarte de o jupâniță, iar Pavel Lotru îi dezbrăca pe prizonieri”. adevarul.ro. 
  4. ^ „Cel ce dă numele râului Lotru a fost cel mai temut haidc din Oltenia”. www.ramnic.ro. Arhivat din original la . Accesat în .