Paul I al Greciei
| Paul I | |
|---|---|
| Rege al Greciei | |
| Domnie | 1 aprilie 1947 – 6 martie 1964 |
| Încoronare | 1 aprilie 1947 |
| Predecesor | George II |
| Succesor | Constantin II |
| Căsătorit(ă) cu | Frederika de Hanovra |
| Urmași | |
| Sofia, regină a Spaniei Constantin al II-lea al Greciei Prințesa Irene |
|
| Casa regală | Casa de Glücksburg |
| Tată | Constantin I al Greciei |
| Mamă | Sofia a Prusiei |
| Naștere | 14 decembrie 1901 Atena, Grecia |
| Deces | 6 martie 1964 (62 ani) Atena, Grecia |
| Înmormântare | Palatul Tatoi, Grecia |
| Semnătură | |
Paul I al Greciei (greacă Παύλος, Βασιλεύς των Ελλήνων, 14 decembrie 1901 – 6 martie 1964) a fost rege al Greciei din 1947 până în 1964.
Cuprins |
Familie[modificare]
Paul s-a născut la Atena, ca al treilea fiu al regelui Constantin I al Greciei și a soției lui, Prințesa Sofia a Prusiei. La 9 ianuarie 1938, Paul s-a căsătorit cu Frederika de Hanovra la Atena. Au avut trei copii:
- Sofia, regină a Spaniei (n. 1938)
- Constantin al II-lea, rege al Greciei (n. 1940)
- Irene, Prințesă a Greciei și Danemarcei (n. 1942)
Din 1917 până în 1920 Paul a trăit în exil împreună cu tatăl său, Constantin I. Din 1923 până în 1935 și din nou din 1941 până în 1946, a trăit din nou în exil, de data asta împreună cu fratele său, George al II-lea. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când Grecia a fost sub ocupație germană, Paul împreună cu guvernul din exil au trăit la Londra și Cairo. Din Cairo trimitea mesaje poporului grec.
Domnie[modificare]
Paul s-a întors în Grecia în 1946. El a urcat pe tronul Greciei în 1947, după decesul fratelui său mai mare, George al II-lea, în timpul războiului civil grec. În 1947 n-a putut ajunge la nunta verișorului său primar Prințul Filip, Duce de Edinburgh cu viitoarea regină Elisabeta a II-a a Regatului Unit deorece suferea de febră tifoidă.[1]
În 1959, a suferit o operație de cataractă iar în 1963 o operație de apendicită. La sfârșitul lunii februarie 1964, a suferit o nouă operație pentru cancer la stomac și a murit o săptămână mai târziu la Atena.[2]
Arbore genealogic[modificare]
Note[modificare]
- ^ Van der Kiste, John (1994). Kings of the Hellenes. Stroud, Gloucestershire: Alan Sutton Publishing. ISBN 0-7509-0525-5 p.177
- ^ Van der Kiste, p.183-184